Comentați maxima:

În viață risipim clipe, iar la moarte cerșim clipe.

Nicolae Iorga
 FILM DIDACTIC
Epidemia de holeră în Haiti
HOLERA

L. Rusu,
2016
 Răspundeți la întrebări:
• Ce organe se referă la sistemul digestiv?
• Care sunt funcțiile intestinului subțire?
• Cum se clasifică bolile infecțioase după mecanismul
de transmitere?
• Ce căi de transmitere se referă la mecanismul fecal-
oral?
• Ce simptome include sindromul digestiv?
• Ce metode specifice de diagnostic cunoașteți?
• Care sunt măsurile antiepidemice în focarul de
infecție?
• Ce este maladia carantinabilă?
Formulați obiectivele referitor la
subiectul HOLERA
 ,,Buzele se înălbesc, privirea devine absentă, ochii se dau
peste cap, mînile şi picioarele se zbîrcesc parcă sunt arse de
foc, iar boala cuprinde mii de oameni”.

Descrierea Holerei din

actele lui Alexandru
Macedon în timpul
campaniei din Asia.

Alexandru cel Mare (n. 20 iulie 356 î.Hr. – d. 10 iunie 323 î.Hr.), cunoscut
și sub numele de Alexandru Macedon, rege al Macedoniei (336 î.Hr.-323
î.Hr.).
Cuceririle sale spectaculoase i-au făcut pe macedoneni stăpâni ai
Orientului Apropiat. La moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era
stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată.
 SCHIȚE ISTORICE
I perioadă
antichitate-începutul sec XIX (a. 1817)
 Holera avea caracter endemic pentru ţările
asiatice situate între rîurile Gang şi Brahmaputra
(India, Indonezia).
 Aceste regiuni numai că au fost ,,leagănul” holerei
dar şi pînă acum sunt focare endemice din care
infecţia periodic se răspîndeşte în multe ţări şi
continente.
 În această perioadă a fost dată şi actuala denumire
a bolii ,,Holera asiatică” – de la continentul de unde
provine.
 SCHIȚE ISTORICE
II perioadă – cuprinde anii 1817 – 1926 (108 ani).

• Pandemii dezastruase ( 6 pandemii), în urma

cărora au decedat milioane de oameni.
• În prima pandemie (a durat 8 ani) holera s-a răspîndit în
multe ţări asiatice (Ceilon, insulile Filipine, China, Japonia)
în Africa de Nord şi Est, Rusia de Răsărit.
• În a doua pandemie holera ajunge în Europa şi America.
• Au fost elaborate măsurilor antiepidemice
internaţionale.
• Descoperit agentul patogen – vibrionul holeric, a
fost determinată calea de transmitere a bolii- calea
hidrică.
 SCHIȚE ISTORICE

 Locuitorii Indiei sunt veterani in ceea ce priveste lupta cu

holera, insa abia in secolul XIX restul lumii a avut ocazia sa
vada cu ce monstru se lupta populatia indiana.
 SCHIȚE ISTORICE

III perioadă – a. 1926–1960

• Holera din nou devine o boală endemică

a ţărilor din Sud-Vestul Asiei
(Pachistan, India, Bangladeş, Indonezia,
ş.a.)
 SCHIȚE ISTORICE
IV perioadă – începe cu anul 1961

• declanşarea pandemiei VII produsă

de vibrionul El-Tor.
• Această pandemie se caracterizează printr-o
răspîndire rapidă pe glob. În anul 1984 pe
glob sînt confirmate 1,3 milioane bolnavi,
1992 holera este înregistrată în 40 ţări.
• Descoperit vibrionulholeric 0 139
(anul 1992) cu declanșarea celei de a
VIII –a pandemii.
 BULETIN INFORMAȚIONALN°107
Februarie 2014 г.

• Holera infecție extrem de contagioasă, care în lipsa unui

tratament adecvat se poate finaliza cu deces în cîteva ore
de la debutul bolii.
• OMS, anual se înregistrează 3-5 milioane cazuri de boală
și 100 000 -120 000 decese anuale din cauza holerei.
• 80% cazuri de boală se pot trata cu soluții orale de
rehidratare.
• Siguranța apei potabile și a măsurilor de sanare a
mediului reduce cu mult îmbolnăvirile cu vibrionul holeric
și alți agenți transmiși prin intermediul apei.
• Vaccinurile perorale împotriva holerei sunt o sursă
suplimentară de luptă împotriva holerei, care completează
măsurile tradiționale de combatere a holerei.
Holera boală infecţioasă carantinabilă,
antroponoză din grupul infecţiilor
intestinale, produsă de vibrionul
holeric, cu mecanism fecal-oral de
transmitere, caracterizată prin afectarea
preponderentă a intestinului subțire și
manifestată clinic prin vomă şi diaree
frecventă, cu deshidratare rapidă şi
masivă, prognostic nefavorabil la copii
și vîrstnici.
 ETIOLOGIE

 VIBRIONUL HOLERIC
(Vibrio holerae)
 Bacil gram-negativ, scurt şi încurbat,
are un singur flagel, mobil, aerob, se
cultivă pe medii alcaline.
 Nu formează spori, capsule, elaborează
enterotoxină termolabilă.
 Vibrionul holeric conține:
- antigenul somatic - O, specific de grup
- antigenul flagelar - H, specific de tip
 ETIOLOGIE
 După antigenul O, vibrionii
holerici se împart în grupe
serologice, dar numai grupele
O1 și O139 au capacitatea de a
provoca boala și produce
epidemii.
 Grupul serologic O1 are două
biotipuri:
- Vibrionul holeric clasic /asiatic
- Vibrionul holeric El Tor
- fiecare biotip are 3 serotipuri
(Inaba, Ogawa și Hikojima).
 VIBRIONUL HOLERIC
Viabilitate
SENSIBILITATE REZISTENȚĂ
T° + 60°C –10 min.  Pe fructe, legume pînă la 5
T° + 100° C - 2-3 min. zile
Uscăciune  Pe obiecte contaminate
Antibiotice pînă la 3 zile
T° -20° C 2-3 săptămîni
Formarea echipelor
STUDIAȚI DIN MANUAL EPIDEMIOLOGIA HOLEREI ȘI
COMPLETAȚI SCHEMA PROCESULUI EPIDEMIC
10 min.
MECANISMUL DE TRANSMITERE
DIGESTIV / FECAL – ORAL
 HOLERA. EPIDEMIOLOGIE

 Sursa de infecţie - omul bolnav sau purtător de

vibrioni

 Omul bolnav cu forme tipice sau atipice de holeră

elimină germenii cu masele fecale şi masele
vomitante din ultimile zile (1-2) a perioadei de
incubaţie, toată perioada de stare şi încă 2
săptămîni de convalescenţă.

 Cantitatea vibrionilor eliminați de omul bolnav

varază între 10 mln. și 1 miliard într-un mililitru
de lichid diareic.
 HOLERA. EPIDEMIOLOGIE

Purtătorii sănătoşi de germeni

elimină vibrionii timp de 3-4 zile (max.
7 zile), cantitatea lor fiind de la 1000 la
100 000 într-un gr. de fecale

Rezervoul extrauman de vibrioni O1

este format din fructele de mare şi
peştii dîn apele saline şi dulci.
HOLERA. EPIDEMIOLOGIE

Răspândirea holerei pe glob (2004)

 Anual în lume se înregistrează 3-5 milioane de cazuri de
îmbolnăviri și 100 000 -120 000 cazuri de decese de holeră.

OMS, 2014
 HOLERA. EPIDEMIOLOGIE
 Creştrerea numărului de călătorii şi rapidităţii cu care
se fac acestea, holera poate fi răspîndită în orice ţară
de pe glob.
 În cadrul pandemiei actuale holera apare în Moldova
- în 1970 – 14 bolnavi
- 1971 – 37 cazuri
- 1993 – 1 caz de boală
- 1994 – 9 cazuri de boală
- 1995 – 240 cazuri de boală cu 5 decese
 Toate cazurile au fost importate din zonele afectate de
holeră, ca factori mai frecvenţi servind apa şi
purtătorii de vibrioni.
MECANISM DE TRANSMITERE
FECAL-ORAL
CALEA HIDRICĂ
CALEA ALIMENTARĂ –
alimente contaminate –
legume, fructe, moluşte,
fructe de mare, peşte
crud sau sărat, etc.

- CALE DE CONTACT
INDIRECT (mîini, obiecte
de menaj).

HOLERA. EPIDEMIOLOGIE
CONTAGIOZITATE ÎNALTĂ
CARACTER SEZONIER – vară-toamnă/ în zonele
temperate, anul împrejur zone tropicale și
subtropicale

RECEPTIVITATE GENERALĂ. În zonele

endemice morbiditatea mai mareînaltă la copiiI
de 1-5 ani, copiii mari şi adulţii avînd un grad de
rezistenţă formată în urma infecţiilor anterioare.
 În zonele neendemice receptivitatea este aceiaşi
la toate vîrstele.

HOLERA. EPIDEMIOLOGIE
• După depăşirea barierei gastrice, vibrionii holerici
ajungînd în, intestinul subţire cu mediu alcalin, se
ataşează de epiteliul vilozităţilor intestinale și se
multiplică colonializînd intestinul.
• Multiplicarea vibrionilor este însoţită de producerea
exotoxinei, care stimulează secreţia intestinală (a
apei şi electroliţilor) şi inhibă resorbţia în
intestinul gros.

• Cantitatea secretată de lichid poate ajunge la adult

– 10-20 litri pe zi.

• Perderile mari de apă şi săruri duc la deshidratare

acută, dereglări circulatorii, hipoxia ţesuturilor.

HOLERA. PATOGENIE
 HOLERA. PATOGENIE
grade de deshidratare:
• I grad (uşor) – 5 % din masa iniţială
• II grad (mediu) – 8 % din masa iniţială
• III grad (sever) - ≥ 10 % din masa iniţială
 HOLERA. TABLOU CLINIC
PERIOADA DE INCUBAŢIE de la cîteva
ORE - 5 ZILE

PERIOADA PRODROMALĂ LIPSEȘTE

PERIOADA DE STARE se instalează brusc

cu manifestări dispeptice și de deshidratare
acută
MANIFESTĂRI DISPEPTICE
HOLERA. TABLOU CLINIC
Garguiment intestinal
Diaree, apoasă, abundentă, opalescentă, cu flocoane
mici, albe de mucus, miros fad – scaun rizidiform (zeamă
de orez);
Lipsa durerilor abdominale;
Vome frecvente, fără nausee, incoercibile,
abundente, riziforme;
Temperatura corpului normală sau
subnormală;
Astenie, care progresează;
Crampe musculare foarte dureroase (cauzate de
perderea sărurilor de clor) mai întîi în membre, apoi în
muşchii toracici şi abdominali.
MANIFESTĂRI DE DESHIDRATARE
Iniţial uşoare, apoi TABLOU
HOLERA. semnele CLINIC
se accentuiază
progresiv.
Bolnavul este lucid dar apatic, periodic neliniştit şi
agitat, vocea slăbită pînă la afonie, trăsăturile feţii
ascuţite ,,faţă hipocratică”, ochii adîciţi în orbite,
sticloşi, încercănaţi ,,simptomul ochelarilor”.
Pielea şi buzele uscate, apucată în cute, nu se
îndreaptă, mînile ,,de spălătoreasă”. Extremităţile
sînt reci, cianotice. Corpul rece, acoperit cu
transpiraţii lipicioase.
Pulsul slab, filiform sau absent. T/A scăzută sau
nu se apreciază.
Oligurie pînă la anurie. În stadiul final se poate
deregla cunoştinţa de la obnubilare pînă la comă.
 Semne Grad de deshidratare
I (uşoară) II (medie) III (severă)

HOLERA. TABLOU CLINIC

5% 8% 10 %

Sete Moderată Exagerată Permanentă

Puls Tahicardie moderată Tahicardie Puls filiform

accentuată

Tensiune arterială Normală Hipotonie ortostatică Hipotonie

accentuată, colaps

Diureză Normală Oligurie Anurie

Cunoştinţă Prezentă Prezentă Uneori obnubilare

pînă la comă

Temperatură Normală Normală limite Subnormală

minimale

Convulsii Absente Crampe în membri Crampe în membri,

muşchii toracici
Bolnav cu holeră - deshidratare severă
Bolnav cu holeră - deshidratare
severă
 HOLERA. TABLOU CLINIC
Holera poate evolua cu deces, prin şoc hipovolemic, în
decurs de 24-72 ore de la debutul bolii.
Complicaţii:
 insuficienţă renală (mai frecvent la copii)
 aritmii cardiace (la vîrstnici pe fon de cardiopatie)
 insuficienţă cardiacă (copii, vîrstnici în rehidratare
suprasolicitată)
 şoc hipovolemic
 suprainfecţii pulmonare sau digestive

În lipsa tratamentului evoluţie

nefavorabilă în 50-60% din cazurile
severe de boală. La copii mai mici de 5
ani rata deceselor atinge 80%.
Citiți cu atenție cazul clinic și
Identificați datele clinice,
epidemiologice și de laborator,
care vor confirma diagnosticul de holeră
 Caz clinic
• Un tânăr de 27 ani, cameraman la un post de televiziune, s-a prezentat
la camera de gardă a spitalului de boli infecțioase cu diaree apoasă,
vome repetate, slăbiciuni, uscăciune în gură, sete. Din anamneză
rezultă că, s-a îmbolnăvit cu două zile în urmă, imediat după sosire în
țară (zborul a durat cca 12 ore) dintr-o călătorie de lucru dîn Peru, cînd
au apărut vărsături repetate și diaree profuză apoasă, cca 12-14 emisii
pe zi, nefetidă, dar cu discrete flocoane albicioase. La examenul
obiectiv se evidențiază semne de deshidratare severă, tegumente și
mucoase uscate cu acrocianoză, scăderea TA ortostatice și reducerea
diurezei. Din spusele bolnavului în dimineața deplasării spre aeroport a
consumat orez prăjit și a băut o băutură răcoritoare cu gheață de la un
vânzător stradal din Lima. În regiunea dată cazurile de boli diareice
sunt înregistrate frecvent, contactul cu bolnavi diareici neagă. Igiena
mîinelor se respect parțial.
Citiți cu atenție cazul clinic și
identificați datele clinice, epidemiologice și de
laborator, care vor confirma diagnosticul de holeră
 HOLERA. DIAGNOSTIC POZITIV

METODA BACTERIOLOGICĂ
Prelevate – materii fecale de la
bolnavi, convalescenţi, contactaţi,
suspecţii şi purtători din oală sau din rect
prin sondă, anse metalice, linguriţe.
Se mai poate recolta:
 lichidul de vomă, în situaţii de suspiciune
în care scaunile încă nu au apărut
 conţinut duadenal de la convalescenţi şi
purtători de germeni, pentru a verefica
sanarea
 3 segmente de intestin subţire şi veziculă
biliară de la cadavru
 În scop epidemiologic se pot cerceta şi
probe recoltate din apă sau din produse
alimentare.
TRANSPORTAREA PROBELOR LA
LABORATOR – se face rapid, nu mai mult
de 2 ore de la recoltare.
Probele se recoltează în borcănaşe sterile
cu gît larg, cu medii lichide – apă peptonată
1%, apă peptonată cu telurit 1%, mediu
Cary-Blair, mediu Monsur sau medii solide
– mediu TCBS.
Produsul patologic se recoltează în volum
de 10-20ml la 10 ml de mediu lichid.
 HOLERA. DIAGNOSTIC POZITIV

• METODA
BACTERIOSCOPICĂ
vizualizarea vibrionilor holerici la
microscop în frotiu ori picătură
suspendată.
• Imunoflorescenţa
directă sau indirectă.
• Reacţia de imobilizare
şi microaglutinare
pe sticlă.
 HOLERA. DIAGNOSTIC POZITIV
METODA SEROLOGICĂ
mai puţin informativă în boală
acută.
În acest scop se face:
• Reacţia de aglutinare
(pozitivă doar 2-3 luni după boală)
• Reacţia de
hemaglutinare indirectă
 HOLERA. DIAGNOSTIC POZITIV
• Testul imunoenzimatic
ELISA – permite evidenţierea
anticorpilor antitoxici de tip recenţi
Ig M şi a celor de durată Ig G.
• Reacţia de neutralizare a
Enterotoxinei folosit pentru
sondarea prevalenţei infecţiei
latente în colectivităţi, dînd
posibilitatea de a identifica
persoane ce au făcut infecţii
inaparente sau nediagnosticate.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
 HOLERA. TRATAMENT

Holera este o boală infecţioasă cu

internare obligatorie a bolnavilor
cu toate formele de boală, inclusiv
şi a persoanelor suspecte la boală
şi cu declarare nominală de
urgenţă la CSP.
 HOLERA. TRATAMENT
Terapia medicamentoasă
se realizează în 2 etape:
I etapă – Reechilibrarea
hidroelectrolitică

II etapă – Corecţia
pierderilor ulterioare de
lichid şi săruri
 HOLERA. TRATAMENT
• Reechilibrarea electrolitică
se face în primele ore de la
internare (1-2 ore).
• Necesitatea de lichid se
apreciază clinic:
• deshidratare uşoară (5%)
necesită circa 50 ml
lichide/kgc;
• perderi moderate (8%)
necesită 80 ml lichide /
kgc;
• deshidratare severă (10%)
– 100ml lichide / kgc.
 HOLERA. TRATAMENT
• În formele uşoare şi medii lichidele vor
fi administrate per os sau prin sondă
nazogastrică soluţii recomandate de
OMS: Gesol, Rehidron, Orolit,
Citroglucosolan, etc. Lichidele vor fi
în prealabil încălzite pînă la 40 C.
• În vome repetate, cazurile de
dishidratare avansate, persoanelor
vîrstnice reechilibrarea electrolitică se
va petrece parenteral – i/v în get cu
viteza volumerică 70-120 ml/min cu
soluţii: Ringer, Disodiu, Trisodiu,
Acesodiu, Lactasodiu, Hlosodiu. În
prealabil soluţiile vor fi încălzite
pînă la temperatura de 38-40C.
 HOLERA. TRATAMENT
Trecerea de la get la perfuzie se determină
după:
• Normalizarea pulsului
• Normalizarea tensiunii arteriale
• Normalizarea temperaturii corporale
• Ameliorarea hipovolemiei,
hemoconcentraţiei, acidozei, hipertensiunii
pulmonare
• Ameliorarea vomei, prevalenţa diurezei
asupra scaunului.
 HOLERA. TRATAMENT
• Începe de la prezentarea pacientului şi se desfăşoară în paralel cu
măsurile patogenetice. Timp de 4-5 zile se va administra în funcţie
de vîrstă, contraindicaţii de moment sau sensibilitatea tulpinii unul
dintre următoarele antibiotice orale:
• Tetraciclină – 250mg de 4 ori/zi
• Doxiciclină – 100mg/zi
• Ampicilină – 50mg/kgc/zi în 4 prize pe zi;
• Amoxicilină – 50mg/kgc/zi în 4 prize pe zi;
• Cloramfenicol - 50mg/kg/zi în 4 prize pe zi;
• Cotrimoxazol – 480 x 2 ori/zi
• Furazolidon – 100 mg x 4 ori / zi
• Ciprofloxacină – 0,5 x 2 ori / zi sau 1,0g x 1 dată / zi
 HOLERA. ÎNGRIGIRE
Măsurile de îngrijire a bolnavilor sînt orientate pentru a evita
orişice factor negativ care ar favoriza probleme de sanare.
 Bolnavii sînt izolaţi în saloane bine aerisite şi încălzite. La
necesitate la extremităţi se aplică termofoare.
 Patul va fi asigurat cu saltea specială care va da
posibilitatea de a aplica plosca. Bolnavul va fi susținut în
timpul vomei, se va ţine cont de profilaxia pneumoniei prin
aspiraţie.
 Toate eliminările vor fi colectate pentru a se determina
volumul de lichid, se va duce o evidenţă strictă a bilanţului
hidric.
 Dieta Nr 4, cu lărgirea spectrului de alimente bogate în
săruri de K – caise uscate, cartifi, tomate, ardei dulci,
banane.
 HOLERA. ÎNGRIGIRE
• Externarea din staţionar: însănătoşire deplină,
terminarea tratamentului etiologic, 3 coproculturi
negative. Anticipat pacientul va primi un purgativ
salin (20-30 g sulfat de magneziu). Pacienţilor cu
risc epidemiogen înalt se face şi examenul
bacteriologic al bilei (porţia B,C).

• Dispanserizarea convalescenţilor pe termen de 3

luni, cu control bacteriologioc de 10 ori în prima
lună, şi cîte 1 dată în lunile următoare.
Paturi pentru bolnavii cu holeră
Completați tabela cu nevoile prioritar perturbate și
problemele de sănătate corespunzătoare în HOLERĂ
NEVOIA PERTURBATĂ PROBLEMA DE SĂNĂTATE
 HOLERA. PROFILAXIE

• Sistema de măsuri profilactice este

orientată spre:
Prevenirea importării holerei în ţară
• Toate persoanele sosite din ţările
endemice de holeră sînt supravegheate
timp de 5 zile şi o dată examinate
bacteriologic. În caz de disfuncţii
intestinale sînt imediat spitalizate.
 PROFILAXIE SPECIFICĂ
 Vaccinarea, nu mai este obligatorie pentru cei ce se
deplasează în zone endemice.
 Vaccinările cu germeni totali inactivaţi (omorîte) sînt
cele mai răspîndite şi se administrează parenteral (i/m
sau s/c). La prima administrare 0,5 ml, peste 1 lună – 1
ml. Induce formarea anticorpilor vibriocizi, cu o durată
de pînă la 6 luni.
 Vaccinurile orale, nu este răspîndit din partea costului
mare, cere 2-3 administrări, are o eficienţă de cel mult
6 luni.
 Vaccinul cu germeni vii atenuaţi, mutante Stabile,
nepatogene, dar imunogene, obţinute prin inginerie
genetică. Eficienţa vaccinului este încă în studiu.
 ÎN CAZURI PARTICULARE SE POATE
RECURGE LA CHIMIOPROFILAXIE CU UNUL
DIN ANTIBIOTICE ORALE FOLOSITE ÎN
TERAPIE, CU CONDIŢIA SCOATERII IMEDIATE
DIN FOCAR.
 PROFILAXIE SPECIFICĂ

• Profilaxie specifică: vaccinarea antiholerică se practică în

raport cu circumstanțele epidemiologice teritoriale
deoarece:
• protecția conferită de vaccinare nu este cea scontată;
• durata imunității postvaccinale este de apoximativ 6 luni
de zile (fiind necesare revaccinări);
• dozele mari de vaccin sunt reactogene:
• vaccinurile antiholeră, disponibile în prezent, nu
împiedică apariția stării de purtător, nu atenuează
gravitatea bolii, nu împiedică introducerea holerei într-o
țară indemnă și nici întreruperea transmiterii holerei.
 HOLERA. PROFILAXIE
• Chimioprofilaxia se face strict
indiviudalizat, fiind rezervată doar
contactaților familiali direcți (nu vecinilor
sau în comunitate !), abuzul fiind o cauză
de apariție a rezistenței la antibiotice.

• Chimioprofilaxia contacților direcți se

face cu tetraciclină, în doză de 2g/zi, timp
de 3 zile, sau 4 g în total (2g odată, apoi
câte 1g la 6-8 ore).
 Selectați și notați în două coloane măsurile de
prevenire și măsurile de combatere a holerei
6 min.
MĂSURILE DE PREVENIRE MĂSIRILE ANTIEPIDEMICE ÎN
FOCAR
PROFILAXIE NESPECIFICĂ
 Măsurile în focar

1.Spitalizarea obligatorie
2.Raportarea nominală despre fiecare caz înregistrat la
CSP
3. Anchetarea epidemiologică a focarului.
4.Depistarea activă a pacienţilor, spitalizarea provizorie
a bolnavilor cu BDA.
5.Depistarea contactaţilor, izolarea şi supravegherea
lor timp de 5 zile, cu examen bacteriologic la holeră.
6.Controlul şi tratamentul bolnavilor şi purtătorilor de
vibrioni.
7.Dezinfecţia curentă şi terminală.
8.Educaţia sanitară.
 Alcătuiţi cîte un enunţ la subiectul învățat care să
conțină cuvîntul HOLERA/Ă

H………………………………………………………………………………...
O………………………………………………………………………………….
L…………………………………………………………………………………..
E…………………………………………………………………….…………….
R………………………………………………………………………………..
A………………………………………………………………………….…….
 HOLERA
ŞTIU VREAU SĂ AM AFLAT
ŞTIU NOU
Pregătiți o informație la
subiectul studiat
 Bibliografie

1. Sv. Cobîleanschi și a., Boli infecțioase,

Chișinău, 2010.
2. A. Cupșa, Boli infecțioase transmisibile,
Craiova, 2007.
3. M. Ciotan ,,Boli infecţioase”, Editura
medicală Naţională, Bucureşti, 2002.
4. V. Ivanova, Boli infecţioase, Sanct-Peterburg,
Foliant, 2002.
5. E. Şuvalova, Boli infecţioase, Moscova,
Medicină, 2001.
 Информационный бюллетень N°107
Февраль 2014 г.

• Холера – это острое диарейное заболевание, которое при

отсутствии лечения может через несколько часов
закончиться смертельным исходом.
• По оценкам, ежегодно происходит 3-5 миллионов случаев
заболевания холерой и 100 000 -120 000 случаев смерти от
холеры.
• До 80% случаев заболевания можно успешно лечить оральными
регидратационными солями.
• Обеспечение безопасной воды и средств санитарии имеет
решающее значение для уменьшения воздействия холеры и
других болезней, передающихся через воду.
• Оральные вакцины против холеры следует рассматривать как
дополнительные меры борьбы с холерой, которые не должны
замещать традиционные меры борьбы.