SHIGELOZE:

familia Enterobacteriaceae, genul Shigella,

cuprinde 4 grupuri:
grupul A – Shigella dysenteriae – include 16 serovariante (1-16), inclusiv Sh. Grigoriev-Shigae
grupul B – Shigella flexneri – include 8 serotipuri (1-6, X și Y);
grupul C – Shigella boydii – include 18 serovariante (1-18);
grupul D – Shigella sonnei – include un singur serotip, dar care se diferențiază în 68 de fagovariante și
15 variante biochimice.
Virulență destul de înaltă posedă Sh. flexneri și mai puțin pronunțată – Sh. sonnei. Acumularea dozei
infectabile pentru adulți în laptele contaminat are loc în intervale între 8 și 24 de ore. O altă
particularitate a shigelelor de tip sonnei este rezistența la preparatele antibacteriene.
Atât Sh. sonnei, cât și Sh. flexneri rezistă un timp îndelungat (2-14 zile) în apă, produse lactate, alte
produse alimentare la temperatura camerei.
Totodată, sunt sensibile la temperaturi înalte. La încălzire până la 60°C pier în 10 minute, iar la fierbere –
momentan. Sunt sensibile la razele ultraviolete și la dezinfectanții uzuali.
 Rezervorul și sursele de agent patogen (antroponoze tipice.)
Atât rezervorul, cât și sursele de agent patogen sunt constituite de omul bolnav, cu formă acută sau
cronică de infecție.
Agentul patogen se elimină din organismul bolnavului cu materiile fecale, începând cu debutul bolii,
primele semne, și continuă 7-10 zile în perioada de stare și 2-3 săptămâni în perioada de recovalescență.
Deseori eliminarea agentului patogen se prelungește până la câteva luni.

 Modul de transmitere este fecal-oral; căile de transmitere – hidrică, alimentară, contact-

habitual. în Sh. sonnei – pe cale alimentară, în special prin lapte și alte produse lactate.
Mai frecvent fac shigeloze copiii, la vârsta de 2-7 ani, a căror pondere în morbiditatea generală prin
această infecție atinge 65-70%, cu o incidență mai înaltă printre copiii de 2-6 ani instituționalizați
Majoritatea îmbolnăvirilor au loc în sezonul cald al anului. În lunile de vară-toamnă se înregistrează 70-
80% din morbiditatea anuală.
Manifestările procesului infecțios
Perioada de incubație este de 1-6 zile, mai frecvent 2-3 zile.
În formele manifeste debutul este brusc, cu febră 38-39°C, în formele severe chiar până la 40°C, dar
poate fi și mai joasă (37,5-38°C) sau poate lipsi în formele ușoare.
Sunt caracteristice tulburări digestive, ( grețuri, vome unice, mai rar repetate, dureri abdominale, în
special în regiunea intestinului gros, scaune diareice (15-20 de ori pe zi) cu mucus, uneori cu striuri de
sânge, tenesme de defecare.)
La copii de vârstă fragedă sunt prezente semnele de deshidratare moderată. În cazurile netratate boala
durează 9-10 zile. Actualmente predomină formele ușoare (80-90%), inclusiv inaparente. Letalitatea
constituie aproximativ 0,01% și se referă în special la sugari.
Diagnosticul de laborator
Examenului bacteriologic sunt supuse materiile fecale (coprocultura), a căror recoltare se face cât mai
precoce, în debutul bolii, când concentrația de shigele în fecale este mai mare, înainte de administrarea
antibioticelor, cu recoltarea elementelor patologice (mucus) și însămânțarea în termen redus pe medii
îmbogățite, selective.
Pentru stabilirea diagnosticului rapid se aplică metoda imunofluorescentă cu rezultatul în 2-3 ore.
Diagnosticul serologic se efectuează în coproculturi negative și se realizează prin detectarea anticorpilor
specifici în RHAI. Titrul pozitiv de diagnostic în Sh. sonnei este de 1:100, în Sh. flexneri – 1:200 și apare la
a 5-a – a 6-a zi de la debutul bolii, crescând în dinamică de 4 ori și mai mult.
Măsuri profilactice
 Intreruperea mecanismului de transmitere. Prevenirea shigelozelor- este efectuarea sistematică
a dezinfecției în instituțiile de copii, unități militare, aziluri, cămine, locuri aglomerate, fântâni,
conductele de apă etc.
  atenție deosebită trebuie acordată măsurilor de asigurare a populației cu apă potabilă de
calitate, extindere a sistemului centralizat de apeducte și canalizare, respectare a regulilor
igienice la întreprinderile alimentare, respectare a regimului igienic și antiepidemic în instituțiile
de copii, creștere a nivelului de cultură sanitară a populației în probleme de cunoaștere a
factorilor de risc și respectare a regulilor de igienă personală, neadmitere a consumului de apă
pentru băut, dar și a laptelui din surse necunoscute, fără un tratament termic.
 Înainte de angajare în instituțiile alimentare de toate tipurile, instituțiile de asigurare cu apă
potabilă, instituțiile de copii etc., toate persoanele sunt supuse investigației bacteriologice în
vederea identificării grupului de infecții digestive. În cazul determinării agenților patogeni,
inclusiv a shigelelor, aceste persoane nu sunt admise la lucru, urmând să facă tratament.
Măsuri antiepidemice
-În urma depistării cazului de îmbolnăvire prin shigeloză sau a suspecției de shigeloză instituția medicală
informează Serviciul de Sănătate Publică.
-Spitalizarea bolnavului este efectuată conform indicațiilor clinice și epidemiologice.
-În cazul izolării bolnavului la domiciliu, i se va indica tratamentul corespunzător și va fi familiarizat cu
metodele de îngrijire. Totodată, se va proceda la efectuarea dezinfecției curente.
-Persoanele care au contactat cu bolnavul de shigeloză sunt supravegheate clinic timp de 7 zile.
- Lucrătorii instituțiilor alimentare sunt supuși la finele perioadei de supraveghere unei investigații
bacteriologice. În cazul rezultatului pozitiv aceste persoane sunt înlăturate de la lucru. Copiii
instituționalizați din focarele de shigeloză sunt admiși să frecventeze insituția, însă sunt supuși
supravegherii medicale și unei investigații bacteriologice la finele perioadei de supraveghere.
-În focar se va efectua dezinfecția curentă, iar la spitalizarea bolnavului dezinfecția terminală.
-Reconvalescenții sunt externați din spital nu mai devreme decât peste 3 zile după normalizarea
scaunului și a temperaturii corpului și după un rezultat negativ în investigarea bacteriologică, efectuată
nu mai devreme decât peste două zile de la finisarea tratamentului. Lucrătorii instituțiilor alimentare
sunt externați după două examinări bacteriologice negative, iar admiterea la lucru se va face numai cu
avizul medicului. După externare acest contingent de persoane va fi supus supravegherii de dispensar pe
o durată de o lună, iar cei care au suportat infecție cronică – 3 luni, cu investigarea bacteriologică la
fiecare lună. După expirarea termenului de dispensarizare și însănătoșire deplină aceste persoane pot fi
admise la lucru. Copiii instituționalizați după contractarea infecției, de asemenea, sunt supuși
supravegherii timp de o lună și vor efectua două investigări bacteriologice cu examinarea clinică la finele
acestei perioade.

Probleme de situaţii epidemiogene

Problema Nr.1. În perioada 03, 04 şi 05 septembrie în secţia de boli
infecţioase a Spitalului Raional au fost internaţi trei copii cu diagnosticul de
enterocolită acută, forma medie. Toţi copiii sunt colegi de clasă al gimnaziului din
localitatea X. La data de 06 septembrie rezultatele investigaţiilor de laborator au
identificat Sh. sonnei la copilul internat la data de 03 septembrie.
 De schiţat componentele investigaţiei epidemiologice în focarul
epidemic descris.
1. Investigarea bacteriologică lucrătorilor cantinei gimnaziului cu suspendarea
temporară din funcție.
2. 2. Evaluarea regulilor igienice la întreprinderile alimentare.
3. 3. Investigarea sanitaro-epidemică apei și produselor alimentare
4. În focar se va efectua dezinfecția curentă, iar la spitalizarea bolnavului
dezinfecția terminal
5. Persoanele care au contactat cu bolnavul de shigeloză sunt supravegheate clinic
timp de 7 zile.
Problema Nr. 2. Într-o instituţie preşcolară dintr-un centru raional, cu 140 copii pe
listă, s-a înregistrat o izbucnire epidemică cu dizenterie cauzată de Sh. sonnei. Pe
parcursul primelor trei zile în secţia de boli infecţioase au fost internaţi 17 copii şi
patrucadre didactice. În majoritatea cazurilor (la 14 copii şi 2 persoane adulte)
boala a decurs în formă gravă cu vomă repetată, diaree, febră, cefalee, inapetenţă,
slăbiciuni generale şi semne de deshidratare.
 Reieşind din situaţia creată, de alcătuitun plan de investigaţie
epidemiologică în instituţie şi de propus măsurile de redresare a situaţiei
epidemiogene.
Măsuri antiepidemice
-În urma depistării cazului de îmbolnăvire prin shigeloză sau a suspecției de shigeloză instituția medicală
informează Serviciul de Sănătate Publică.
-Spitalizarea bolnavului este efectuată conform indicațiilor clinice și epidemiologice.
-În cazul izolării bolnavului la domiciliu, i se va indica tratamentul corespunzător și va fi familiarizat cu
metodele de îngrijire. Totodată, se va proceda la efectuarea dezinfecției curente.
-Persoanele care au contactat cu bolnavul de shigeloză sunt supravegheate clinic timp de 7 zile.
- Lucrătorii instituțiilor alimentare sunt supuși la finele perioadei de supraveghere unei investigații
bacteriologice. În cazul rezultatului pozitiv aceste persoane sunt înlăturate de la lucru. Copiii
instituționalizați din focarele de shigeloză sunt admiși să frecventeze insituția, însă sunt supuși
supravegherii medicale și unei investigații bacteriologice la finele perioadei de supraveghere.
-În focar se va efectua dezinfecția curentă, iar la spitalizarea bolnavului dezinfecția terminală.
- Copiii instituționalizați după contractarea infecției, de asemenea, sunt supuși supravegherii timp de
o lună și vor efectua două investigări bacteriologice cu examinarea clinică la finele acestei perioade.
-Reconvalescenții sunt externați din spital nu mai devreme decât peste 3 zile după normalizarea
scaunului și a temperaturii corpului și după un rezultat negativ în investigarea bacteriologică, efectuată
nu mai devreme decât peste două zile de la finisarea tratamentului. Lucrătorii instituțiilor alimentare
sunt externați după două examinări bacteriologice negative, iar admiterea la lucru se va face numai cu
avizul medicului. După externare acest contingent de persoane va fi supus supravegherii de dispensar pe
o durată de o lună, iar cei care au suportat infecție cronică – 3 luni, cu investigarea bacteriologică la
fiecare lună. După expirarea termenului de dispensarizare și însănătoșire deplină aceste persoane pot fi
admise la lucru.
Diagnosticul de laborator
Examenului bacteriologic sunt supuse materiile fecale (coprocultura), a căror recoltare se face cât mai
precoce, în debutul bolii, când concentrația de shigele în fecale este mai mare, înainte de administrarea
antibioticelor, cu recoltarea elementelor patologice (mucus) și însămânțarea în termen redus pe medii
îmbogățite, selective.
Pentru stabilirea diagnosticului rapid se aplică metoda imunofluorescentă cu rezultatul în 2-3 ore.
Diagnosticul serologic se efectuează în coproculturi negative și se realizează prin detectarea anticorpilor
specifici în RHAI. Titrul pozitiv de diagnostic în Sh. sonnei este de 1:100, în Sh. flexneri – 1:200 și apare la
a 5-a – a 6-a zi de la debutul bolii, crescând în dinamică de 4 ori și mai mult.

Problema Nr. 3. La medicul de familie s-a adresat un pacient, care s-a

externat recent din staţionar cu diagnosticul „Dizenterie acută, formă medie”. În
extrasul din fişa de observaţie se menţionează însănătoşire deplină, rezultatele
investigaţiilor de laborator la externare sunt negative. Pacientul lucrează bucătar
într-o cantină din localitate.
De expus tactica de mai departe a medicului de familie
După externare acest contingent de persoane va fi supus supravegherii de dispensar pe o durată de o
lună, iar cei care au suportat infecție cronică – 3 luni, cu investigarea bacteriologică la fiecare lună.
După expirarea termenului de dispensarizare și însănătoșire deplină aceste persoane pot fi admise la
lucru.

Problema Nr. 4. La Centrul de Sănătate s-a adresat o pacientă, care s-a

externat recent din Spitalul Raional, secţia de boli infecţioase. În extrasul din fişa
de observaţie eliberată din staţionar, este specificat diagnosticul „Dizenterie acută,
formă gravă (Sh.sonnei)”. Pacienta a fost externată din staţionar după un curs de
tratament, în stare satisfăcătoare. Ea lucrează educatoare la grădiniţa de copii din
localitate.
 De elaborat planul supravegherii de dispensar a reconvalescentei.

1. Reconvalescenții sunt externați din spital nu mai devreme decât peste 3 zile
după normalizarea scaunului și a temperaturii corpului și nu mai
devreme decât peste două zile de la finisarea tratamentului.

2. Lucrătorii instituțiilor alimentare sunt externați după două examinări

bacteriologice negative, iar admiterea la lucru se va face numai cu avizul
medicului. După externare acest contingent de persoane va fi supus
supravegherii de dispensar pe o durată de o lună, iar cei care au suportat
infecție cronică – 3 luni, cu investigarea bacteriologică la fiecare lună. După
expirarea termenului de dispensarizare și însănătoșire deplină aceste
persoane pot fi admise la lucru.
+supravegherea medicală care include: chestionarea, examinarea, măsurarea temperaturii,
urmărirea după aspectul scaunului;

+ dezinfecţia (vesela, lenjeria, obiectele de îngrijire, de toaletă, instalaţiile sanitare, jucăriile,

suprafeţele încăperii, excreţiile şi vesela pentru excreţii).

Problema Nr. 5. Rezultatele investigaţiilor bacteriologice, efectuate conform

indicaţiilor epidemiologice a personalului cantinei unei întriprinderi de producţie,
în probele colectate de la o bufetieră a cantinei a fost identificată
E.coli enterohemoragică O104. La moment persoana în cauză nu prezintă acuze,
însă rectoromanoscopia, efectuată ulterior, a evidenţiat hemoragii solitare pe
mucoasa intestinului. Persoana locueşte în cămin cu familia sa.
 De elaborat planul de măsuri antiepidemice. (я не нашла нигде этой
фигни)
Măsuei antiepidemice:
1. În urma depistării cazului de îmbolnăvire prin shigeloză sau a suspecției de shigeloză informăm
Serviciul de Sănătate Publică.
2. Spitalizarea bolnavului este efectuată conform indicațiilor clinice și epidemiologice. În cazul
izolării bolnavului la domiciliu, i se va indica tratamentul corespunzător și va fi familiarizat cu
metodele de îngrijire.
 3. În focar se va efectua dezinfecția curentă, iar la spitalizarea bolnavului dezinfecția terminală.
4. Acest pacient este externați după două examinări bacteriologice negative, iar admiterea la
lucru se va face numai cu avizul medicului.
5. După externare acest pacient va fi supus supravegherii de dispensar pe o durată de o lună,
dacă a suportat infecție cronică – 3 luni, cu investigarea bacteriologică la fiecare lună.
6. După expirarea termenului de dispensarizare și însănătoșire deplină acest lucrător pot fi admis
la lucru. Persoanele care au contactat cu bolnavul de shigeloză sunt supravegheate clinic timp
de 7 zile.
7. lucrătorii a cantinei sunt supuși la finele perioadei de supraveghere unei investigații
bacteriologice. În cazul rezultatului pozitiv aceste persoane sunt înlăturate de la lucru.

Escherichia coli interohemoragică sunt cauza colitei hemoragice, precum și a bolii - sindrom uremic
hemolitic (anemie hemolitică microangiopatică asociată cu insuficiență renală;
Colita hemoragică se caracterizează printr-un debut acut sub formă de durere spastică severă în
abdomen și apă și apă.
Febra este de obicei absentă, dar la unii oameni temperatura corpului poate ajunge la 39 ° C. În cazuri
ușoare, colita hemoragică durează 7-10 zile.
Infecția sau E. coli apare cel mai adesea prin alimente sau prin contact strâns cu persoane sau animale
bolnave.
După infecția cu Escherichia coli enterohemoragică, perioada de incubație durează de obicei între 48 și
72 de ore, dar poate dura de la 1 la 10 zile.
Simptomele infecției includ dureri abdominale și diaree, adesea sângeroase. Pot apărea febră și
vărsături. Majoritatea pacienților se recuperează în decurs de 10 zile. Uneori, infecția poate duce la
condiții care pun viața în pericol, cum ar fi sindromul hemolitic uremic.

Problema Nr. 6. Medicul de familie a fost invitat la domiciliu în legătură cu

îmbolnăvirea a doi copii minori în vârstă de 3 şi 5 ani. Boala a debutat acut pe
parcursul nopţii, manifestîndu-se prin vome repetate, diaree, febră. Ţinând cont de
particularităţile clinice, medicul a stabilit diagnosticul preventiv „Toxiinfecţie
alimentară” şi a propus internarea copiilor pentru tratament în secţia specializată.
De menţionat, că mama copiilor, timp de două zile, este în concediu medical cu
diagnosticul „Dizenterie, formă ușoară”. Seara în ajun mama a preparat bucate
copiilor, preparate pe parcursul zilei.
 De argumentat diagnosticul de toxiinfecție alimentară la copii din punct
de vedere epidemiologic. –

Ne gindim la o toxiinfectie din motiv :

1. Mama cu diagnostic de dizinterie forma usoara nu a respectat conditiile si normele
epidemiologice ( ea a preparat bucatele copiilor ) iar acest lucru favorizeaza transmiterea
la copii a infectiei.
-Modul de transmitere este fecal-oral; căile de transmitere –alimentară
2. copii minori în vârstă de 3 şi 5 ani -
Mai frecvent fac shigeloze copiii, la vârsta de 2-7 ani, a căror pondere în morbiditatea generală
prin această infecție atinge 65-70%, cu o incidență mai înaltă printre copiii de 2-6 ani
instituționalizați)
3. Copii au semen caracteristice pentru toxiinfecție alimentară :Boala a debutat acut pe
parcursul nopţii, manifestîndu-se prin vome repetate, diaree, febră.
 Sunt caracteristice tulburări digestive, ( grețuri, vome unice, mai rar repetate, dureri
abdominale, în special în regiunea intestinului gros, scaune diareice (15-20 de ori pe zi) cu
mucus, uneori cu striuri de sânge, tenesme de defecare.)

În calitate de medic epidemiolog al CSP de apreciat acţiunile medicului de


familie.
Medicul de familie a procedat corect ca a internat acesti copii in sectia specializata pentru a nu servi
sursa de infectie si pentru alte persoane

De determinat măsurile care necesitau de a fi întreprinse de către medicul


de familie la constatarea diagnosticului de dizenterie la mama copiilor.
1) Raportarea cazului și depunerea unui caz - 0,58 (informații de la Serviciul de Sănătate Publică).
2) Izolarea pacientului, deoarece are o formă ușoară
3) Aplicarea tratamentului
4) Educația pacientului pentru a preveni transmiterea infecției.
5) Limitarea contactului cu familia, alte persoane etc.
6) efectuarea studiilor parazitologice ale fecalelor timp de 1, 3, 6 luni.
7) respectarea standardelor de igienă, deoarece calea de transmitere este fecal-orală;