Febra tifoidă

Profesor Livia Rusu

2016
 Caz clinic
Un copil în vîrstă de 3 ani este adus de ambulanță la camera de gardă
a Spitalului de Boli Infecțioase pentru febră, obnubilare și emisia de
scaune diareice verzui (”piure de mazăre”).
Anamnestic: pacientul a devenit subfebril în urmă cu 5-6 zile. Bunica,
în grija căreia fusese lăsat copilul pe durata absenței părinților, nu a
acordat importanță fenomenului și nu a fost consultat medicul de
familie. În decurs de o săptămînă, febra a crescut progresiv, ajungînd
la valori de peste 390C, concomitent cu alterarea stării de conștiență
și modificarea tranzitului intestinal. Cu 24 de ore anterior prezentării
în clinica de boli infecțioase este văzut de medic și îndrumat pentru
examen de specialitate cu diagnosticul de “sindrom febril prelungit”.
Pacientul provine din mediul rural, iar din informațiile epidemiologice
existente la unitatea medicală respectivă rezultă că în localitatea de
proveniență au evoluat, cu zeci de ani anterior, epidemii de febră
tifoidă și sunt în evidență cîteva persoane vîrstnice purtătoare cronice
de S. typhi.
Mary Mallon cea mai periculoasă purtătoare cronică
de S. typhi din America ( începutul sec. XX )
• Cea mai cunoscută purtătoare de S. typhi din
America a fost Mary Mallon, o imigrantă
irlandeză, rămasă celebră ca Mary Tifoida.
• Ea a lucrat ca bucătăreasă in diverse gospodării
in zona New York, la inceputul sec. XX, fiind
sursă de infecție pentru mai multe zeci de
persoane (cincizeci de cazuri și cinci decese
asociate cu ea au fost confirmate de autorităţi).
• Cu toate că era o femeie educată, Mary a fost o
persoană total necooperantă in privința
portajului și a riscului comunitar. Nu a putut fi
convinsă să renunţe la meseria de bucătăreasă
(a lucrat in continuare sub diverse nume false!),
nici să accepte o colecistectomie (pentru
eliminarea sediului infecției cronice cu S. typhi),
motivand că nu a fost niciodată bolnavă.
• A fost, in cele din urmă izolată forţat, timp de 23
de ani, decedand in urma unui accident cerebral.
 Reactualizarea cunoştinţelor
• Enumerați mecanismele de transmitere a
bolilor infecțioase
• Caracterizaţi mecanismul fecal-oral de
transmitere
• Numiţi căile posibile de transmitere asociate
cu mecanismul fecal-oral de transmitere
• Care ar fi măsurile antiepidemice în focarul de
boală infecţioasă?
 Actualitatea temei
• În ultimii 20-25 ani morbiditatea prin febră tifoidă
În Republica Moldova s-a micşorat evident, însă
maladia nu a dispărut definitiv, deoarece continue
să existe portajul cronic de infecţie.
• Focarele de infecţie înregistrate mai frecvent sunt
legate de diferite celebrităţi (nunţi, sărbători
familiare, etc.) avînd ca factor alimentele, dar pot
fi înregistrate şi epidemii hidrice.
• Sunt posibile cazuri de febră tifoidă de import din
alte ţări.
 Răspîndirea febrei tifoide

♦ regiuni endemice
♦ regiuni epiemice
♦ regiuni cu cazuri sporadice
 Ce?

FEBRA TIFOIDĂ
Cine ?
Cum ?

Care ?
Unde ?
 Planul temei
1. Definiţie
2. Etiologie şi epidemiologie.Patogenie
3. Tablou clinic. Complicaţii specifice şi
nespecifice
4. Diagnostic pozitiv. Diagnostic diferenţial
5. Principii de tratament şi îngrijire a bolnavilor
6. Prevenire şi combatere
 Definiţie
Febra tifoidă (Tifosul abdominal) –
este o boală infecţioasă intestinală,
determinată de Salmonela tifică,
antroponoză, cu mecanism fecal-oral de
transmitere, care se caracterizează prin
leziuni specifice ale sistemului limfatic al
intestinului subţire, manifestări toxice
generale, bacteriemie, hepato-spleno-
megalie şi erupţie rozeolică pe piele.
 Etiologie
Agentul patogen -
Salmonella thyphi
Bacil aerob, asporulat, mobil
(posedă flagele), gram-negativ,
formează endotoxină
Se cultivă bine pe medii care
conţin bilă
S.tifică conţine 3 antigene:
- O-somatic (termostabil),
- Vi-termolabil (antigenul de
virulenţă)
- H-termolabil (antigenul
flagelar).
 Viabilitate
Rezistență
• Supraveţuieşte în apă şi sol
luni de zile;
• Suportă bine temperaturile
joase, congelarea;
• În apă curgătoare se
păstrează 5-10 zile;
• În apă de lac, iaz în jur de
câteva luni;
•Medii favorabile de creştere
şi multiplicare: laptele,
brânza, smântâna, răcitura,
tocătura din carne, salată din
legume ect.
Sensibilitate
• La uscăciune, sub acţiunea
luminii solare directe, agenţii
patogeni pier repede;
• + 60 0 C îi distruge în 20
min.;
• + 100 0 C se distruge
momentan;
• În sol. Cloramină 5%, Fenol,
pier în 2-3 min.
 Epidemiologie
• Sursa de infecţie este omul bolnav sau purtător de
germeni, care elimină bacilii cu materiile fecale,
urina, mai rar cu masele de vomă, lapte.
• Eliminarea de bacterii începe de la sfîrşitul perioadei
de incubaţie, continuă pe tot parcursul bolii
(maximală fiind în perioada de stare 2-3 săptămîni).
În unele cazuri eliminarea durează şi după
însănătoşire pe o perioadă îndelungată: pînă la 3 luni
– portaj acut şi mai mult de 3 luni – portaj cronic, la 3
–5 % din persoanele care au suportat boala.
Mecanismul de transmitere
 Căi de transmitere
Cale alimentară
Produse alimentare –
carne, lactate, legume,
fructe
Cale hidrică
 Căi de transmitere
Cale de contact
indirect (cazuri sporadice
de boală).
 Manifestarea procesului epidemic
Ascensiunea incidenţei morbidităţii prin febră
tifoidă se înregistrează în lunile de vară –
toamnă, în ultimii ani caracterul sezonier al bolii
este mai puţin pronunţat.
Receptivitatea este înaltă, generală, indiferent
de vîrstă şi sex.
După boală se instalează imunitate solidă şi de
durată, reînbolnăvirile sînt determinate de febrele
paratifoide care nu au imunitate încrucişată cu
Salmonella typhi.
Patogenie
 Tablou clinic
Perioada de incubaţie durează de la 7 pînă la
25 zile
Perioada prodromală (iniţială) :
• slăbiciuni generale, oboselă progresivă
• temperatură subfebrilă cu creştere trptată
• cefalee şi curbătură
• dereglarea somnului, scăderea poftei de mîncare
• paloarea tegumentelor
• ficat şi splină mărită
• meteorism
• scaune cu aspect verzui sau constipaţii.
Durează această perioadă aproximativ o săptămînă.
 Tablou clinic
Perioada de stare :
SEMNE TOXICE GENERALE:
• Cefalee intensivă, somnul ireversibil, pofta
de mîncare lipseşte. Bolnavii sînt apatici,
adinamici, inhibaţi, la discuţii participă fără
plăcere, la întrebări răspund cu întîrziere,
prin fraze scurte.
 Tablou clinic
Perioada de stare :
Febra atinge valori înalte 39-400C şi se menţine 1-2
săptămîni (febră continuă sau febra remitentă).
 Obiectiv: Tablou clinic
• Pielea este palidă, fierbinte şi
uscată
• La a 8-9 zi de boală apare
erupţia rozeolică
• Erupţia este puţină la număr,
se localizează în regiunea
abdomenului, părţile laterale
inferioare a toracelui
• Rozeolele se menţin timp de 3-
4 zile, apoi dispar lăsând o
pigmentaţie slab vizibilă. Pe
fondul dispariţiei elementelor
vechi pot apărea altele noi
(fenomenul presusării).
 Tablou clinic
•Mucoasa cavităţii bucale
este palidă, uscată.
•Limba este tumefiată,
uscată, cu amprente
dentare pe margini şi
depuneri abundente de
culoare surie sau cafenie.
Marginile şi vârful limbii
au o culoare roşie-aprinsă
şi sânt libere de depuneri.
 Tablou clinic
•Hepatosplenomegalie.
•Scaunul are tendinţă spre
constipaţii, rareori scaune moi
verzui (aspectul pireului de
mazăre).
•Abdomenul este balonat ca
urmare a meteriorismului. La
percuţie se determină sunet
timpanic, în regiunea ilio-cecală
sunetul este mat (simptomul
Padalca). La palpare în această
regiune se determină garguiment
şi sensibilitate a peretelui
abdominal.
 Tablou clinic
Perioada de convalescenţă se
caracterizează prin scăderea treptată a febrei,
normalizarea tuturor funcţiilor organismului
revine pofta de mîncare, se normalizează
scaunul.
Unii bolnavi pot resimţi încă mult timp
astenie, exscitabilitate, fatigabilitate sporită.
 Complicaţii
Specifice:
– Hemoragia intestinală
– Perforaţia ulcerului intestinal
– Şocul toxiinfecţios
Nespecifice:
– Pneumonie
– Colicistită
– Miocardită
– Cistită
– Meningoencifalită
 Complicaţii specifice
Hemoragia intestinală -1% -8 % ( în 2-3
săptămîni de boală) poate fi abundentă şi
neînsemnată.
Simptoamele: creşte paloarea tegumentelor,
uscăciunea pielii mucoaselor, acrocianoză, vertij,
ciaţă înaintea ochilor, scăderea febrei, accelerarea
pulsului, scăderea tensiunii arteriale, balonarea
abdomenului şi hiperperistaltism intestinal.
 Complicaţii specifice
Perforaţia ulcerului intestinal (în a 3-4
săptămînă de boală)
Prezintă pericol pentru viaţa bolnavului. Procesul perforării
nu este întotdeauna însoţit de durere acută în abdomen, de
aceia apariţia durerilor de orice intensitate în abdomen va
pune în gardă lucrătorul medical.
Abdomenul la început e rectractat, apoi balonat, peretele
abdominal este încordat, sînt pozitive simptoamele de
excitare a peritoneului. La percuţie dispare matitatea
hepatică. Pulsul este frecvent, febra avansează, apar
modificări caracteristice în hemogramă (neutrofilie cu
devierea formulei leucocitare în stînga, accelerarea VSH).
 Complicaţii specifice
Şocul toxiinfecţios este însoţit de
scăderea bruscă a temperaturii, transpiraţie,
scăderea tensiunii arteriale, tahicardie,
oligurie.
Se poate dezvolta în a 2-3 săptămînă de
boală.
 Diagnosticul pozitiv
Metoda bacteriologică (de bază).
Sunt testate: sîngele, fecalele, urina, bila, măduva
osoasă.
Hemocultura – pentru aceasta se recoltează 5-10
ml de sînge din vena cubitală şi se însemînţează
la patul bolnavului într-un flacon cu mediu
nutritiv Rapoport sau bulion biliat de 10-20%,
în raport de 1:10. Flaconul cu mediul se
amplasează în termostat la t0 370C şi apoi se
efectuează reînsămînţarea pe medii dure Endo
şi Ploskirev.
Rezultatul pozitiv definitiv se obţine la 4-5 zi,
iar cel negativ la a 10 zi.
Izolarea conferă certitudine de boală actuală,
deoarece nici un purtător cronic nu are
bacteriemie.
Indicele de pozitivare este mare în primele 2-3
săptămîni de boală.
 Diagnosticul pozitiv
Coprocultura şi urocultura – însămânţarea
excrementelor şi a urinei se efectuează în
perioada de stare a bolii la a 2 – 3
săptămână. Masele fecale (2-3 gr), urina (20-
30 ml) se colectează în vase sterile închise şi
eprubete cu conservant, se expediază la
laborator cu bilet de însoţire. Rezultatul
pozitiv se obţine la a 4zi. Izolarea din
coprocultură este dificil interpretată în cazul
portajului când se face o altă boală febrilă.
Bilicultura – însămânţarea porţiilor B și C de
bilă, colectate în eprubete sterile (10-20 ml)
se efctuează în laborator, întrebuinţând
medii îmbogăţite. Bila se colectează în
perioada de convalescenţă cu scop de a
depista purtătorii bacteriilor tifoparatifice.
 Diagnosticul pozitiv
Testele serologice
se practică din a 3-5-a zi de
boală, se face apel la
următoarele reacţii:
• Reacţia de aglutinare (RA Vidal )
cu O, H şi Vi diagnostic;
• Reacţia de hemaglutinare pasivă
(RHAP) cu O şi Vi antigene.
• Radioimunoanaliza
• Testul ELISA pentru detectarea antigenelor cu
ajutorul anticorpilor monoclonali
 Nume celebre
Georges Fernand Isidor Widal
1862-1929
Născut la Dellys/Algeria, Georges Widal a
studiat medicina la Paris, oraș în care va practica toată
viața. A fost profesor de medicină internă, membru al
Academiei Medicale (1906) și al celei de științe
(1919). A fost un orator strălucitor, un practician
extrem de riguros și a rămas legendar pentru
colegialitatea sa. Impreună cu G. H. Roger și P. J.
Teissier a editat 22 de volume de medicină. In
anul 1896, Widal a dezvoltat un test pentru
diagnosticul febrei tifoide, care se baza pe faptul că
anticorpii anti-S. typhi din sângele bolnavilor produc
aglutinarea bacteriilor (reacția Widal).
In timpul I-ului Război Mondial, a preparat un
vaccin anti-tifoidic-paratifoidic, care a redus
semnificativ morbiditatea tifoidică în randurile
soldaților Alianței.
A murit printr-o hemoragie cerebrală după un
atac sever de gută.
 Diagnosticul diferenciat
• Afecţiunea necesită deferenţierea cu o serie de
infecţii:
• Tuberculoza
• Tifos exantematic
• Malaria
• Mononucleoza infecţioasă,
• Bruceloza
• Septicemia
• Pneumonia
• Repaos la pat
Tratament
• Regim dietetic Dieta nr, 1
• Indiferent de gravitatea
bolii toţi bolnavii se
internează în staţionar.
• Bolnavii necesită repaos la
pat până la 6-7 zi de
apirexie, din ziua 7-8
bolnavului i se permite
poziţie şezândă, din ziua 10-
11 să se ridice din pat.
 Tratament
Dieta Nr 1.
Alimentele se prepară la abur sau se pasează,
să conţină numai puţin de 2500-3000 kal,
hrana se primeşte de 5-6 ori pe zi.
Asortimentul de producte: pîne albă de o zi,
pesmeţi, supe de lapte, crupe , legume (fără
varză). Pîrjoale de carne, peşte, găină;
pireuri de legume şi fructe, terciuri; omletă
ori ouă mai fierte; fructe dulci, sucuri din ele;
Se limitează bulionul;
Se exclude cafeaua, mirodeniile, ciupercile.
 Tratament
ETIOLOGIC:
• Levomicetină
• Ampicilină
• Ofloxacină 0,5 g – 2 ori / zi – 10-14 zile
(previne starea de portaj)
• Pefloxacină
• Ceftriaxonă (cefalosporin generaţia III)
• Triamfenicol (derivat de cloramfenicol)
 Îngrijirea bolnavilor
• Se vor respecta toate cerinţele faţă de regimul de activitate,
igiena pielii, mucoasei cavităţii bucale .
• După fiecare masă bolnavii îşi clătesc gura sau se prelucrează cu
sol. 2% acid boric, 2% bicarbonat de sodiu.
• Pentur a evita procesele de stază în plămîni şi escarele, bolnavii
gravi se vor întoarce de pe o parte pe alta la fiecare 2 ore.
• În caz de constipaţii se face clizmă evacuatoare, în meteorizm se
aplică tubul pentru evacuarea gazelor.
• La bolnav se supraveghează pulsul, tensiunea arterială,
temperatura.
• Se vor acorda îngrijirile necesare în febră.
• Atitudinea corectă faţă de acuzele bolnavului, modificările
obiective, permit depistarea timpurie a complicaţiilor survenite.
 Externarea convalescenţilor
După dispariţia semnelor clinice de boală, la
a 21 zi de temperatură normală, trei rezultate
negative ale examenului bacteriologic al
materiilor fecale, urinei şi o probă negativă în
toate trei porţii de bilă. Materialul pentru
examenul bacteriologic se recoltează după 3-5
zile, de la terminarea tratamentului cu
antibiotice cu interval de 2-3 zile.
 Profilaxie
Măsurile sanitaro-igienice:
• supravegherea sanitară a
aprovizionării cu apă;
• a modului de instalare şi lucru
a apeductelor;
• întreprinderilor alimentare şi
de vânzare a produselor
alimentare;
• nimicirea muştelor;
• controlul sanitar a
localităţilor, stării
canalizaţiilor şi dezinfectării
dejecţiilor.
 Profilaxie
• Respectarea igienei personale, igienii locuinţelor şi localităţilor,
aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă garantată, evacuarea şi
neutralizarea deşeurilor, protecţia surselor de apă, respectarea
regimului sanitar în unităţile de alimentaţie publică, educarae culturii
sanitare la lucrătorii întreprinderilor de alimentaţie, instituţiilor pentru
copii şi la toată populaţia. În plan individual:
• alimentaţie raţională
• igiena personală
• mod de viaţă sănătos
 Profilaxie
• 2) Depistarea precoce a bolnavilor şi
purtătorilor, mai ales din rîndurile persoanelor
ce lucrează în instituţiile de copii şi curative, la
apeducte, în întreprinderile de alimentaţie
publică şi prelucrarea alimentelor etc.
• 3) Imunizarea cu vaccin chimic conform
deciziei Ministerului Sănătăţii.
 Profilaxie
Imunizarea specifică - joacă un rol secundar, ea se
efectuează în mod planificat (lucrătorilor din sfera
de îngrijire a localităţilor, de la spălătorii,
personalului medical, persoanelor care pleacă în
zonele endemice de boală, etc.) şi conform
indicaţiilor epidemiologice.
 Profilaxie
• Тифим Ви - вакцина нового поколения, приготовленная
на основе капсульного Vi-антигена возбудителя
брюшного тифа (Vi-вакцины рекомендованы ВОЗ).
• Вакцина применяется с возраста 2 лет, применяется
однократно и защищает на 3-5 лет.
• Прививка Тифим Ви дает небольшое число побочных
реакций (95% привитых не отмечают реакций), в
основном местных - покраснение, уплотнение, легкая
сыпь.
• Профилактическая эффективность доказана как в
регионах с высокой, так и низкой заболеваемостью
брюшным тифом.
 Profilaxie
Măsuri în focar:
1. Izolarea bolnavilor în staţionar, transportarea cu transport
sanitar.
2. Dezinfecţia curentă şi terminală.
3. Declararea nominală despre fiecare caz de boală la CSP.
4. Anchetarea epidemiologică a focarului, depistarea
persoanelor contactate.
5. 25 zile după spitalizarea bolnavului. Se alcătueşte lista contacţilor
cărora li se face examenul medical general şi li se măsoară
temperatura corpului zilnic şi se efectuează o cercetare
bacteriologică a maselor fecale şi a urinei. Li se explică pericolul
de îmbolnăvire şi măsurile de prevenireLucrul de educaţie sanitară.
6. Educația sanitară a populației din focar.
Formulaţi câte un enunţ care să înceapă cu
literele care se conţin în denumirea maladiei
F
E
B
R
A

T
I
F
O
I
D
Ă
 Jurnalul cu notițe
La lecția de astăzi eu am:
Sarcini pentru lucrul independent
 Bibliografie
Sv. Cobîleanschi, Boli infecţioase, hişinău 2010.
M. Chiotan ,,Boli infecţioase”, Editura medicală
Naţională, Bucureşti, 2002
V. Ivanova, Boli infecţioase, Sanct-Peterburg,
Foliant, 2002
E. Şuvalova, Boli infecţioase, Moscova, Medicină,
2001
G.Bivol, Ghid practic al medicului de familie,
Chişinău, Cartier, 2003
E.Rebedea, Boli infecţioase, Bucureşti, Editura
Medicală, 2000
C.Andriuţă, Boli infecţioase şi parazitare, Chişinău
2000
 "Toamna este o a
doua primavara , in care
fiecare frunza este o floare."

Albert Camus
Romancier, dramaturg și filozof francez,
reprezentant al existențialismului. Sec. XX.