Boli infecțioase cu transmitere digestiva

Boli diareice acute

Bacteriene:
DEFINIŢIE DE CAZ (OMS): manifestări clinice variate dominate de scaune apoase,în
număr de > 3 în 24 de ore
-entităţi clinice cu etiologie variată -virusuri, bacterii, fungi, paraziţi, protozoare, metazoare
-polimorfism epidemiologic, clinic, de laborator
-răspândire universală,-principala maladie a voiajorilor
-cauză importantă de morbiditate, pierderi economice:
– în ţările slab dezv: afecţiune comună, anual > 40% din total decese de la nivel mondial la
copiii < 5 ani
– în ţările dezvoltate: locul 2 dintre cauzele care det. adresarea populaţiei la consult
medical (medicul de familie); risc de îmbolnăvire anual > 30% din populaţie,mai ales prin
consum de alimente contaminate
ETIOLOGIE
BACTERII
 vibrioni: cholerae O1 biotip clasic şi El Tor, cholerae non O1, parahaemoliticus;
 E. coli enterotoxigen, multe serotipuri (recent O 157H7)
 Shigella, cu 4 serogrupuri şi multe serotipuri;
 Campylobacter jejuni şi foetus;Yersinia enterocolitica cu multe serotipuri;
 Salmonella, cu peste 200 serotipuri (primul loc în etiologia BDA din România);
 altele: stafilococ, Bacillus cereus, clostridii...
VIRUSURI
 enterovirusuri nepoliomielitice (ECHO, Coxsackie);
 hepatitei A si E
 rotavirusuri (50% din diareile copiilor de 6-24 luni);coronavirusuri;
 virusul Norwalk etc.
PARAZITI
 giardia lamblia
 trichinella spiralis
Surse de agenti patogeni in boala diareica acuta
 animale domestice :porcii = primul loc; bovine, ovine, caprine, păsări, pisici, câini şi
sălbatice bolnave cu forme tipice sau atipice (10%);
 omul :preinfecţioşi (1-3 zile);sănătoşi (zile-săptămâni);foşti bolnavi: convalescenţi,
cronici
Modurile si caile transmitere ale agentilor patogeni ai bolii diareice acute
Modul direct: - familii aglomerate, mod de viaţă neigienic;
 zooveterinară in gospodării individuale,abatoare;
 câini;pisici;păsări de colivie;
 infecţii nosocomiale;
 populaţii defavorizate socio-economic
Modul indirect: - puternic implicat
 alimentele:origine animală: carne insuficient tratată termic, ouă şi derivate (praf,
creme, maioneze, îngheţată); animale acvatice: peşte, crustacee, broaşte etc.; lapte
şi derivate etc.
 origine vegetală: legume, fructe, zarzavaturi, drojdie uscată, pudră şi fulgi de
cereale, lapte de soia, nuci de cocos, ciuperci etc.
 origine mixtă: salată verde, cu adaos de carne, ouă, “fructe de mare” etc.;
 apa contaminată: băut, scăldat, spălat vase, ustensile, legume, zarzavaturi,
igienizare;
 altele: obiecte, mâini, insecte, medicamente cu uz fracţionat (ingestie, inhalaţie etc.)
Receptivitatea in boala diareica acuta

1
  doza infectantă este mare (zeci de mii – miliarde de Salmonella);
 dependenţa de: agent, rezistenţa generală a gazdei;
 receptivitate crescută la gazda compromisă :diabetici, distrofici, cirotici, neoplazici,
gastrectomizaţi, vârstnici, gravide, cu transplanturi etc.;
 sugar – copil mic: 30% forme severe → 25% decese.
Formele de manifestare ale PE in bolile diareice acute
-predomină manifestarea sporadică (cazuri tipice) şi epidemică (microizbucniri);
-epidemii extensive pot fi semnalate prin consum de lapte şi apă contaminate, în unităţi de
asistenţă medico-soc, închisori, cantonamente militare sau pentru refugiaţi, grupuri mobile,
sezoniere pt muncă.
Preventia si combaterea in boala diareica acuta
PREVENŢIA
- metode şi mijloace generale, comune pentru HVA şi HVE, febră tifoidă, dizenteria etc.;
-cooperarea populaţională prin educaţie este fundamentală;
-măsuri speciale de supraveghere epidemiologică a alimentelor şi alimentaţiei, a apei
potabile şi de uz domestic;
- cunoaşterea stării de sănătate a animalelor;
-investigaţii cu laboratorul pentru alimente şi apa potabilă;
-intervenţia cu antibiotice în situaţii stabilite de către specialişti
COMBATEREA
-anchete epidemiologice în cooperare cu zooveterinarii;
-depistarea, izolarea şi tratarea cazurilor de BDA, inclusiv pentru urgenţe epidemiologice
(toxiinfecţii alimentare); reglementări speciale pentru alimente, alimentaţie şi sursele de
apă potabilă;
HOLERA
Evoluează endemic, epidemic în unele ţări, sau chiar pandemic.Epidemiile pot fi de
contact, sau hidrice, cu sezonalitate de vară-toamnă.
La noi în ţară se menţine pericolul apariţiei de cazuri de import, având în vedere
distanţa redusă faţă de ţări unde mai apar cazuri de holeră (zona mediteraneană).
Izvorul de infecţie
-bolnavul cu formă tipică şi atipică de boală, contagios 14-21 de zile, prin vărsături, materii
fecale ,infectaţii inaparent
-purtătorii, pot fi: cronici (1-5% din bolnavi, timp de 3-4 luni,) sau aparent sănătoşi,
-rezervor de vibrion pot fi animale marine:crustacee, moluşte.
Transmiterea, prin mecanism fecal-oral
- prin contact direct cu bolnavul
- prin contact cu mâinile murdare, cu obiecte contaminate
- prin consum de apă sau alimente contaminate : fructe de mare, peşte
- prin transport pasiv de către vectori - muşte
Rezistenţa vibrionului la 20-30 0C, este de 2-5 zile pe fructe, peşte sau alte vieţuitoare
marine.
Receptivitatea
-generală, mare la infecţiile subclinice : 5-10 -100 infecţii inaparente la un caz de boală.
-Indicele de contagiozitate este mare.La persoanele cu grupa sanguină 0, apar forme mai
grave.
Imunitatea: după infecţie, specifică de tip
Factorii epidemiologici secundari
- naturali de mediu: hipertermia, inundaţiile, umiditatea crescută
- economico-sociali: igiena precară
- biologici: înmulţirea muştelor
PROFILAXIE
-depistare precoce: epidemiologic, clinic, prin examene de laborator

2
-izolarea obligatorie la boli infecţioase; se efectuează 3 coproculturi, la 48h de la
întreruperea tratamentului; dacă culturile sunt negative se externează.
-declarare, nominală, anunţare imediată, telefonic la MS.
-suspecţii vor fi trataţi ca şi bolnavii până la confirmare sau infirmare
-contacţii: carantină 7 zile, cei direcţi internaţi şi li se vor efectua 3 coproculturi la 2 zile;
eliberaţi după 3 coproculturi negative; li se administrează chimioprofilaxie cu tetraciclină
2g/zi sau doxiciclină 100mg/ zi, timp de 3 zile.
-purtătorii: depistaţi prin coproculturi; sterilizarea în spital cu Tetraciclină 2g/zi, Furazolidon
400mg/zi, timp de 3 zile.
Toţi bolnavii, contacţii, purtătorii, vor fi recontrolaţi la 10 şi 30 zile de la declararea
stingerii focarului; vor fi investigaţi coprobacteriologic, timp de 2 ani, prin 2 examene în
lunile mai şi iulie.
-dezinfecţie continuă şi terminală pentru lichidul de vărsătură, materii fecale, obiectele
bolnavului, veselă, salon (sterilizare umedă, căldură uscată, clor)
-dezinsecţia cu compuşi DDT sau HCH
-în epidemii, măsuri speciale privind circulaţia trenurilor, avioanelor, care vin din zone
endemice, măsuri speciale de igienă privind apa potabilă, evacuarea rezidurilor
-imunizarea activă, cu vaccin inactivat, administrat sc, oferă protecţie 40%, cu durată de
3-4 luni, fără a oferi protecţie faţă de starea de purtător,nu este indicată la venirea dintr-o
ţară cu endemie.
După 10 zile de la apariţia ultimului caz, timp de 3 luni se urmăreşte:
-depistarea, neutralizarea surselor restante
-examene coprobacteriologice la 10, 30 zile la foştii bolnavi, suspecţi, purtători, contacţi,
inclusiv personalul ce-a acţionat în epidemie
-asanarea condiţiilor de mediu
-culegerea de informaţii privind deplasarea foştilor bolnavi
DIZENTERIA BACTERIANA=SHIGELOZA
este afectiune enterica raspândita in toata lumea, declansand epidemii in timpul
razboaielor, calamitatilor naturale sau in cadrul conditiilor de viata neigienice.Boala este
frecventa la copii intre 6 luni si 5 ani, calatori, refugiatii care locuiesc in campusuri si in
tarile in curs de dezvoltare.Persoanele infectate elimina Shigelle prin scaun pe sol, care
contamineaza alimente si apa, si se transmite altor persoane pe cale fecal-orală.
Sursa:bolnavii
Calea de transmitere este fecal-orala, prin apa si alimente contaminate.
Receptivitatea este generala
Factori de risc:Infectia se raspândeste cu usurinta printre persoanele care locuiesc
impreuna sau impart anumite spatii sau obiecte:gradinite, campusur de refugiati, rezidenti,
echipajele militare de pe nave marine,
-institutii de ingrijire a batrânilor, persoanelor cu probleme psihice;
-igiena deficitara a mainilor, a apei potabile;
-grupuri sanitare nedezinfectate, piscine;
-sexul oral-anal;
-copiii intre 6 luni si 5 ani si persoanele imunosupresate
PROFILAXIE
Preventia consta intr-o depozitare si manipulare igienica si sigura a alimentelor si
apei potabile.Spalatul pe maini este cea mai eficienta metoda.
SALMONELOZE-FEBRA TIFOIDA
Evoluează sporadic.Epidemiile sunt accidentale,explozive,hidrice, alimentare sau
lente,de contact. Grupele de vârstă afectate: 20-40 ani şi 7-10 ani, cu sezonalitate de
vară-toamnă.
Izvorul de infecţie

3
-bolnavul cu formă tipică,în toate stadiile prin sânge-în săpt.I, hemocultura pozitivă la 90%,
materii fecale-în săpt.II de boală, coprocultura este pozitivă în 100%, hemocultura în 40%
din cazuri, iar urocultura în 30% din cazuri.Bolnavul atipic- copii
-purtătorii, pot fi: convalescenţi-timp de 2 săpt.-5 luni, cronici-la 1-5% din bolnavi, se
cantonează în vezica biliară de unde se elimină intermitent prin urină sau materii fecale,
durata portajului 6 luni-ani sau chiar toată viaţa; aparent sănătoşi, persoane imune care au
făcut boala,sau sunt vaccinaţi elimină Salmonella timp de 3-5 săptămâni.
Contagiozitatea este ≈ 40-90%.
Transmiterea
-prin contact cu mâinile murdare, cu obiecte contaminate cu secreţii, excreţii
-prin consum de apă contaminată-10-60% cazuri,sau lapte,legume,fructe nespălate.
-prin transport pasiv de către vectori-muşte
-aerogen, în spitale, prin antrenarea pulberilor ce conţin agenţii etiologici
Receptivitatea generală.Doza minimă infectantă este de 1000 de germeni.
Imunitatea : după infecţie, de lungă durată, stabilă ;postvaccinală, 6-12 luni
Factorii epidemiologici secundari
-naturali de mediu: căldura, hipertermia, inundaţiile
-economico-sociali: aglomeraţia, igiena precară, anumite profesii-lucrătorii de la canalizare
-biologici: înmulţirea muştelor
PROFILAXIE
-depistare precoce: epidemiologic, clinic, ex.de laborator;
-izolarea obligatorie la boli infecţioase,21 zile după afebrilitate, ex.coprobacter. şi
uroculturi în zilele 7,12,17,la ultima + r.Vidal; la culturi negative se externează,la + se
menţionează purtător şi va fi luat în evidenţă;-declarare, nominală, lunară;
-contacţii supravegheaţi pe perioada incubaţiei 21-30 zile, scoşi din sectoarele cu risc, vor
efectua 2 cc. şi 2 uro. la o săptămână, vaccinaţi sau revaccinaţi;
-purtătorii: depistaţi prin cc, biliculturi, uroculturi;
-toţi foştii bolnavi nu vor lucra 3 luni în alimentaţie publică,aprovizionare cu
apă,colectivităţi de copii;se poate încerca sterilizarea cu atb, vaccinare, colecistectomie.La
toţi foştii bolnavi se vor efectua cc, bilic. şi r.Vidal, la 3,6,12 luni de la externare, iar dacă
acestea sunt negative vor fi scoşi din dispensarizare.
-dezinfecţie continuă şi terminală cu cloramină 1-2%,var cloros 10-20%, fenol, formol;
fierberea 5-7 min.distruge Salm;dezinsecţia cu DDT sau HCH
Faţă de receptivi-imunizare cu vaccin inactivat, sc,deltoidian, protectie 5 ani; cu vaccin
viu atenuat,3 doze la interval de 1 săpt, protecţie 3 ani.Indicată la 5-55 ani,in:colectivităţi,
şantiere, deplasare în zone endemice,deficienţe grave de aprovizionare cu apă potabilă,
inundaţii, calamităţi naturale, la personalul din serviciile de salubritate, din unităţile de
bolnavi psihici, la contacţii din focare.Efectele adverse: locale - inflamaţie, generale -
febră 1-2 zile.
BOTULISMUL
Face parte din categoria toxiinfecţiilor alimentare grave, provocate de bacilul botulinic şi
toxina lui, care pătrund în organism prin cavitatea bucală, o dată cu produsele alimentare,
mai ales a celor conservate, şi se caracterizează clinic prin afectarea tractului digestiv, a
sistemului nervos central şi a altor organe interne.Caracteristici:
1. Este rară, dar mortală. 2. Este produsă de cea mai puternică toxină bacteriană
cunoscută. 3. Poate evolua în focare epidemice cu caracter sezonier,în special primăvara,
după o perioadă mai lungă de depozitare a conservelor făcute în gospodărie. 4. Cele mai
frecvente surse sunt conservele preparate necorespunzător în casă ce oferă condiţiile
necesare pentru producerea şi transmiterea toxinei botulinice. Conservele închise, fără
aer, incorect sterilizate, permit ca sporii acestei bacterii să contamineze, să germineze şi
să producă neurotoxine. Şi fructele, legumele, carnea de vită şi peştele pot deveni surse
atunci când nu sunt respectate regulile individuale de igienă. 5. Produsele din comerţ

4
produc ocazional epidemii datorită depozitării, utilizării sau manipulării neadecvate făcute
de cumpărător. 6. Toxina poate fi inactivată cu uşurinţă prin procedeele casnice obişnuite
de preparare a alimentelor. Este suficientă expunerea la temperatura de 100°C timp de 10
minute. 7.Sporii, în schimb, sunt foarte rezistenţi la caldură, necesitând pentru inactivare
expunere la 120°C, ca în sterilizarea cu aburi sau în oalele cu presiune. 8. Botulismul
transmis prin alimente debutează brusc, de obicei la 18-36 de ore după ingestia de toxine,
deşi perioada de incubaţie poate varia între 4 ore şi 8 zile.Potenţiale surse de infecţie
sunt animalele domestice şi sălbatice, mai ales cele erbivore, dar şi peştii.
Transmiterea-botulismul poate apărea şi ca urmare a consumului de roşii, vinete, ardei,
cireşe, vişine, piersici, caise şi alte fructe şi legume conservate în condiţii casnice. De
asemenea,se dezvoltă şi după consumul de peşte sub sărat, afumat sau conservat în
condiţii casnice, după consumul de carne afumată sau de cârnaţi preparaţi în casă.
Foarte important de precizat este faptul că sub acţiunea toxinei botulinice produsele
alimentare conservate nu-şi schimbă gustul, culoarea şi mirosul. Uneori, conservele, mai
ales cele din carne, care conţin această toxină, se bombează. În cârnaţi, cărnuri afumate,
peşte, preparate în condiţii casnice toxina se poate acumula numai în locul unde a nimerit
microbul botulinic. Din această cauză, nu se îmbolnăvesc toţi acei care au consumat
acelaşi produs, ci numai persoanele care au consumat bucata infectată.
Cazurile de botulism se înregistrează mai frecvent în lunile de primăvară (aprilie, mai),
când se utilizează mai frecvent produsele conservate. Cei mai expuşi sunt adulţii, dar
boala poate apărea şi la copii, având complicaţii extrem de grave în unele cazuri.
Profilaxie-Nu se recomandă conservarea acasă în borcane, a cărnii, peştelui, ciupercilor,
a unor sortimente de verdeaţă (mărar, leuştean, pătrunjel, lobodă) sau a legumelor
(morcov, sfeclă). Aceste produse se spală greu de pământ, care poate conţine bacili
botulinici, iar la sterilizarea în condiţii casnice (fierberea timp de 30-60 minute, iar uneori
mai puţin), distrugerea nu are loc.
- nu se recomandă conservarea peştelui sărat, afumat sau uscat, deoarece sporii botulinici
din intestinul peştilor pot pătrunde în muşchi, unde, în condiţii anaerobe, se transformă în
formă vegetativă care, la rândul său, elimină botulotoxina.
-La conservarea legumelor şi fructelor, se recomandă adăugarea de acid citric şi acetic în
proporţie de 2%. Acest mediu acid acţionează asupra metamorfozei sporilor şi nu permite
eliberarea toxinei.
Fructele şi legumele pentru conservare trebuie să fie proaspete şi foarte bine spălate.
Produsele conservate pot fi păstrate în locuri uscate şi la o temperatură < 10ºC sau chiar
la frigider. Pentru mai multă siguranţă, înainte de a consuma produsele conservate în
condiţii casnice, este bine să fie prelucrate termic, la 100ºC, timp de 15-20 minute, fapt
care duce la inactivarea botulotoxinei şi la evitarea producerii botulismului.

Virale
ENTEROVIROZE
ETIOLOGIE
Picorna virusuri- Polio cu cele 3 tipuri, vi.Coxsakie, vi.ECHO. Sunt rezistente la
eter, alcool, detergenti.Sunt inactivate de caldura si oxidanti.
Izvorul-omul infectat
Transmiterea-fecal-orala direct sau indirect
Receptivitatea generala
Contagiozitatea foarte mare
HEPATITA A
Omul este considerat rezervorul cel mai important de virus, dar exista si un rezervor în
natura la primate.
Incidenta reala a bolii este mult subestimata, în zonele cu igiena deficitara toti adultii
prezentând evidenta serologica a trecerii prin infectie. Grupa de vârsta afectata difera

5
dupa nivelul sanitatiei, coborând sub vârsta de 10 ani în zonele cu expunere universala, în
timp ce în tarile dezvoltate urca la 15-29 ani. În zona temperata au fost înregistrate
epidemii la 5-10 ani, cu vârfuri toamna si la începutul iernii.
Sursa de infectie este reprezentata de bolnavul, care este cel mai contagios înaintea
debutului.
Calea de transmitere cea mai importanta este fecal-orala, cu contact strâns, intrafamilial.
Alimentele contaminate constituie vehiculul principal al infectiei. Boala este extrem de
contagioasa, cu evolutie epidemica prin apa contaminata, dupa inundatii, în conditii
sanitare deficitare, în colectivitati închise, ca si dupa calatoriile în zone endemice.
Transfuzia de sânge este o modalitate foarte rara de transmitere a bolii.
PROFILAXIE
• boala cu declarare obligatorie si izolare în spital, pâna la ameliorarea simptomelor;
• îmbunatatirea standardelor de igiena si sanitatie în special a retelelor de apa;
• practici igienice, în special spalarea mâinilor la manipularea alimentelor;
• imunizarea pasiva cu Ig.im asigura prevenirea sau atenuarea bolii în functie de momentul
administrarii, în raport cu contactul infectant, pâna la 4 saptamâni;
• imunizarea activa cu vaccin inactivat anti VHA asigura protectia pentru cel putin 10 ani,
HEPATITA E
VHE este eliminat în fecale de catre persoanele infectate si se raspândeste pe cale fecal-
orala.
Epidemiile au aparut în urma consumului apei contaminate.Primele cazuri au fost descrise
în India, ulterior fiind descrise în Asia , Africa, China, HongKong, Mexic, Italia si Spania.
Infectie asemanatoare epidemiologic cu hepatita A
PROFILAXIE
Mai multe vaccinuri recombinante sunt în cercetare. Imunoglobulinele ar putea avea un rol
protector daca contin Ac.anti-VHE. Precautiile se refera la posibilitatea transmiterii fecal-
orale, în zonele endemice.
Parazitare
LAMBLIAZA
Giardia = Giardia intestinalis , Giardia lamblia sau Giardia duodenalis este un parazit
microscopic care provoacă boala diareică cunoscută sub numele de giardiază=lambliaza.
Sursa de infectie:se găsește pe suprafețe sau în sol, alimente sau apă contaminată cu
fecale de la oameni sau animale infectate.
Cai de transmitere:
-contact direct - absenta spalatului pe maini, lipsa igienei, atingerea gurii dupa ce s-a
atins un obiect contaminat sunt cauzele cele mai des intalnite, in special la copiii mici.
-indirect-consum de apa din balti, puturi, fantani, rauri, lacuri, apele curgatoare si orice
apa nefiltrata poate fi rezervor si sursa de contaminare cu Giardia.
- fructele sau legumele care intra in contact cu solul si apele curgatoare, consumate fara
sa fie bine spalate, pot duce la infestare cu Giardia.
Giardia este un parazit foarte rezistent in special in conditii de umezeala. Chisturile
de Giardia, in mediu umed, pot rezista pana la 3 luni la temperatura de 18°C.
Transmiterea giardiei se face pe cale digestiva, prin consum de apa sau alimente
contaminate, precum si prin maini murdare.
Factori de risc:
-varsta: Copiii, mai ales cei din centre de plasament, unde nu sunt invatati sa foloseasca
toaleta corect. Centrele de ingrijire pentru varstnici, acestia avand si probleme de
incontinenta urinara.
- comunitatile care folosesc apa din rauri si lacuri ca sursa de apa potabila si nu folosesc
filtrarea apei in procesul de purificare. Tratarea cu clor a apei potabile nu este o metoda
sigura de distrugere a parazitului

6
- excursionistii din zonele unde apa poate fi contaminata au un risc mai mare de a
contacta boala in conditiile in care nu isi purifica apa prin fierbere sau filtrare.
- cei care innoata in ape de agrement cum ar fi rauri, lacuri, ape curgatoare, mai ales in
timpul verii sau toamnei cand exista riscul cel mai mare de expunere. Riscul apare in
momentul inghitirii apei in timpul inotului
- cei care au contact oro-anal si oro-genital cu o persoana infectata
Profilaxie
-mentinerea regulilor de igiena mai ales in gradinite, azile pentru batrani si acasa. Se
recomanda spalarea pe maini cat mai des si evitarea contactului cu materiile fecale de la
persoane infectate.
- masuri de tratare a apei din bazinele de inot si mentinere la standarde corespunzatoare
cu ajutorul sistemelor de filtrare
- folosirea apei din sticle imbuteliate si evitarea consumului de fructe si legume nespalate.
Igiena mainilor si a produselor alimentare, fierberea apei, sunt cele mai sigure metode de
a preveni aparitia bolii.
TRICHINELOZA
Trichineloza sau trichinoza este o boala parazitară, contractată de om prin consumul de
carne crudă sau insuficient preparată termic infestata cu larvele unui nematod din genul
Trichinella spiralis sau cu specii inrudite de Trichinella. Omul se infesteaza prin consum de
carne de porc,de cal, nutrie sau vanat (mistret, urs), ce contine larve vii sau chisturi viabile.
Boala nu se transmite interuman.
Factorii favorizanti ai imbolnavirii la om sunt reprezentati de:
-Consumul carnii de porc sau vanat neexaminata trichineloscopic
-Unele obiceiuri culinare: prepararea termica ”in sange”, sau consumul de preparate crude
sau insuficient prelucrate termic: pastrama, carnat uscat sau afumat, sunca.
-Achizitionarea carnii din alte locuri decat centrele comerciale specializate,autorizate.
-Taierea clandestina a animalelor
Profilaxia
-sa se achizitioneze animale de la unitati avizate sanitar;
-sa se achizitioneze carne numai din centre comerciale specializate care pun in vanzare
numai produse avizate sanitar-veterinar,
-sa se examineze trichineloscopic probe din carnea de porc sacrificat in gospodaria
proprie sau carnea de vanat, in centrele autorizate ale autoritatilor sanitar-veterinare;
-la tocarea carnii de porc/vanat sa se foloseasca o masina de tocat, destinata acestei
activitati si curatarea acesteia inainte si dupa folosire, cat si curatarea tuturor suprafetelor
si a intrumentelor folosite;
-sa se transeze carnea in bucati optime pentru refrigerat (15 cm grosime) si pentru gatit;
-in timpul gatirii atingerea de 71ºC in toata masa de carne pentru o perioada indelungata
de timp sau pana cand se modifica culoarea carnii din roz in gri;
-prelucrarea termica a resturilor/maruntaielor/sangelui, provenite de la vanat/porc, care
urmeaza sa fie hrana pentru animale.
Procedeele de sarare, afumare sau uscare a carnii nu distrug larvele.

TOXIINFECTIILE ALIMENTARE
Alimentele frecvent implicate in producerea TA sunt ouale si preparatele-maioneze,creme
laptele si preparatele -frisca, branza, cremele , carnea si preparatele din carne.
Sursele de infectie, de la care se contamineaza alimentele, sunt umane si animale:
Salmonella: pasari, animale domestice si omul (tubul digestiv);
Staphylococcus: animale,bovine (mastita),omul (infectii cutanate, portaj nazal si faringian);
E.coli: om
Transmiterea -Alimentele pot fi contaminate prin urmatoarele metode:

7
- pe parcursul procesului de preparare. Organele si tesuturile animale pot fi colonizate de
diferite tipuri de microorganisme,in special la nivelul intestinelor, astfel ca acestea pot
contamina persoana care manevreaza carnea
- pe parcursul cresterii in cazul fructelor si legumelor, pot fi contaminate daca sunt folosite
ingrasamintele naturale sau daca este folosita irigatia cu apa dintr-o sursa contaminata
- in timpul procesului de preparare al alimentelor,in cazul persoanelor purtatoare a unui
microorganism,de ex.stafilococ,sau al persoanelor bolnave, care pot contamina alimentul
- din mediul inconjurator, cu microorganisme patogene care se pot gasi in praf, pamant,
apa. Dintre acestea,Clostridium botulinum sau perfringens;
Factorii de risc de a dezvolta toxiinfectii alimentare:
-consumul de alimente sau bauturi nepasteurizate,lapte, produse ca branza sau smantana

- consumul carnii insuficient preparate:carnat crud, friptura in sange, peste sau pui infestat,
scoici, melci sau moluste contaminate si insuficient preparate
- consumul unor alimente sau bauturi contaminate odata cu procesare sau prepararea lor
- calatoriile sau vacantele in tari in curs de dezvoltare
- persoanele care lucreaza in abatoare, pescarii sau in domeniul sanitar.
PROFILAXIE
-spălarea mâinilor cu apă şi săpun, înainte de prepararea alimentelor, înainte de fiecare
masă şi după folosirea toaletei,
-spălarea şi dezinfectarea suprafeţelor şi ustensilelor din bucătărie.recipientelor în care se
prepară alimentele, spălarea sub jet de apă a fructelor şi legumelor,
-folosirea apei potabile doar din surse sigure pentru prepararea alimentelor şi consumul
uman, fierberea apei în cazul în care există îndoieli asupra calităţii surselor de apă
potabilă folosite pentru consumul uman şi prepararea alimentelor.
-evitarea preparării alimentelor de către persoane care prezintă leziuni sau infecţii la
nivelul mâinilor sau de către persoane care prezintă tulburări digestive,
-prepararea termică la temperatură corespunzătoare a alimentelor,
-protejarea alimentelor de contactul cu muşte şi rozătoare.
-nu este indicata pastrarea alimentelor > 2 ore la temperaturi > 32ºC.
-după preparare, alimentele nu trebuie lăsate la temp. Camerei > 2 ore. Cele care
urmează a fi consumate la intervale > vor fi păstrate la temp. < 5ºC; alimentele pentru
sugari vor fi consumate imediat după preparare, fără a fi reîncălzite sau păstrate la frigider.
-alimentele uşor perisabile vor fi depozitate în spaţii frigorifice, evitând contactul între cele
preparate şi cele nepreparate;recongelarea alimentelor este contraindicată;
- este recomandată verificarea termenelor de garanţie şi evitarea consumului acestora în
cazul termenul de garanţie este expirat. Trebuie acordată o mare atenţie modului de
procurare şi de consum al îngheţatei, iar ouăle se vor spăla cu apă şi săpun înainte de
preparare.
- preparea atenta a alimentelor necesita spalarea mainilor inaintea manevrarii alimentelor.
- nu este recomandata utilizarea acelorasi recipiente pentru pastrarea si taierea carnii
crude cat si pentru prepararea legumelor si fructelor.Este recomandata dezinfectia
ustensilelor folosite pentru taierea carnii crude dupa fiecare utilizare.
- citirea instructiunilor de pe etichetele produselor alimentare, pentru ca acestea contin
informatii despre pastrarea si prepararea corecta.
Cand exista dubii privind siguranta alimentelor este recomandata aruncarea acestora. Nu
este recomandata gustarea alimentelor care arata dubios sau au un miros suspicios.
Pentru a evita contaminarea alimentelor cu microorganisme patogene care pot provoca
toxiinfectii alimentare este recomandata pastrarea si prepararea acestora la temperaturile
corespunzatoare.