DIZENTERIA BACTERIANĂ

(SHIGELLOZA).
NURSING SPECIFIC ȘI EDUCAȚIA
PENTRU SĂNĂTATE

Olga Rusu,
profesor boli infecţioase,
grad didactic doi, 2017
COMENTAŢI AFORISMUL

Dacă nu ştii în ce port vrei să

ajungi, nici un vînt nu este
favorabil.

Seneca
RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRI

 ce organe se referă la tractul gastrointestinal?

 care sunt părţile componente ale intestinului subţire şi a
colonului?
 care sunt semnele clinice în boala diareică acută?
 ce caracter are scaunul în salmoneloză?
 ce prelevate se recoltează în infecţiile intestinale pentru
examen bacteriologic?
 ce nevoi sunt perturbate şi care sunt problemele de sănătate în
BDA?
 ce măsuri de prevenire a infecţiilor intestinale cunoaşteţi?
REPARTIZAŢI-VĂ ÎN ECHIPE CONFORM NUMĂRULUI
NOTAT PE VERSO FRUNZEI
PLANUL TEMEI:

1. Definiţie. Caracteristica generală

2. Etiologie şi epidemiologie
3. Patogenie. Clasificare.
4. Tablou clinic în şigheloza acută şi cronică
5. Diagnostic pozitiv. Diagnostic deiferenţial
6. Tratamentul şi îngrijirea bolnavilor
7. Profilaxie. Măsurile antiepidemice în focar
REZOLVAŢI INTEGRAMA ŞI STABILIŢI SUBIECTUL LECŢIEI:

1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
0

1.Manifestare a procesului epidemic.

2.Toxiinfecţie alimentară severă, numită Bomba din conserve.
3.Particularitate caracteristică bolilor infecţioase.
4.Boală infecţioasă carantinabilă.
5.Denumirea unuia din mecanismele de transmitere a bolilor infecţioase.
6.Cale de transmitere a bolilor infecţioase.
7.Grupă de agenţi patogeni responsabili de declanşarea infecţiilor nosocomiale.
8.Pronumele celei mai renumite purtătoare de Sallmonella typhi din SUA, începutul
secolului XX.
9.Metodă specifică de întrerupere a mecanismului de transmitere.
10.Prima perioadă în evoluţia bolii infecţioase.
FORMULAŢI ŞI NOTAŢI OBIECTIVELE DE ÎNVĂŢARE
Unde?
 Cine?
Ce?
De ce?

Ce fel de?
De cine?
DIZENTERIA

Cum?
Cît?

Cu ce? Cînd?
Pentru ce?

Care?
DIZENTERIA / SHIGELLOZA
 Denumirea actuală a maladiei a fost dată de
Hipocrate în sec. IV î.e.n.
 Provine de la cuvintele:

,,dis”- dereglare
,,enteros”- intestin subţire
 În trecut întrunea toate bolile ce evoluau cu
diaree.
 Boala frecvent însoţea calamnităţile sociale şi
naturale, având răspândire rapidă.
 ACTUALITATE

În trecut dizenteria frecvent era înregistrată sub

formă de epidemii:
Războiul civil SUA (1861 – 1865) – 2 milioane
bolnavi şi 45558 decedaţi
Epidemia din Olanda (1779 – 1783) –
mortalitatea a atins 50% din populaţie
Epidemia din Franţa (1400 – 1401) în oraşul
Bordeaux au murit 14.000 persoane
 ACTUALITATE
Între anii 1966-1997 au fost înregistrate 160 mln de
cazuri la nivel mondial, 69% din ele au fost
înregistrate la copii de vârstă sub 5 ani.
Numărul anual de decese pe plan mondial a fost
între 500000-1,1mln.
Conform datelor OMS dizenteria constituie una din
cauzele principale de îmbolnăvire şi decese în
¾ din ţările lumii.
Anual în Republica Moldova se înregistrează 5000 -
6000 cazuri
 DEFINIŢIE
Dizenteria – boală infecţioasă acută, specifică
umană, cu caracter endemo-epidemic, determinată
de şighelle, transmisă prin mecanism fecal-oral,
caracterizată prin afectarea segmentului distal al
intestinului gros şi manifestată clinic prin semne
toxice generale, dureri abdominale în crize,
scaune frecvente cu mucus
şi striuri de sânge.
 ETIOLOGIE

Agentul patogen Şighella / Bacilul dizenteric (Genul

Şighella, Familia Enterobacteriaceae)
bastonașe cu capetele rotungite
gram negative
asporulate
imobile
facultativ anaerobe
formează endo și exotoxină
 ETIOLOGIE
GENUL SHIGELLA DUPĂ CRITERII ANTIGENICE ȘI BIOCHIMICE SE
ÎMPARTE ÎN 4 SUBGRUPE:
S/gr A - Shigella Disenteriae (10 serotipuri)
S/gr B - Shigella Flexneri (6 serotipuri)
S/gr C - Shigella Boydii (15 serotipuri)
S/gr D - Shigella Sonnei (1 serotip)

Shigelele se multiplică pe mai

multe medii sintetice de cultură
 INCIDENȚA MORBIDITĂȚII PRIN DIZENTERIE
ÎN RM

100
90
80
70
60
Флекснер
50
Зонне
40
30
20
10
0
2006 2007 2008 2009 2010
 VIABILITATE
Rezistenţa Sensibilitatea

 Sol – 2-3 luni  Se inactivează la t0 +470C

 Unt – 5 luni
 Obiecte de menaj – 2 săpt.
 Apa de canalizare – 2-3 zile
În praf la t018-200C – 6
săptămâni
 t0 600C – 30 min
 t0 1000C – pier momentan
 Sol. dezinfectante – 30 min.
Acţiunea directă a razelor
solare – 30 min.
Acţiunea remediilor
antibacteriene: nitrofurane,
acidul nalidixic,
fluorochinolone.
NOTAŢI ŞI EXPUNEŢI:
3 proprietăți
morfologice a
shighellle

2 proprietăți de
rezistență a
shighellei

O proprietate de
sensibilitate a
shighellei
 EPIDEMIOLOGIE

Dizenteria - răspândire globală, sub formă endemo-

epidemică în zonele temperate și tropicale, iar țările
dezvoltate economic are caracter sporadic.
În țările dezvoltate predomină Shigella sonnei, iar în
cele în curs de dezvoltare Shigella dysenteriae,
Shigella flexneri
 EPIDEMIOLOGIE

Sursa de infecţie - omul

bolnav cu forme acute tipice și atipice de boală
purtătorii convalescenți (elimină agentul patogen
timp de câteva săptămâni)
purtătorii sănătoși (1-5% din populație)
bolnavii cu forme cronice
MECANISMUL DE TRANSMITERE
DIGESTIV / FECAL – ORAL
 CĂILE DE TRANSMITERE
1.Contact indirect/habitual – factori de transmitere:
mâinile murdare
obiectele de menaj
Jucăriile
mânerele de la ușă
obiectele de îngrijire, vesela
 CĂILE DE TRANSMITERE
2. ALIMENTARĂ:
fructe, legume nespălate
produse lactate
produse din carne
 CĂILE DE TRANSMITERE:

3. HIDRICĂ - apa de băut din

bazine infectate, spălatul
veselei, mâinilor, în timpul
scăldatului, irigației
 VECTORI DE TRANSMITERE

Insectele (muştele,
gîndacii, furnicile) -vectori
pasivi servesc ca
transmiţători mecanici a
infecţiei din locurile
contaminate cu
excremente pe alimentele
neprotejate
MANIFESTĂRILE PROCESULUI EPIDEMIC

Receptivitatea – generală, contagiozitatea este

înaltă iar doza infectantă este mică (10-100
microrg.)
Mai frecvent se îmbolnăvesc copiii de vârstă
preşcolară şi şcolară. Predispuși printre
persoanele mature sunt cele cu afecțiuni cronice
gastrointestinale (gastrită hipoacidă)
MANIFESTĂRILE PROCESULUI EPIDEMIC

Sezonalitatea – vară – toamnă

prevalența muștelor
abuzul de fructe, legume nespălate
migrația populației
scăldatul în bazine neautorizate
temperatura mediului înaltă
Imunitatea după boală – tipospecifică de scurtă
durată (3 luni), reîmbolnăviri frecvente.
Vaccinarea nu se efectuează.
Completaţi în schemă factorii şi
manifestările procesului
epidemic în dizenterie
 CLASIFICAREA CLINICĂ

• colitică
Dizenteria • gastroenterocolitică
acută • gastroenteritică

Dizenteria • recidivantă
cronică • perpetuă (continuă)

•acut – pînă la 3 luni după boală

Stare de •cronic - mai mult de 3 luni după boală
purtător •tranzitor – cîteva zille
 TABLOUL CLINIC
1. Perioada de incubaţie 1-7 zile (mai frecvent 2-3
zile)
2. Perioada prodromală - frecvent lipseşte sau este
scurtă până la o zi:
debut acut
febră
astenie, anorexie
cefalee
disconfort abdominal
scaune diareice apoase, voluminoase
 TABLOUL CLINIC
3. Perioada de stare
Manifestări toxice generale:
vertij, cefalee
febră, frisoane
astenie, adinamie
nausee şi vome (în formele atipice de boală)
 TABLOU CLINIC
3. Perioada de stare
Manifestări dispeptice:
dureri abdominale sub formă de
colici, localizate în regiunea iliacă
stângă
scaune frecvente între 10-30 ori/zi
tenesme
chemări false la actul de defecare
nausee, vomă (în formele atipice)
semne de deshidratare
nepronunțate
CARACTERUL SCAUNULUI
foarte frecvente
cantități reduse
afecaloide
cu produse patologice (mucozități
-50% cazuri, puroi, striuri de sânge
– 40% cazuri)
Aspect - scuipat rectal
 MANIFESTĂRILE CLINICE
DUPĂ GRADUL DE SEVERITATE
MANIFESTĂRI
FORMĂ UŞOARĂ FORMĂ MEDIE FORMĂ GRAVĂ
CLINICE
FEBRĂ N ori t0 subfebrilă 380-390C (2-5 zile) > 390 ori 360

FRECVENŢA
10 ori pe zi 10-25 ori pe zi > 30 ori
SCAUNULUI

Puţin contractată şi Contractată, Contractată,dureroas

SIGMA
dureroasă dureroasă moderat ă, infiltrată

TENESME Pot lipsi Pronunţate Chinuitoare, frecvente

T/A Normală 90-100 mm col mg 80-90 mm col mr

Insomnie, cefalee, Apatie, depresie,

SNC Slăbiciune
vertij convulsii
DURATA 1-2 săptămâni 2-4 săptămâni 4-5 săptămâni
MODIFICĂRI A
Eroziuni, hemoragii
MUCOASEI Colită catarală Ulceraţii, eroziuni
punctiforme
INTESTINALE
 EXAMENUL OBIECTIV

tegumentele palide, uscate, fierbinți cu

acrocianoză
limba saburală, uscată
abdomenul retractat, dureros la palpare,
garguiment intestinal
sigma contractată, dureroasă
SEMNE DE DESHIDRATARE

Paloarea tegumentelor
Cianoză de diferit grad
Scăderea turgorului și elasticității
Crampe musculare
Convulsii
Hipotonie
Tahicardie
FACTORII CRONICIZĂRII DIZENTERIEI

 Nerespectarea igienei personale

 Nerespectarea regimului dietetic
 Consumul de alcool
 Terapia incorectă
 Sistem imun deprimat
 Hipoavitaminoză
 Boli asociate a tractului digestiv (helmintiaze,
gastrita hipo- şi anacidă, colecistita)
 Reinfecţia
 DIZENTERIA CRONICĂ
Forma recidivantă:
 Se înregistrează mai frecvent după 2-3 luni de la
vindecare;
 Semnele toxice generale slab pronunţate;
 Dureri abdominale persistente, cu intensificare la
mişcări;
 Scaun frecvent (1-5 ori/24 ore), păstos, cu mucus,
uneori cu striuri de sânge;
 Sigma dureroasă, infiltrată;
 Disconfort abdominal, meteorism, intoleranţă la
unele produse alimentare.
 DIZENTERIA CRONICĂ
Forma perpetuă:
 Remisiile lipsesc;
 Scaun zilnic de 2-5 ori cu mucus, sânge, puroi;
 Dureri abdominale persistente de diferită
intensitate;
 Poate servi ca factor cauzal al:
 polipozei intestinale
 colitei atrofice
 colitei ulceroase
 dismicrobismului
 cancerului intestinal
SELECTAŢI SEMNELE CLINICE SPECIFICE
DIZENTERIEI
 COMPLICAȚII

 Șocul toxiinfecțios
 Prolapsul rectal
 Dismicrobism
 Hemoragia intestinală
 Perforația ulcerelor
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

 Toxiinfecţiile alimentare
 Salmoneloza
 Amebiaza
 Holera
 Escherichioza
 Colita cronică nespecifică
 Invaginaţia intestinală
 Cancer al intestinului rect
 Intoxicaţii cu ciuperci
DIAGNOSTIC POZITIV

Metoda expres diagnostic -de imunofluoriscenţă

bazată pe formarea complexului antigen-anticorpi
la prelucrarea frotiului din mase fecale cu ser
specific marcat cu substanţă fluorescentă.
Rezultatul pozitiv – 3-5 ore.
 DIAGNOSTIC POZITIV

Metoda bacteriologică -coprocultura

Pentru un rezultat pozitiv recoltarea se efectuează
în perioada diareei, înainte de inițierea
tratamentului specific și din scaun nativ.
Rezultatul pozitiv – la 3-4 zile.
 DIAGNOSTIC POZITIV
Metoda serologică – RHAI, RA, Testul ELISA
Se efectuează în lipsa rezultatului pozitiv la
coprocultură de la a 4-5 zi de boală.
Se repetă în dinamică peste 7 zile pentru
determinarea creșterii titrului de anticorpi în ser.
Rezultatul pozitiv – peste 24 ore.
 DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
Bacteriologică Imunologică
Metode de investigaţie
(coprocultura) (RA, RHAI, ELISA)

Material materii fecale (1) sânge

Modalitate de prelevare după defecare 1-2 ml sânge din venă

Persoane posibile pentru bolnavii, suspecţii,
convalescenţii
examinare purtătorii

confirmarea diagnosticului, confirmarea diagnosticului,

Scopul investigaţiei
determinarea portajului diagnostic retrospectiv

din prima zi de boală ori

de recoltare în perioada de convalescenţă
conform indicaţiilor
Termenii
răspunsul
peste 5 zile a doua zi
laboratorului

Fiabilitatea metodei +++ ++

laboratorul CMP ori

Categoria laboratorului laboratorul CMP (2)
CNŞPMP
 METODE INSTRUMENTALE

Rectosigmoidoscopia
diferențiază alte patologii
ale colonului sigmoid și rect
confirmă dizenteria
cronică și starea de portaj

Se efectuează la finele perioadei de convalescență

pentru prevenirea complicațiilor
RECTOSIGMOIDOSCOPIA
SOLUŢIONAŢI CAZUL CLINIC
CAZ CLINIC
 Bolnava, în vârstă de 25 de ani, ajutor de bucătar la o cantină, prezintă de trei zile
febră, cefalee, dureri abdominale sub formă de colici, scaune frecvente.
 Epidemiologic - contact recent, la domiciliu, cu un preşcolar cu BDA febrilă, tratat din
proprie iniţiativă cu antibiotice. Condiţiile de locuit sunt precare: supraaglomerare
familială, deficit în aprovizionarea cu apă curentă şi în îndepărtarea rezidurilor
fecaloid-menajere.
 Anamnestic - iniţial scaune lichide, dar de aproximativ 24 de ore scaunele s-au
redus cantitativ, au devenit afecaloide, cu conglomerate muco-sanguinolente, în
plus au apărut tenesme rectale. Pacienta şi-a autoadministrat ceaiuri, antidiareice şi
antispastice (carbonat de calciu, No-Spa)
 La internare - temperatura subfebrilă, buze uşor uscate. Se notează sensibilitate
spontană la palpare în fosa iliacă stângă şi prezenţa unei “coarde colice dureroase”.
 Ce maladie suspectaţi. Argumentaţi.
 Ce prelevate se vor recolta de la bolnav?
 Ce metode specifice de laborator vor confirma diagnosticul clinic?
 TRATAMENT
 Internare în staţionar conform indicaţiilor
epidemiologice şi clinice
 Regim de activitate II-III
 Dieta Nr. 4 în perioada de stare, iar în perioada de
convalescenţă Nr.2 (alimentele sunt preparate fierte
sau la aburi, sub forme lichide, semilichide.
Se exclud:sosurile picante, condimentele,
afumăturile, conservele, ridichea, usturoiul,
portocalele, surplusul de grăsimi şi alcoolul.
Trecerea la alimentaţia obişnuită se face treptat, curs
de 1-2 luni, după însănătoşire.
 TRATAMENTUL ETIOLOGIC

 Nitrofurani (furazolidon)
 Oxichinolone (enteroseptol)
 Fluorochinolone (ofloxacină,
norfloxacină, ciprofloxacină, azitromicina)
 Sulfanilamidelor (ftazină,
sulfadimetoxină)
Notă! În formele uşoare durata
tratamentului este de 2-3 zile, în formele
medii şi severe 5 – 7 zile.
Contraindicații:stările de portaj (conduce la
dismicrobism, reţine eliberarea organismului
de şighele).
TRATAMENTUL NESPECIFIC
Terapia de dezintoxicaţie și
rehidratare: sol. Orolit,
Gesol, sol. UNICEF,
Enterodez, sol. polionice,
coloidale, etc.
Imunomodulatoare:
metacil, pentoxil, vit.C, etc.
 TRATAMENTUL NESPECIFIC
 Enzimatice: pancreatină,
panzinorm, festal, mezim
 Spasmolitice: no-şpa,
papaverină, tanalbină, decoct
din coajă de stejar, coajă de
rodii, infuzie de muşeţel,
sunătoare
 Preparate eubiotice și
probioticebiologice
bacteriene: bificol,
bifidumbacterină,colibacterină
DIAGNOSTICUL DE NURSING

PROBLEME DE SĂNĂTATE:
 Durere abdominală

 Diaree

 Febră

 Inapetență
IDENTIFICAŢI NEVOILE PERTURBATE ŞI PROBLEMELE DE
SĂNĂTATE

nevoia

nevoia nevoia

Dizenteria

nevoia nevoia

nevoia
 PROFILAXIE

Depistarea la timp, izolarea şi tratarea

sursei de infecţie
PROFILAXIE

Supravegherea epidemiologică activă a teritoriului

(colectivităţi de copii, adolescenţi, cămine de bătrîni, unităţi
militare, etc.)
 PROFILAXIE

Controlul periodic a persoanelor la încadrare în sectorul

alimentar, colectivităţi de copii, instalaţii de aprovizionare
cu apă, pentru depistarea izvoarelor oculte de infecţie
PROFILAXIE
Controlul permanent şi măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor
igienico-sanitare, aplicarea sistematică a dezinfecţiei şi
dezinsecţiei profilactice în colectivităţi cu risc de transmitere
a infecţiilor cu poartă de intrare digestivă, controlul
sistematic al apei potabile
PROFILAXIE

Respectarea normelor igienico-sanitare

PROFILAXIE
Amenajarea localităţilor, existenţa canalizaţiei şi a
apeductului, salubrizarea lor, evacuarea gunoiului,
deşeurilor, dezinfectarea lor, dezinsecţia
PROFILAXIE

Educaţia sanitară a populaţiei în vederea respectării

regulilor de igienă individuală şi colectivă în familiile şi
colectivităţile profesionale
CONFORM PLANULUI MĂSURILOR ÎN FOCARUL DE INFECTIE
ELABORATI UN ALGORITM AL MĂSURILOR ANTIEPIDEMICE ÎN
DIZENTERIE

...

...

...
LUPTA ÎN FOCAR
 Izolarea şi tratarea bolnavilor în staţionar (la
domiciliu) pe toată perioada de contagiozitate
 Externarea din staţionar a convalescentului
după însănătoşire clinică şi 1-2 examene
bacteriologice negative a materiilor fecale
executate cu intervale de 2-3 zile nu mai
devreme de 2 zile de la finisarea tratamentului
specific.
 Raportarea nominală a cazului de boală
confirmată la CSP
LUPTA ÎN FOCAR

 Anchetarea epidemiologică - depistarea persoanelor

contactate şi supravegherea lor timp de 7 zile cu:
 termometrie zilnică;
 palparea abdomenului;
 examenul zilnic al scaunului;
 examenul bacteriologic al maselor fecale
 Măsuri de dezinfecţie curentă şi terminală.
 măsuri de dezinsecție
LUPTA ÎN FOCAR

 Supravegherea activă a focarului de dizenterie

timp de 7 zile de la izolarea ultimului bolnav
(purtător) cu instituirea măsurilor de carantină în
colectivităţi de copii.
 Dispanserizarea convalescenţilor (din sectorul
de risc, cu dizenterie cronică).
 Educaţia sanitară a populației - cunoştinţă cu
măsurile profilactice, importanţa respectării
normelor igienico-sanitare şi măsurilor de igienă
individuală şi colectivă.
RĂSPUNDEȚI LA ÎNTREBĂRI
Unde?
 Cine?
Ce?
De ce?

Ce fel de?
De cine?
DIZENTERIA

Cum?
Cît?

Cu ce? Cînd?
Pentru ce?

Care?
BIBLIOGRAFIE

 Sv. Cobîleanschi și a. ,,Boli infecţioase”, Chișinău, 2010

 M. Ciotan ,,Boli infecţioase”, Editura medicală Naţională,
Bucureşti, 2002.
 V. Ivanova, Boli infecţioase, Sanct-Peterburg, Foliant, 2002.
 E. Şuvalova, Boli infecţioase, Moscova, Medicină, 2001.
 E.Rebedea, Boli infecţioase, Bucureşti, Editura Medicală,
2000
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!!!
ÎN BAZA SURSELOR BIBLIOGRAFICE STUDIATE
ELABORAŢI UN POSTER:

Dizenteria – boala mâinilor murdare.

 CAZ CLINIC
Bolnava, în vîrstă de 25 de ani, ajutor de bucătar la o cantină, prezintă de trei
zile febră, cefalee, dureri abdominale în criză, diaree.
Epidemiologic - contact recent, la domiciliu, cu un preșcolar cu BDA febrilă, tratat din
proprie inițiativă cu antibiotice (cotrimoxazol). Condiții de locuit precare:
supraaglomerare familială, deficite în aprovizionarea cu apă curentă și în
îndepărtarea reziduurilor fecaloide, menajere.
Anamnestic, semnele de boală au apărut de trei zile, inițial scaune apoase, dar de
aproximativ 24 de ore scaunele s-au redus cantitativ, au devenit afecaloide,
conglomerate muco-sanguinolente, au apărut tenesme rectale. Pacienta și-a
autoadministrat ceaiuri, antidireice și antispastice (No-Spa).
La internare:temperatura subfebrilă, încercănată, buze ușor uscate, sete. Ps - 95 b/min;
TA 90/60 mmHg. Urinează normal. Se notează sensibilitate spontană și la palpare în
fosa iliacă stîngă și prezența unei “coarde colice dureroase”.