ACTIVITATEA ANTIEPIDEMICA IN

FOCARUL DE BOLI CU POARTA DE

INTRARE DIGESTIVA
FEBRA TIFOIDA
• Infectie sistemica, specific umana, produsa de
Salmonella typhi, bacil G-, nesporulat, mobil si
flagelat, ce poseda un antigen somatic O si
unul flagelar H, inductori de anticorpi specifici
evidentiati prin reactia Widal
• Focarul se supravegheaza timp de 21 de zile
de la depistarea ultimului caz de boala
 Proces epidemiologic
• Sursa de infectie- omul bolnav /purtator de salmonella
typhi- netratati cu antibiotice, sunt contagiosi in
ultimele 2 zile ale perioadei de incubatie, toata
perioada de stare si 2-6 saptamani in covalescenta
• Cale de transmitere- mecanism fecal-oral,prin apa si
alimente contaminate cu participarea mainii murdare
si a mustelor
• Receptivitate generala, mai mare la persoanele cu
aciditate gastrica redusa, helmintiaze si alterarea florei
intestinale
• Factorii naturali – sezonalitate primavara-vara
• Factori socio-economici- carente de igiena
generala si alimentara, deficiente in
aprovizionarea cu apa potabila, insalubritate
• Forme de manifestare- endemo-sporadice( cele
mai frecvente)- epidemii hidrice
• Conform celor mai recente estimări, aproximativ
21 de milioane de cazuri și 222 000 de decese
legate de febra tifoidă apar anual la nivel mondial
Masuri fata de sursa de infectie- omul bolnav

• 1.depistarea precoce a tuturor cazurilor de

boala
• - dg clinic- forme clinice tipice/atipice cu debut
respiratoriu, colecistic, meningian, forme
usoare sau abortive la persoanele vaccinate.
Orice stare febrila de etiologie neprecizata cu
o durata mai mare de 3 zile este suspiciune de
febra tifoida
• - dg paraclinic- izolarea si identificarea agentului patogen
in hemocultura, obligatoriu in oricare din septenare cu
poz maxima in prima sapt, coprocultura cu poz maxima
in sapt 3 si 4 de boala( se fac intotdeauna cel putin 3
coproculturi din scaunul emis spontan),urocultura cu
poz maxima in sapt 3 si 4 de boala, bilicultura dupa
prima saptamana la nevoie, medulocultura- foarte rar
daca nu s-a reusit izolarea agentului patogen.
- dg serologic- cresterea titrului atc
specifici antiO, antiH si antiVi la valori duble dupa 7 zile
2. Izolarea obligatorie in sectia de boli infectioase- boala categ A
cu declarare nominala pe fisa de AE
3. Tratament, conf atb, de regula cu cloramfenicol, ampicilina.
4.Externare – dupa vindecare clinica si efectuarea de 3
coproculturi in zilele 7, 12 si 17 de la scaderea febrei. Daca
una din probe este poz, externarea se face dupa 21 de zile de
la scaderea febrei cu mentiunea de ,,purtator de bacil tific,,
5. Declarare nominala pe fisa de AE
6.Dispensarizare timp de 1 an cu efectuarea de coproculturi la
2,4,6,8.10, 12 luni de la externare- la fiecare control se fac 3
coproculturi in 3 zile consecutiv
 Masuri fata de calea de transmitere
• salmonella typhi- rezistenta crescuta in mediul extern, in
special la temperaturi scazute, supravietuire indelungata in
sol, apa, alimente, etc
• Masuri de decontaminare curenta si terminala pe toata
perioada de spitalizare agrupurilor sanitare, obiectelor,
lenjeriei de corp si de pat
• Controlul bacterilogic al tuturor surselor de apa
• Fierberea sau clorinarea apei, pasteurizarea laptelui,spalarea
a tuturor alimentelor de origine vegetala care se consuma
crude
• Salubrizarea locuintei si a solului din apropiere
 Masuri fata de contacti
• Stabilirea tuturor contactilor si supravegherea lor timp de
21 de zile de la izolarea ultimului caz, prin examen
clinic(termometrizare, examinarea starii generale,
supraveghere tranzit intestinal) si bacteriologic prin 3
coproculturi – scoaterea de sub,, risc,, se face in absenta
febrei si dupa toate 3 coproculturile negative
• Carantinare in colectivitati si transferarea in sectoare cu
risc epidemiologic scazut
• Vaccinarea si revaccinarea tuturor contactilor fara
contraindicatii
• Educatie sanitara
DIZENTERIA BACILARA
• Boala diareica infectioasa, cu potential de
cronicizare, determinata de shigelle, G-,
imobili
• Focarul se supravegheaza 8 zile de la izolarea
ultimului caz de boala depistat
 PROCES EPIDEMIOLOGIC
• Sursa de infectie- omul bolnav,purtatorii
convalescenti ce pot excreta bacili pana la 3 luni de la
episodul acut, infectati subclinic cea mai importanta
sursa
• Cale de transmitere- mecanism fecal-oral,prin apa si
alimente contaminate cu participarea mainii murdare
si a mustelor
• Receptivitate mai mare intre 6 luni si 10 ani, gravitate
mare la varstnici si malnutriti, recaderile si
reimbolnavirile sunt frecvente
• Factori naturali- sezonalitate vara –toamna
• Factori socio-economici-nivel scazut de igiena
personala, comportamentala si ambientala
• Manifestare endemo-epidemica in zonele
temperate si tropicale
• 34,000 copii decedati pana in 5 ani in 2013 si
40,000 decese la persoanele mai mari de 5 ani
 MASURI FATA DE SURSA DE INFECTIE
• 1.depistarea precoce a tuturor cazurilor de boala
• - dg clinic- forme clinice tipice/atipice cu febra, colici,
tenesme, scaune mucosaninolente, diaree, etc-
majoritatea dizenteriilor imbraca forma unor simple
enterocolite
• - dg paraclinic- dg cert de dizenterie pesupune
confirmarea bacteriologica, din scaunul emis spontan
• - dg epidemiologic- contact in urma cu maxim 7-8
zile suspect, similar sau fost bolnav de dizenterie
Izolarea obligatorie in sectia de boli infectioase- boala categ A cu
declarare nominala pe fisa de AE
3. Tratament, conf atb.
4.Externare – dupa vindecare clinica si efectuarea de 3 coproculturi
negative practicate la 2-3 zile interval, prima din ele efectuindu-se dupa
vindecarea clinica
5. Declarare nominala pe fisa de AE
6.Dispensarizare timp de 3 luni cu efectuarea de coproculturi lunar.
atentie- copiii npot fi introdusi in colectivitate dupa 45 de zile de
supraveghere si coproculturi negative iar adultii dupa 3 luni in sectoare
epidemiologice cu risc crescut numai daca nu au mai prezentat tulburari
digestive in acest interval iar toate coproculturile au fost negative
 Masuri fata de calea de transmitere
• Masuri de decontaminare curenta si terminala
pe toata perioada de spitalizare agrupurilor
sanitare, obiectelor, lenjeriei de corp si de pat
• Controlul bacterilogic al tuturor surselor de apa
• Fierberea sau clorinarea apei, pasteurizarea
laptelui,spalarea a tuturor alimentelor de
origine vegetala care se consuma crude
• Salubrizarea locuintei si a solului din apropiere
 Masuri fata de contacti
• Supravegherea contactilor timp de 8 zile de la izolarea
ultimului caz de boala(termometrizare, aspect scaun)
• Coprocultura se efectueaza numai la contactii care prezinta
tulburari digestive, dar obligatoriu la toti contactii din
colectivitatile de prescolari(3 coproculturi spatiate la 2 zile
interval)
• Masuri de profilaxie nespecifica
• Masuri de profilaxie specifica- vaccin antidizenteric, cu
imunitate de 4-6 luni, incepand cu ziua 18 de la
administrare(vaccinarea poate incepe de la 1 an si
revaccinari in numar nelimitat)
TOXIINFECTII ALIMENTARE
 Definitie si etiologie
• Afectiuni acute cu manif digestive, care apar
sub forma de imbolnaviri sporadice sau
izbucniri epidemice, explozive, in urma
ingerarii de alimente contaminate
• Cei mai frecventi agenti patogeni implicati-
salmonella, shigela, e.coli,stafilococ,
cl.botulinic
 Sursa de infectie
• TIA cu salmonella
pasari(rate),porci –cele mai importante, bovine, ovine, animale
cu sange rece, artropode, Omul
• TIA cu stafilococ enterotoxigen
Animale bolnave producatoare de lapte(oi, capre, bovine)Omul
bolnav cu inf stafilococice cutanate, inf CRS, purtatori
sanatosi in randul persoanelor care manipuleaza alimentele
TIA cu cl. Botulinic
Animale si om care contamineaza solul prin eliminarea
germenilor odata cu mareriile fecale
 Cai de transmitere
• Alimentul care poate produce TIA trebuie sa
-prezinte un mediu convenabil dezv germenilor
-temeratura de pastare a alimentului trebuie sa
fav dezv germenilor
-durata scursa intre momentul contaminarii si
momentul consumariirebuie sa fie suficient
pentru multiplicare germeni
-prelucrarea termica sa fie insuficienta
• Contaminarea alimentelor are loc in urmatoarele situatii
-contaminarea carnii dupa sacrificare prin continutul
intestinal al animalului purtator de germeni
-manipularea alimentelor de catre purtatori
-irigarea culturilor de legume si fructe cu apa fecaloid-
menajere
-folosirea apei contaminate la prepararea alimentelor
-contaminarea alimentelor prin artopode
-folosirea de vesela contaminate
• Conditii de pastrare a alimentelor
-pastrarea prod crude separat de cele preparate
-mancarea prelucrata termic, care cu se consuma
imediat sau la scurt interval dupa preparare, trebuie
racita brusc si pastrata in conditii de refrigerare
-reincalzirea mancarii la peste 80 de grade timp de 30
minute
-pastrarea produselor alimentare se face la sub 5
grade sau peste 65 de grade
 RECEPTIVITATEA POPULATIEI
• Variaza in raport cu:
- Specia microbiana incriminata
- Nr de microorganisme specifice pe garm aliment
ingerat
- Caracterele de patogenitate ale acestora
• Morbiditatea cea mai mare in TIA cauzata de
stafilococ enterotoxic si TIA cu salmonella
• Decesele sunt scazute cele mai mulye
inregistrandu-se in TIA data de Cl.botulinic
 Masuri privind sursa de infectie
• Depistarea tuturor bolnavilor si spitalizarea formelor grave
• Suspectii vor fi tratati la fel ca si bolnavii. Ei vor fi urmariti pe toata
perioada de incubatie
• Persoanele purtatoare de germeni vor fi scoase temporar din
activitate(sectoarele cu risc crescut)
• Convalescentii de TIA cu salmonella vor fi eliberati din spital dupa
controlul starii de purtator, realizat prin 3 coproculturi, la interval
de 3-5 zile
• Raportarea cazurilor de TIA se face numeric, lunar , exceptie- TIA
botulism
• Nr mai mare de 5 cazuri aparute in colectivitate sau familie se
raporteza imediat
 CONTROLUL ALIMENTELOR
• Nu se va folosi decat carne care a fost supusa
unui control sanitar
• Controlul riguros al laptelui si produselor lactate,
a conditiilor de transport, manipulare,depozitare,
pasteurizare
• Este interzis folosirea oualelor de rata in unitatile
de alimentatie publica si colectiva
• Controlul produselor de origine vegetala, splarea
la robinet a fructelor si legumelor
 CONDITII DE PASTRARE SI PROTECTIE A
ALIMENTELOR
• Pastrarea produselor crude separat de cele preparate
• Mancarturile prelucrate termic, care nu se consuma imediat sau la
interval scurt dupa preparare, trebuie racite brusc si pastrate in conditii
de refrigerare
• Reincalzirea mancarurilor sa aiba loc la temperaturi peste 80 grade in
interiorul produselor, timp de 30 minute
• In unitatile de alimentatie publica, se va pastra la frigider, timp de 72 de
ore, cate o proba de 100 grame din toate felurile de mancare folosite
• Transportul mancarurilor calde se face in recipiente inchide etans astfel
incat temperatura sa nu scada sub 65 de grade
• Pentru evitarea inmultirii germenilor, pastrarea produselor alimentare
trebuie sa se faca la temperaturi de sub 5 grade sau peste 65 de grade
HEPATITE ACUTE VIRALE

HEPATITA VIRALA TIP A

HEPATITA VIRALA TIP B
 HEPATITA VIRALA TIP A
MASURI FATA DE BOLNAVI
- Boala cu declarare nominala si izolare in spital
- Depistarea precoce a cazurilor de boala- dg clinic, dg de
laborator( testele de citoloza hepatica cu cresterea de peste 20
de ori a valorilor, prezenta de anticorpi anti VHA de tip Ig M),
dg epidemiologic- apartenenta bolnavului la o colectivitate
- Izolare in spital-ndurata minima de izolare este de 14 zile de la
debutul icterului sau 21 de zile de la debut
- Declarare nominal pe fisa de Ancheta epidemioologica
- Dispensarizare pe o perioada de 6 LUNI - ex clinice si de
laborator pentru urmarirea functilor hepatice
- Fostii bolnavi sunt exclusi pe viata de la donarea de sange
 MASURI FATA DE CAILE DE TRANSMITERE

• DEZINFECTIE CURENTA SI FUNCTIONALA

(lenjerii de pat si de corp, tacamuri, vesela,
instrumentar medico-chirurgical, grupuri
sanitare)
 Masuri fata de contacti
• Evidenta nominala a tuturor contactilor
• Supravegherea tuturor – ex clinic de 2 ori pe
saptamana si supraveghere biologica ( tgp in
prima sapt si la 20-30 de zile; atc anti VHA de
tip igM , examen sumar de urina
• Adm de iG dtandard
 HEPATITA VIRALA TIP B
MASURI FATA DE BOLNAVI
• 1. depistarea precoce a tuturor cazurilor de
boala-, anamneza epidemiologica(stabilirea daca
in intervalul de 45-180 zile, inainte de debutul
clinic, bolnavul a suportat diferite manopere
medicale,manopere sangerande medicale,tatuaje,
piercinguri , daca a avut contacte sexuale
neprotejate, iar daca este sugar daca mama este
infectata cu virus hepatic B si a putut transmite
infectia si dg paraclinic-serologic
• 2. izolare in spitalpe o durata de minim 21 zile de la
aparitia icterului sau pina la vindecarea clinica cu
sau fara portaj ( Ag HBs+, cu obligatia informarii La
externare despre starea de portaj si a instruirii
pacientului referitor la regulile de igiena individuala
• Dispensarizarea pe o perioada de 6 luni cu examene
clinice si paraclinice
• Fostii bolnavi sunt exclusi pe viata de la donarea de
sange
 Masuri fata de contacti
• Depistarea si luarea in evidenta, nominal
• Supraveghere clinica si de laborator
• Vaccinare
• Contactii adulti sunt exclusi de la donare cel
putin 1 an de zile
 Masuri fata de purtatori
• Daca fostul bolnav nu se debaraseaza de Ag
HBs in primele 3-6 luni dupa boala, ramane in
evidenta cu purtator cronic ( sanatos sau cu
hepatita cronic apersistenta)
• Luarea in evidenta
 Masuri fata de calea de transmitere
• Screeningul donatorilor
• Limitarea la strictul necesar a transfuziilor
• Dezinfectia si sterlizarea conform normelor in
vigoare a instrumentarului medico-chirurgical
• Utilizarea prezervativelor in raporturile sexuale
• Folosirea instrumentarului de unica folosinta
pentru acupunctura, tatuaje, piercinguri,
manichiura-pedichiura