EFECTELE MBTRNIRII ASUPRA SISTEMULUI NERVOS

Modificrile nervoase descrise n literatura de specialitate sunt urmtoarele: -atrofia creierului (pierdere de greutate i diminuarea volumului); -apariia de plci senile; -degenerescena neurofibrilar; -diminuarea neuroplasticitii; -mortalitatea neuronal; -rarefierea i aglomerarea dentritic. Creierul sufer global o atrofie n cursul mbtrnirii. Volumul su se reduce. Potrivit lui Miler i a colaboratorilor si (1980), aceast reducere ar fi de ordinul a 2% pe deceniu, ncepnd cu vrsta de 50 de ani. Trebuie totui subliniat c de un secol ncoace dimensiunea creierului crete n rile industrializate.

Atrofia cerebral pare s fie provocat mai ales de reducerea substanei albe, n timp ce grosimea cortical nu pare s fie afectat de vrst. Apariia de plci senile n cursul mbtrnirii a fost evideniat n unele regiuni cerebrale. Plcile senile sunt leziuni ce apar ntre celulele neuronale. Degenerescena neurofibrilar apare de asemenea n cursul mbtrnirii. Este vorba despre o leziune care spre deosebire de placa senil, apare n interiorul corpului celular al neuronului. Se pare c aceste leziuni sunt prezente la peste 60% dintre persoanele trecute de 70 de ani. Neuroplasticitatea tinde s scad odat cu mbtrnirea. mbtrnind, aceast neuroplasticitate pare s fie mai puin activ i eficient, ceea ce ar trebui s se traduc printr-o scdere a capacitilor de deprindere. Ea pare s dispar complet n maladia Alzheimer. Bolnavul devine n acest caz incapabil s realizeze noi deprinderi. Numeroase cercetri raporteaz existena unei mortaliti neuronale (moartea neuronilor), important odat cu naintarea n vrst. De civa ani a fost descris o rarefiere a arborizrii dendritice pentru anumite regiuni ale creierului [1] Roger Fontaine, Psihologia mbtrnirii, Editura Polirom, Bucureti, 2008

Sindroamele psihoorganice n cursul crora se produce o alterare mai profund a funciilor psihice sunt cunoscute n general sub numele de SINDROAME DEMENIALE NU DEMENE. Porot definete demena ca o slbire progresiv i ireversibil, cu caracter global, a vieii psihice a individului. Dou aspecte se discut n psihopatologia demenelor: procesul de deteriorare mintal i procesul de slbire intelectual. Termenul demen este sinonim, n limbajul curent, cu alienaie mintal, pentru a desemna, n sens general, prezena unei tulburri psihice care afecteaz intelectul, facultatea discernmntului i conduita unui individ[1]. Conform Organizaiei Mondiale a Sntii, demena se definete ca o alterare progresiv a memoriei i a ideaiei, suficient de puternic pentru a handicapa activitile din viaa de toate zilele, aprut de cel puin ase luni i asociat cu o tulburare a cel puin una din funciile urmtoare: limbajul, calculul, judecata, gndirea abstract, praxia, gnozia sau personalitatea. [1] Constantin Enchescu, Tratat de Psihopatologie, Editura Polirom, Bucureti, 2007, pag. 237

Demenele reprezint una din problemele cele mai spinoase ale societatii din cauza imposibilitii n general de a le soluiona din punct de vedere medical i din cauza marilor dificulti pe care le pun familiilor i societii n general. Importana lor sporete odat cu creterea duratei medii de via deoarece frecvena lor crete odat cu vrsta ,aceste maladii fiind mari consumatoare de resurse: financiare , materiale si umane.

Manifestarile de dependenta sunt dominate de : 1-deteriorarea lent progresiv i global a funciilor psihice. Semnalul de alerta pentru pacient - tulburrile de memorie (n special a celei de fixare) 2-tulburri ale orientrii n timp i spaiu. De multe ori dezorientarea n spaiu este primul simptom care alarmeaz anturajul.
3-scdere treptat a nivelului intelectual care se evideniaz cantitativ n special cu ajutorul testelor psihologice de inteligen. Cu timpul ele duc la o dezorganizare a structurii logice a gndirii. 4- o diminuare a capacitii de a nva; o lentoare n desfurarea proceselor de gndire i de decizie (bradipsihie) i 5-o semnificant diminuare a ateniei. Lentoarea n gndire se rsfrnge asupra ntregului comportament motor care devine lent, stereotipizat, srac n micri noi, uneori cu o total lips de iniiativ sau motivaie.

Ansamblul tulburrilor amintite constituie nucleul regresiunii demeniale care se dezvolt n planul funciilor cognitive. Cel mai frecvent apar strile depresive (mai ales n perioada de debut). Ele pot avea un aspect reactiv fa de tulburrile de memorie i de diminuare ale operabilitii intelectuale. Alteori se poate instala o instabilitate emoional greu de suportat. Poate aprea o stari maniacale cu hiperactivitate, euforie nejustificat sau stri de agresivitate uneori nsoite de catre de violen. Pe acest fond se pot ivi tulburri progresive ale personalitii i ale comportamentului. Activitatea bolnavului devine din ce n ce mai puin eficient i mai dezorganizat, adaptarea lui la societate i familie se altereaz; apar tendine antisociale uneori grave cu aspect penal. Nu arareori se produc tulburri ale vigilenei: somnolen prelungit sau insomnie, inversri ale ritmului veghe-somn, halucinaii tranzitorii etc.

Din aceast categorie de afeciuni psihiatrice cu caracter psihoorganic cerebral fac parte urmtoarele afeciuni: maladia Parkinson maladia Alzheimer maladia Pick; maladia Creutzfeld-Jakob; coreea cronica Huntington; demena presenil cu atrofie cerebeloas; demena presenil cu degenerescen talamic; demena presenil simpl Gillespie; catatonia tardiv; demena senil simpl; prezbiofrenia; demenele secundare (vasculare, posttraumatice, toxice, etc.)

EPIDEMIOLOGIE
5% dintre persoanele diagnosticate cu dementa peste 65 ani dezvolta forma severa iar 15% dintre ei - forma usoara 50-60% dementa tip Alzheimer
debut: dupa 60 ani factori de risc: sex feminin, TCC in antecedente, sindrom Down

dementa vasculara: 15-30% din cei cu dementa

factori de risc: HTA, sex masculin

NGRIJIREA PACIENILOR CU BOALA PARKINSON (PARALIZIA AGITAT)

Afeciune neurologic care atinge centrii cerebrali responsabili de controlul i coordonarea micrilor.
Se caracterizez printr-o bradikinezie (micri lente), printr-un tremur de repaus, o hipertonie muscular, fa cu aspect de masc (ncremenit) i un mers ncet cu pai mici. Cauza bolii nu este cunoscut. Se consider arteroscleroza ca pe un factor care poate cauza boala.
.

De asemenea: ocul emoional, traumatismele, unele intoxicaii (oxid de carbon), infeciile virale, unele medicamente (neuroleptice, antidepresive) sunt adesea menionate ca fiind cauze ale apariiei bolii.

Culegerea datelor Manifestri de dependen(Semne i simptome) Tremurul - este un semn clar al bolii; ncepe cu un tremur ncet i progreseaz aa de ncet, nct persoana nu-i aduce aminte cnd a nceput - tremuratura parkinsonian este o tremuratur de repaus, care dispare n timpul micrilor voluntare - tremuratura degetelor minii seamn cu micarea de numrare Hipertonie muscular -nepenirea muchilor -micrile devin mai ncete (bradikinezie), mai puin ndemnatice -rigiditate a feei (faa capt aspectul unei mti), vorbirea devine monoton i apare dizartria -rigiditatea muscular cuprinde treptat musculatura limbii, a masticaiei, apare dificultatea de a nghii cu hiperptialism (saliv n exces) Postura i mersul - n ortostatism, pacientul are trunchiul i capul aplecat nainte (exagerarea reflexelor posturale) - mersul este caracteristic, pacientul tinde s mearg pe degetele picioarelor, cu pai mici, trii, trunchiul este aplecat n fa, membrele superioare cad rigid lateral i nu se balanseaz n timpul mersului. De retinut-toate semnele i simptomele se accentueaz n prezena oboselii, tensiunii nervoase, excitrii. Pe msur ce boala progreseaz, severitatea simptomelor se accentueaz i, n cele din urm, pacientul nu mai poate merge

Problemele pacientului -diminuarea mobilitii fizice - din cauza rigiditii -necoordonarea micrilor - legat de leziunile sistemului nervos -postur inadecvat - legat de rigiditate -deficit n autongrijire (hrnit, splat, mbrcat) din cauza tremurturilor accentuate n micarea intenionat -perturbarea imaginii de sine - alterarea comunicrii verbale (dizartrie) Probleme potentiale - risc de accident (cdere) - risc de depresie

Obiective de ingrijire a pacientului

- s se strduiasc s-i amelioreze mobilitatea fizic -s-i controleze parial coordonarea micrilor -s tie s prentmpine accentuarea posturii inadecvate -s-i ctige i s-i pstreze, pe ct posibil, autonomia n autongrijire -s exprime sentimente pozitive -s-i pstreze capacitatea de vorbire -s nu se rneasc -s nu prezinte depresie, s-i exprime interesul pentru activiti zilnice

Interveniile asistentului medical

Planific: - program zilnic de exerciii fizice, care cresc fora muscular, atenueaz rigiditatea muscular i menin funcionalitatea articulaiilor -mersul, notul, grdinritul, bicicleta ergonomic -exerciii de extensie i flexie a membrelor; de rotaie a trunchiului, asociate cu micarea braelor (exerciii active i pasive) -exerciii de relaxare general, asociate cu exerciii de respiraie -exerciii posturale. Asistenta sftuiete pacientul: -s mearg inndu-se drept, asigurndu-i o baz de susinere mai mare (mersul cu picioarele ndeprtate la 25 cm) -s fac exerciii de mers n ritm de muzic -s foreze balansarea membrelor superioare i s-i ridice picioarele n timpul mersului -s fac pai mari, s calce mai nti cu clciul pe sol i apoi cu degetele - s-i in minile la spate, cnd se plimb ( l ajut s-i menin poziia vertical a coloanei i previne cderea rigid a braelor lateral) -n perioadele de odihn, s se culce pe un pat tare, fr pern, sau n poziie de decubit ventral (aceste poziii pot ajuta la prentmpinarea aplecrii coloanei n fa) -cnd este aezat n fotoliu, s-i sprijine braele pe fotoliu, putndu-i, astfel, controla tremurul minilor i al braelor .

Pentru ctigarea i pstrarea autonomiei n autongrijire: -s foloseasc mbrcminte fr nasturi, nclminte fr ireturi, lingura mai adnc pentru sup, carne tiat mrunt, cana cu cioc. Pentru a evita cderile: -n locuin se recomand parchet nelustruit, fr carpete, linoleum antiderapant, W.C.-uri mai nalte, balustrade de sprijin -nainte de a se ridica din pat, s stea aezat cteva momente pe marginea patului. Pentru a-i pstra capacitatea de a vorbi, s fac exerciii de vorbire. Pentru prevenirea depresiei i ameliorarea strii afective, se planific: -program de activiti zilnice (s lucreze ct mai mult posibil) -obiective realiste -discuii cu membrii familiei pentru a gsi metodele care s-i asigure pacientului o via normal i sprijin psihologic.

BOALA ALZHEIMER
Numele acestei maladii provine de la numele medicului ALZHEIMER care a descris pentru prima dat tabloul clinic al bolii ntr-un articol publicat n 1907 i intitulat: o boal caracteristic grav a cortexului cerebral. Aceast descriere se bazeaz pe cazul unei femei decedate de o boal mintal considerat grav. ,,Primul ei simptom fusese o gelozie iraional i copleitoare. Au urmat curnd probleme de memorie i dup dou luni, apraxie. A devenit irascibila i nu-i mai putea organiza banii pentru gospodrie. Presupunea c toi cei din jur vorbeau numai despre ea. Starea i s-a deteriorat rapid, pn la demen total. Boala Alzheimer este demena cea mai frecvent si reprezint 45% din sindroamele demeniale i 75% din demenele ireversibile. Femeile par s fie atinse n numr mai mare dect brbaii, ns aceasta se datoreaz probabil longevitii lor mai mari. Sperana de via a unui pacient suferind de Alzheimer este n prezent cuprins ntre cinci i zece ani .

maladia ALZHEIMER

Manifestari de dependentaALZHEIMER
Deficite cognitive multiple: tulburari ale memoriei (fixare, evocare) afazie (limbaj) apraxie (activitati motorii) agnosie (nu mai recunoaste) dificultati in executarea sarcinilor (planificare, organizare) Disfunctie sociala/ocupationala, declin fata de nivelul anterior

Boala Alzheimer nu const ntr-o mbtrnire accelerat, ba chiar, este complet diferit de procesele de mbtrnire. Sindromul Alzheimer i procesul normal de mbtrnire afecteaz pri diferite ale creierului, iar modificrile acestora o dat cu vrsta difer i ele. Schimbrile proprii bolii Alzheimer afecteaz poriunile creierului rspunztoare n mod specific de nvare, memorare i gndire. Uneori pierderile intelectuale i de memorie pot fi rezultatele altor cauze poate chiar reversibile. De exemplu unele probleme temporare pot fi cauzate de : -multiple atacuri minore de apoplexie (atacurile ischemice tranzitive), de epilepsie, de abuz de droguri i alcool, de leziuni cerebrale minore i de unele boli psihiatrice n special depresia. -Hipoactivitatea tiroidian (mixoedem) reprezint i ea o cauz major a simptomelor de tip demenial la persoanele n vrst. -deficienele de vitamina B12 (care duc la demen nsoit de anemie pernicioas), - unele condiii interne ale creierului ca abcesele, tumorile benigne, contuziile vechi dup vtmri minore ale capului i hidrocefalia.

Unele medicamente (sedative, tranchilizante sau autoconvulsive) pot produce simptome asemntoare cu cele ale demenei, la fel intoxicaiile cronice, ca acelea produse printr-un contact excesiv i ndelungat cu anumite substane chimice din industrie i agricultur cum ar fi plumbul i organo-fosfaii Printre posibilele cauze care duc la apariia demenei ireversibile dup unii cercettori ar fi: -factorii genetici, modelul patern familial de mbtrnire a creierului, n care se transmite predispoziia genetic ridicat de a dezvolta demena pentru rudele de gradul I ale pacientului cu demena presenil. -Ali factori pot fi rezultai din procesul de involuie profesional, ocul pensionrii, de ngustare social, -factori emotionali- plecarea copiilor, pierderea rudelor, prietenilor, neglijarea din partea celor tineri i a societii. Echipa profesorului Reisberg a definit apte stadii ale afectarii creierului, ce se contopesc n evoluia sindromului Alzheimer. Fiecare etap este uor de recunoscut pacientul are manifestari de dependenta ce se accentueaza treptat , i msurat i poate dura ntre doi i apte ani, astfel nct evoluia lent spre stadiul final, al imobilismului i al pierderii complete a raiunii i a nelegerii poate dura mai mult de douzeci de ani.

Stadiul I. Este fr deficit cognitiv subiectul vrstnic este normal, definit prin autonomie complet absena tulburrilor mnezice funcii mnezice normale la examenul clinic Stadiul II declin cognitiv foarte uor cu pierdere de memorie pierdere mnezic centrat pe numele proprii i locuri fr legtur cu testele de memorie. persoana rmne adaptat social Stadiul III declin cognitiv uor apare debutul strii de confuzie deficitele mnezice devin obiective la testele de memorie persoana ncepe s prezinte dificulti n viaa cotidian: prima dificultate survenit este aceea de a rezolva sarcini complexe la serviciu Stadiul IV declin cognitiv mediu le e greu s fac fa unora dintre domeniile mai complexe de zi cu zi (administrarea finanelor), uit s-i plteasc chiria sau alte facturi nu se mai descurc la organizarea meselor speciale pentru familie pierderea autonomiei este evident are nevoie de ajutor ca s se organizeze dar nc mai poate locui acas sub supraveghere i organizarea familiei i a altor persoane. Starea pacientului apare clar la interviul clinic

Stadiul V acesta este sindromul Alzheimer moderat declinul cognitiv este mediu-sever apare debutul strii demeniale persoana nu mai este apt s triasc singur, nu mai poate lua nici cele mai simple decizii n viaa de zi cu zi, nu se mai orienteaz n timp i spaiu, nu se poate hotr cu ce s se mbrace nu reuete s fac cumprturi nu mai cunoate dect numele persoanei foarte apropiate n mod uluitor unele persoane ajunse n stadiul V nc mai pot lucra, ascunzndui handicapul mintal. Stadiul VI declinul cognitiv este sever pierderea autonomiei devine total persoana este enuretic i incapabil s se hrneasc ncepe s-i piard i capacitatea de a se spla singur nu mai tie cum s manevreze robinetele de ap cald i rece, aa c se poate opri memoria este parcelar, iar inteligena n declin sever recunoaterea celor apropiai este episodic personalitatea se schimb, apar iluzii, obsesii, anxietate

Stadiul VI este perioada cnd povara ncepe s devin insuportabil pentru familie. De acum pacientul este protejat prin faptul c neag boala, dei mai poate avea momente, ocazionale de luciditate. Spre sfritul acestui stadiu bolnavul devine incontient i adesea acest lucru determin internarea n spital sau sanatoriu.

Stadiul VII declin cognitiv foarte sever n aceast faz final se instaleaz demena profund se pierde capacitatea de a vorbi, la nceput folosind tot mai puine cuvinte, astfel nct pacientul repet la nesfrit o fraz sau unele cuvinte, ori inventeaz cuvinte fr sens. n cele din urm, mai rmn ase cuvinte, apoi unul singur. Cnd acel ultim cuvnt se pierde, orice comunicare verbal a ncetat. Pierderea capacitii de vorbire este urmat de dispariia celei de a merge. Un timp bolnavul mai poate sta aezat, apoi i pierde i aceast capacitate, astfel nct zace culcat, inert. i pierde expresiile faciale, ultima fiind capacitatea de a zmbi. Nu-i mai poate ine capul ridicat i este rigid, chircit i nemicat. Practic, aptitudinile pe care pacientul le-a dobndit la nceputul vieii se pierd exact n ordinea invers nvrii lor, i cam n acelai ritm.

Probabil c cel mai important motiv pentru care demena a fost mprit n aceste stadii este acela c nivelul de ingrijiri si tratamente acordate difer de la un stadiu la altul. Bolnavilor din stadiul III i la nceputul stadiului IV le sunt prescrise medicamente care pot ncetini naintarea demenei. Ingrijirile acordate in stadiile initiale sunt pentru suplinirea nevoilor si mentinerea un timp cit mai indeplungat a independentei pacientului. Pacienii ajuni la sfritul stadiului IV i n stadiul V pot avea nevoie de tratamente care s se ocupe de problemele lor emoionale i comportamentale. Pentru bolnavii din stadiul VI, principalul scop e acela de a ridica la maximum calitatea asistenei medicale, a alimentaiei i a ngrijirii sociale si revizuirea planului de ingrijire pe masura ce la starea pacientului se adauga alte manifestari de dependenta.

Medicamentele pentru demen, comportament sau chiar emotivitate nu mai sunt indicate.
Cei ajuni n stadiul VII au nevoie de asisten medical douzeci i patru de ore din douzeci i patru pacientul fiind total dependent de ingrijirea medicala din punct de vedere al principiilor Virginiei Henderson.

Principii de ingrijire ALZHEIMER

Identificare + tratare +ingrijire in caz de alterarea a altor nevoi coexistente (ex. :-alte afectiuni cardiace, renale, digestive, respiratorii ce se suprapun peste afectiunea neurologica si necesita revizuirea planului de ingrijire si satisfacerea nevoilor respective etc) evaluare risc suicidar, acte autoagresive (alterarea nevoii de a avita pericolele) evaluare posibilitate internare educarea familiei

 Tratament psihosocial:
art-terapie, dans-terapie reminiscence therapy terapie cognitiva

Tratament medicamentos: Aricept (donepezil), Exelon (rivastigmina) in stadiile usoare si medii vit. E Agitatie, delir: risperidona - doze mici Depresie: antidepresive

DELIRIUM

DEFINITIE
tulburare a constiintei si a functiilor cognitive, care se dezvolta intr-o perioada scurta de timp este un sindrom !!! majoritatea cauzelor - in afara SNC subdiagnosticat, subtratat

EPIDEMIOLOGIE ETIOLOGIE
1-20% din pacientii sectiilor de chirurgie, medicala Cea mai mare rata: postcardiotomie Factor de risc major: varsta inaintata acetilcolina, posibil NA, serotonina substanta reticulata

CAUZE
Intracranian Epilepsie TCC Infectii: meningita, encefalita Boli vasculare

Extracraniene substante: anticolinergice, sedative, alcool, antihipertensive, antiparkinsoniene, antipsihotice disfunctii endocrine: hipofiza, suprarenale, tiroida boli hepatice (encefalopatie), renale, pulmonare, cardiace tulburari hidroelectrolitice infectii sistemice postoperator

Manifestari de dependenta:
Tulburarea constiintei si scaderea capacitatii de concentrare, de mentinere a atentiei, de comutare a atentiei Tulburari cognitive:
memoria recenta, mai putin cea indepartata dezorientare TS si la persoana

Tulburarea somnului, a ritmului nictemeral:

insomnie, inversarea ritmului, accentuarea vesperala a simptomelor, cosmaruri

 Debut brusc, evolutie fluctuenta Dovezi clinice (istoric, examinare somatica, neurologica) care leaga simptomele de o suferinta organica Dispozitia: depresie, anxietate, iritabilitate, euforie Apatie, perplexitate, agitatie Iluzii, halucinatii, idei delirante fragmentare Dg dif cu dementa; se poate suprapune pe dementa

EVOLUTIE, TRATAMENT
debut brusc durata se suprapune pe cea a cauzei frecvent sub o saptamana dupa inlaturarea cauzei - remisiune in 2-7 zile amnezie partiala a episodului Tratamentul cauzei Ingrijiri - evitarea accidentelor, ingrijiri acordate pentru satisfacerea tuturor si nevoilor si mentinera independentei

Maladia Pick

 Boala Pick isi are debutul mai devreme decat boala Alzheimer. Este dificil de diferentiat simptomele dintre aceste doua boli. Boala Pick este o degenerescenta nervoasa cu o evolutie inevitabila, cauzata de o scadere a numarului de neuroni, cu atrofie cerebrala si prezenta placilor senile. Diferentierea de boala Alzheimer este ingreunata deoarece placile amiloide se intalnesc in ambele cazuri la nivelul creierului. Din punct de vedere clinic, boala Pick este o dementa care progreseaza lent. Cauzele bolii Pick: Pana in prezent nu s-au deslusit cauzele aparitiei bolii Pick, ele raman necunoscute. Au fost formulate numeroase teorii, dar nici una dintre ele nu este pe deplin satisfacatoare sau complet verificata. Simptomele bolii Pick: Inceputul bolii este de obicei discret, marcat prin simptome usoare. In timp, aceste simptome se pot agrava. Primele simptome al bolii sunt tulburarile de memorie. Ele pot dura mai multe luni sau chiar cativa ani.

Se constata si tulburari de orientare in timp si spatiu. Alte simptome ale bolii Pick: tulburarile de comportament, de caracter, de limbaj, de recunoastere a fetelor celor apropiati. Rareori , boala debuteaza printr-o stare confuzionala spontana sau declansata de luarea unor medicamente (anticolinergice in particular), o boala sau un soc afectiv (disparitia cuiva apropiat, schimbarea domiciliului etc.). Alte simptome care insotesc boala sunt iritabilitatea, dezinhibitia emotionala, cresterea poftei de mancare. Pana in prezent, nu exista vreun tratament specific al bolii Pick, dar pot fi avute in vedere intotdeauna ingrijiri paleative care sa reduca simptomele. Unele antidepresive pot fi prescrise de medic pentru a ameliora starea de sanatate a bolnavului si a diminua starea sa de anxietate, dar trebuie evitata mai ales utilizarea antidepresivelor triciclice din cauza proprietatilor lor anticolinergice.

De o maniera generala, trebuie sa fie exclus orice medicament anticolinergic. Importanta tratamentului se bazeaza prin luarea in responsabilitate a bolnavului de catre cei apropiati intr-o prima etapa, daca este posibil, sau de catre un ajutor la domiciliu. In toate cazurile, autonomia pacientului si mentinerea lui la domiciliu trebuie sa fie prelungite pe o perioada cat mai lunga de timp. Spitalizarea trebuie luata in considerare doar in ultima faza a bolii.

maladia Creutzfeld-Jakob

Boala Creutzfeldt-Jakob este o afectiune degenerativa a creierului care duce la dementa si in cele din urma la deces. Simptomele sunt asemanatoare cu cele ale altor tulburari ale creierului cum ar fi dementa sau Alzheimer, insa boala Creutzfeldt-Jakob are o evolutie mult mai rapida. Aceasta afectiune a captat atentia publicului din 1990 cand mai multe persoane din Marea Britanie au dezvolt o forma a aceste boli, dupa ce au consumat carne de vita infestata cu boala vacii nebune. Cu toate acestea, in mod clasic nu este legata de consumul de carne de vita contaminata. La nivel mondial, incidenta bolii Creutzfeldt-Jakob este de un caz la un milion, anual, iar cel mai des este manifestata de persoane in varsta.

Boala Creutzfeldt-Jakob este caracterizata printr-o deteriorare mentala rapida, de obicei, in termen de cateva luni. Manifestarile de dependenta initiale ale bolii: - modificari ale personalitatii - anxietate - depresie - pierderi de memorie - afectarea gandirii - vedere incetosata - insomnie - dificultati de vorbire - dificultati de inghitire - miscari spasmodice bruste. Pe masura ce boala progreseaza, simptomele mentale se agraveaza si cei mai multi dintre bolnavi intra in coma. Insuficienta cardiaca, respiratorie, pneumonia si alte infectii sunt, in general, cauzele de deces ale bolii. Durata de viata dupa ce boala este diagnosticata este de aproximativ 7 luni, desi unele persoane au supravietuit chiar si unul sau doi ani dupa diagnostic.

Boala Creutzfeldt-Jakob si formele sale apartin unui grup larg de boli umane si animale cunoscute ca encefalopatii spongiforme transmisibile. Cauza bolii Creutzfeldt-Jakob si a encefalopatiilor spongiforme transmisibile se pare ca este un tip de proteina anormala numita prion. In mod normal, proteinele sunt inofensive, dar atunci cand sunt modificate, acestea devin infectioase si pot afecta in mod negativ procesele biologice normale. Riscul ca o persoana sa contacteze boala Creutzfeldt-Jakob este destul de scazut. Afectiunea NU se poate transmite prin tuse, sarut, atingere sau contact sexual.

Cele trei forme sub care aceasta este intalnita sunt:

- forma spontana - cei mai multi oameni care sunt diagnosticati cu forma clasica a bolii Creutzfeldt Jakob, o dezvolta spontan, fara nici un motiv aparent si este una dintre cele mai des manifestate forme ale bolii. - forma caracterizata de mutatii genetice - multe persoane care manifesta conditia au un istoric familial al bolii sau prezinta mutatii genetice asociate cu boala Creutzfeldt-Jakob. Aceasta forma al bolii este mentinonata in literatura de specialitate ca boala Creutzfeldt-Jakob familiala.

- forma dezvoltata in urma contaminarii - un numar mic de persoane au dezvoltat boala Creutzfeldt-Jakob dupa ce au fost expuse la tesut uman infectat in timpul unei proceduri medicale cum ar fi transplantul de cornee sau piele. Intrucat prionii nu sunt distrusi prin metodele standard de sterilizare, unii oameni au contactat boala Creutzfeldt-Jakob in urma interventiilor chirurgicale pe creier cu instrumente contaminate. Cazurile de boala Creutzfeldt-Jakob legata de procedurile medicale sunt mentionate ca boala Creutzfeldt-Jakob iatrogena. Diagnostic si investigatii Doar biopsia creierului si o examinare a tesutului cerebral dupa moarte (autopsie) pot confirma prezenta bolii Creutzfeldt-Jakob. De cele mai multe ori medicii pot stabili diagnosticul corect pe baza istoricului medical si personal, a examenului neurologic si a anumitor teste de diagnostic. Examinarea pacientului are rolul de a depista simptomele caracteristice bolii, precum si spasmele musculare, reflexele anormale si problemele de coordonare. Persoanele care sufera de afectiunea Creutzfeldt-Jakob pot manifesta orbire partiala si schimbari in perceptia vizual-spatiala.

electroencefalograma - prin utilizarea de electrozi plasati la nivelul scalpului se va masura activitatea electrica a creierului. La cei la care s-a dezvoltat boala, va fi prezent un model caracteristc, anormal al electroencefalogramei. - imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) - aceasta tehnica foloseste undele radio si un camp magnetic pentru a crea imagini transversale ale capului si corpului. Este deosebit de utila in diagnosticarea tulburarilor cerebrale. - analiza lichidului cefalorahidian -. Prezenta unei anumite proteine in lichidul cefalorahidian este de multe ori o indicatie a prezentei bolii CreutzfeldtJakob sau a bolii vacii nebune.

- biopsia amigdalelor - tesutul amigdalelor tinde sa fie afectat in cazul bolii vacii nebune. Examinarea unui esantion de tesut al amigdalelor poate ajuta la diagnosticarea bolii, dar aceasta metoda pare a fi mai putin concludenta pentru alte forme ale bolii.

ingrijiri
Nivelul de ingrijir se acorda pe masura ce acestea se depisteaza , in functiei de stadiu bolii alte manifestari de dependenta. Pe masura ce starea pacientului se agraveaza , toate nevoile devin perturbate, pina in stadiul in care pacientul devine comatos si complet dependent.

Ingrijirea pacientilor cu sindrom demential

Nivelul de ingrijire a acestor pacienti se raporteaza la : Stadiul bolii Problemele pacientului Bolilor asociate Ele pot fi: Ingrijiri la domiciliu in formele usoare In ambulatoriu In stationare, centre de zi / de permanenta in fazele moderate In formele grave se impune internarea pacientilor in serviciile de specialitate spitalicesti

In formele avansate, tardive in serviciile de ingrijiri palitive

Ingrijiri acordate de asistentii medicali In functie de cele 14 nevoi ale V . Henderson in cadrul pacientilor cu sdr. Dementiale interventii autonome si delegate ale asistentului medical

1.A respira si a avea o buna circulatie 1 Pacientul sa aiba o respiratie adecvata

Asigurarea cilor respiratorii permeabile
Se nva pacientul s tueasc, s expectoreze i s colecteze sputa. Se umezete aerul din ncpere. Nebulizarea -aerosoli. Se recomand gimnastic respiratorie. Se recomand repaus vocal n caz de disfonie. Se ncurajeaz comunicarea nonverbal n cazul afeciunilor laringiene.

Hidratare suficient - oral sau prin perfuzie - cu scopul de a

fluidifica secreiile i de a uura expectoraia. Se recomand oral 6-8 pahare de lichide zilnic sau adm . de soluii izotone intravenos. n caz de dificulti n deglutiie - alimentaie semilichid, ingestie de lichide cldue.

Se efectueaz toaleta cavitii bucale, gargar cu soluii antiseptice. Se instituie la nevoie manevre specifice de dezobstruare a cilor respiratorii superioare. Se instituie intubaia aro-faringian, nazo-traheal sau traheostomia Se aspir secreiile atunci cnd este cazul. La nevoie se instituie ventilaia mecanic asistat. Se nva pacientul s renune la obiceiurile duntoare -fumat. combaterea dispneei Reglarea respiraiei se face pe cale reflex de catre centri primari bulbari. Pacientul POATE prezenta dispnee fie din cauza bolilor pulmonare asociate, fie din cauza starii aparatului cardio-vascular alterat in cazul virstei inaintate, fie de cauza neurogena (paralizia nervului frenic)

Combaterea tusei in cazul aparitiei sale. Monitorizare puls , tensiune arteriala si notarea acestor valori in F.O.

Se administreaz tratamente prescrise: Antitusive. Expectorante. Bronhodilatatoare. Decongestionante ale mucoasei traheo-bronice. Medicaie antalgic. Aerosoli. Oxigen.

Pacientul s aib o bun circulaie:

Se ntrerupe consumul de tutun i alcool. Se asigur o alimentaie bogat n fructe, zarzavaturi. Se reduc grsimile i sarea din alimentaie. La indicaia medicului se administreaz tonice cardiace, antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase, anticoagulante

2 A bea si a manca
Pacientul s aib o stare de bine, fr greuri i vrsturi Pacientul s fie echilibrat hidro- electrolitic Pacientul s fie echilibrat nutriional In functie de starea pacientului acesta va fi alimentat : activ / pasiv / artificial Pacientul va fi cintarit periodic

asistenta calculeaz necesarul de calorii pe 24 ore, n funcie de: activitate n repaus, 25 cal./kg corp/ 24 h activitate uoar: 35-40 cal./kg corp/24h activitate medie: 40-45 cal./kg corp/24 h activitate intens: 45-60 cal./kg corp/24 h calculeaz necesarul de calorii pe 24 h, n funcie de vrst plus 20-30% pentru copii (nevoie de cretere) minus 10-15% pentru vrstnici calculeaz raia alimentar echilibrat: numr de calorii n funcie de vrst i activitate asigur echilibrul ntre elementele energetice i cele neenergetice (ap, vitamine, sruri minerale) asigur echilibrul ntre principiile nutritive fundamentale astfel: 50-55% hidrai de carbon, 10-15% proteine; 30-40% lipide

asigur echilibrul ntre produsele de origine animal i vegetal: 40% proteine de origine animal 60% proteine de origine vegetal 35% lipide de origine animal 65% lipide de origine vegetal asigur echilibrul ntre aciditate i alcalinitate calculeaz numrul de calorii/kg corp/24h n stri fiziologice: sportivi, sarcin i alptare: + 30% raia alimentar s cuprind alimente din toate grupele ghidului alimentar, cunoscnd valoarea energetic a principiilor alimentare: glucide: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram lipide: 9,3 cal. prin metabolizarea unui gram proteine: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram cerceteaz gusturile i deprinderile alimentare ale individului alege alimentele innd seama de preferinele, deprinderile i nevoile pacientului nlocuiete, ia nevoie, un aliment cu altul, conform echivalenelor cantitative i calitative ale diferitelor principii alimentare

3 A-si mentine temperatura corpului in limite normale

Pacientul s-i menin temperatura corpului n limite fiziologice Pacientul s fie echilibrat hidroelectrolitic Pacientul s aib o stare de bine fizic i psihic

cnd temperatura mediului ambiant este crescut, nva pacientul: s reduc din alimentaie, alimentele cu valoare caloric mare; de exemplu, grsimile s consume lichide i alimente reci s aib o bun ventilaie n ncpere, la locul de munc s aib mbrcminte lejer, ampl, de culoare alb
cnd temperatura mediului ambiant este sczut, nva pacientul: s creasc cantitatea de alimente, n general, i a celor calorigene, s ingere lichide i alimente calde s aib n ncpere temperatura de 18-25 C s poarte mbrcminte clduroas Calculeaza bilantul hidric Administreaza medicamentele recomandate de medic antitermice in caz de febra Incalzeste pacientul in cazul hipotermiei Recolteaza analizele recomandate de medic- biochimie, bacteriologie, hematologie

4- A elimina
Pacientul s fie echilibrat hidro- electrolitic i acido-bazic Pacientul s nu prezinte complicaii cutanate, respiratorii, urinare Pacientul s prezinte tegumente i mucoase integre i curate Pacientul s-i recapete controlul sfincterelor Pacientul s aib tranzit intestinal n limite fiziologice Pacientul s fie menajat fizic i psihic n timpul vrsturii Pacientul s fie echilibrat hidroelectrolitic i acido-bazic

cerceteaz deprinderile de eliminare ale pacientului planific programul de eliminare, innd cont de activitile sale planific exerciii fizice l nva tehnici de relaxare cerceteaz deprinderile alimentare ale pacientului recomand consumarea alimentelor i a lichidelor ce favorizeaz eliminarea

5- A se misca si a avea o buna postura

educatia sanitara a pacientului pentru orice fel de sport

practicarea exercitiilor fizice corespunzatoare varstei si capacitatii fizice individului

invatarea pacientului sa practice tehnici de destindere si relaxare . Aceasta implica obligatoriu postura confortabila evitarea si eliminarea tabagismului evitarea meselor copioase evitarea surplusului ponderal .

Interventiile asistentului medical

Obiective Pacientul sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrataInterventii autonome si delegate
asistenta planifica un program de exercitii , in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea pacientului Obiective Pac. sa-si recapete integritatea tegumentelor si a activitatii articulareasistenta schimba pozitia pacientului in pat la interval de 2 ore maseaza regiunile expuse riscului de aparitie a escarelor , le pudreaza cu talc , efectueaza sau asigura igiena perfecta a regiunilor predispuse la escare efectueaza miscari pasive la fiecare 2 ore invata pacientul care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitii musculare active Obiective Pac. sa-si mentina functia respiratorie asistenta efectueaza tapotaj la nivelul toracal educa pacientul sa practice exercitii de respiratie profundeschimbarea pozitiei pacientului in pat la interval de 2-4 ore

A fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele

-Pacientul sa fie curat si ingrijit -Pacientul sa nu prezinte leziuni cutanate

Bolnavul s-i redobndeasc stima de sine

-ajut pacientul, n funcie de starea general, s i fac baie sau du, sau i efectueaz toaleta pe regiuni -asigur temperatura camerei (20-22 C) i a apei (37-38 C) -ajut pacientul s se mbrace, s se pieptene, s-i fac toaleta cavitii bucale, s-i taie unghiile -pentru efectuarea toaletei pe regiuni, pregtete salonul i materialele, protejeaz pacientul cu paravan i-l convinge cu tact i cu blndee s accepte -ajut pacientul s-i schimbe atitudinea fa de aspectul su fizic i fa de ngrijirile igienice -contientizeaz pacientul n legtur cu importana meninerii curate a tegumentelor, pentru prevenirea mbolnvirilor -identific, mpreun cu pacientul cauzele i motivaia preocuprii pentru aspectul fizic i ngrijrile igienice

A se imbraca si a se dezbraca
-nva persoana s-i aleag mbrcmintea corespunztoare climei, temperaturii mediului nconjurtor, activitii, vrstei -exploreaz gusturile i semnificaia vetmintelor la fiecare persoan -ncurajeaz persoana pentru ca s-i aleag singur mbrcmintea si accesoriile dorite -Bolnavii adinamici, paralizai, imobilizai la pat etc. vor fi ajutai s-i schimbe lenjeria.

A evita pericolele
asigur un mediu de protecie psihic adecvat strii de boal a pacientului, prin nlturarea excitanilor psihici - aplic tehnici de psihoterapie adecvate asigur condiiile de mediu adecvate (camer izolat, aerisit, temperatur adecvat, semiobscuritate) ncurajeaz pacientul s comunice cu cei din jur, s-i exprime emoiile, nevoile, frica, opiniile nva pacientul s foloseasc mijloacele de autoaprare (pentrupersoanele cu

risc sporit la pericol)

A comunica
Exploreaza impreuna cu pacientul mijloacele sale de comunicare -invata pacientul sa mentina integritatea simturilor-vaz , auz , gust , miros sa utilizeze mijloace specifice de exprimare sa aiba o atitudine de receptivitate si de incredere in alte persoane `Sa mentina legaturi cu persoanele apropiate cerceteaza posibilitatile de comunicare ale pacientului -furnizeaza mijloacele de comunicare -invata pacientul sa utilizeze mijloacele de comunicare in corcondanta cu posibilitatile sale asigura ingrijiri relative la perturbarea senzoriala sau motrice a pacientului (cecitate, surditate, paralizie ), are rolul de suplinire pentru satisfacere nevoilor pe care pacientul nu si le poate satisface autonom ( a bea si a minca, a se misca si a avea o buna postura , a mentine tegumentele curate si integre , a evita pericolele. -administreaza medicatia recomandata-unguente, picaturi oculare , nazale , auriculare -pregateste pacientul pentru diferite examinari ale simturilor si ii ingrijeste dupa examinare

A actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia - sociologice / spirituale

determin pacientul s-i exprime propriile convingeri i valori planific mpreun cu pacientul, activitii religioase l informeaz despre serviciile oferite de comunitate mijlocete desfurarea unor activiti conforme cu dorinele i credinele bolnavului

A fi preocupat in vederea realizarii

se informeaz asupra dorinelor i posibilitilor intelectuale i fizice ale persoanei l ajut s-i fac un plan zilnic orienteaz persoan spre acele activiti corespunztoare capacitii sale i care-i permit s se realizeze. ncurajeaz orice activitate care intereseaz l stimuleaz i susine pentru a obine performana dorit cunoate aspiraiile, sentimentele, interesele i capacitile pacientuluil ajut n reevaluarea capacitilor i aspiraiilor salel susine n stabilirea unor proiecteajut pacientul s se adapteze la noul rol pe care l are sau la statutul sul ajut s realizeze o percepere just a realitii, s se integreze n colectivobserv reaciile de satisfacie sau de nemulumire ale pacientului explic necesitatea cunoaterii mediului n care triete i a celor din jur

A se recrea
exploreaz gusturile i interesul pacienilor pentru activiti recreative, pentru petrecerea timpului liber; planific activiti recreative mpreun cu pacientul; asigur condiiile necesare; organizeaz activiti recreative individuale sau n grup, n funcie de vrst, posibiliti i locul de desfurare al acestora: jocuri distractive, formativ-educative, de echilibrare i tonificare audiii muzicale ,vizionri de filme ,ntlniri cu personaliti artistice -faciliteaz accesul la biblioteci, sli de lectur sau procur cri, reviste antreneaz i stimuleaz pacienii n aceste activiti

A invata cum sa-si pastreza sanatatea

asistenta medical exploreaz nevoile de cunoatere ale pacientului; elaboreaz obiective de studiu cu pacientul; informeaz cu privire la mijloacele i resursele pe care le poate asigura: orouri, cri, pliante, reviste, diapozitive etc.; susine motivarea pacientului fa de cunotinele care urmeaz s le dobndeasc; organizeaz activiti de educaie pentru sntate: convorbiri, cursuri, conferine, filme, demonstraii practice; prezint materiale cu subiecte interesante, atractive, cu mijloace i procedee adecvate nivelului de cultur i gradului de nelegere a pacienilor.