EPIDEMIOLOGIA,

PREVENIREA ŞI
CONTROLUL
INFECŢIILOR DIGESTIVE
 Obiective educaţionale:
• cunoaşterea factorilor condiţionali ai patologiei infecţioase cu
transmitere pe cale digestivă;
• descrierea manifestării populaţionale a bolilor cu transmitere digestivă;
• cunoaşterea măsurilor de prevenire şi control a bolilor cu transmitere
digestivă;
• cunoaşterea epidemiologiei bolilor diareice acute;
• cunoaşterea măsurilor de prevenire şi control a bolilor diareice acute;
• cunoaşterea epidemiologiei toxiinfecţiilor alimentare;
• cunoaşterea măsurilor de prevenire şi control a toxiinfecţiilor
alimentare;
• cunoaşterea epidemiologiei holerei;
• cunoaşterea măsurilor de prevenire şi control a holerei;
• cunoaşterea epidemiologiei dizenteriei bacteriene;
• cunoaşterea măsurilor de prevenire şi control a dizenteriei bacteriene.
2
Importanța pentru sănătatea
publică
Sindrom • OMS –
condiții Aspecte
diareic de igienă epidemiologice
și de prevenire
• OMS –
Malnutriție controlul
BDA

• Starea de sănătate și
Tulburări dezvoltare a
dezvoltare individului –
milenium 3

3
• Etiologie
– monoetiologie – HA, HE, polio,
febra tifoidă, oreion, Helicobacter
• Sursa de contaminare
– umană şi animală
• Transmiterea
– apă, aliment, mâna, muște
• Receptivitatea
– germenii oportunişti
– imunitatea postinfecţioasă
• Factorii secundari
– naturali
– factori socio-economici, culturali

4
 Prevenirea şi control
• supravegherea mediului
• supravegherea epidemiologică
• investigarea focarelor epidemice
• vaccinare
• măsuri organizatorice

5
 Boala diareică acută
• sindrom clinic
• diareea
– număr de scaune: adult - 3/24h; copii - 3/12h
– consistenţa scaunului
– deshidratare
– sugari şi copii mici
• 1-5 ani: 3-5 episoade/an
• anual 2 milioane (1,7 - 2,5 milioane) decese
• ţările neindustrializate: sub 2 ani - 3-7 (12) episoade/an;
până la 5 ani – 2-5 episoade/an
• ţările dezvoltate: sub 5 ani: 1 şi 2-3 episoade anual
6
 Etiologia
• variată
• clinic – terapeutic – măsuri de prevenire
• contextul enteroflorei
– colonizarea tubului digestiv după naștere:
primele 48 de ore – 5 zile
– rezistența nespecifică
• germeni condiţionat patogeni

7
• bacterii
– Enterobacteriaceae: Shigella spp., Salmonella spp,
Escherichia coli (ETEC, EIEC, EPEC, EHEC, EAEC,
DAEC), Yersinia enterocolitica
– Vibrionaceae: Vibrio cholerae, V. parahemolyticus;
– Campylobacter jejuni/coli
– Staphylococcus aureus – enterotoxigen
– Clostridium difficile, perfringens
– Bacillus cereus
• virusuri
• rotavirusuri
• astrovirusurile
• adenovirusurile (tip 40, 41)
• calicivirusurile – norovirusurile, Norwalk-Hawai
• enterovirusuri: Coxsackie (B4, B5) şi ECHO
• reovirusurile
• coronavirusurile 8
• protozoare:
– Entamoeba histolytica ;
– Lamblia intestinalis ;
– Balantidium coli şi Blastocystis ;
– Cyclospora ;
– Cryptosporidium parvum;
– Isospora belli homonis
• nematode: Trichinella spiralis, Trichuris
trichiura;
• helminţi: Fasciola, Schistosoma mansoni,
Paragonimus westermani;
• fungi: Candida albicans

9
Mecanismele patogenezice

• toxinic
• invaziv
• penetrant
• mixt

10
 Mecanism toxinic
• tulpinile bacteriene care eliberează:
– citotoxine - inhibă sinteza proteică
• diaree cu sânge
– enterotoxine - eliminarea ionilor de Cl- şi
apă în lumenul intestinal
• diaree apoasă

11
• tulpini care acţionează prin mecanism toxinic
• Clostridium difficile (citotoxina şi enterotoxina),
• Clostridium perfringens (enterotoxina),
• Bacillus cereus (toxina emetizantă şi diareigenă),
• Staphylococcus aureus (enterotoxina termostabilă),
• Vibrio cholerae (enterotoxina termolabilă),
• Escherichia coli (enterotoxina termolabilă, Shiga-like,
citotoxine şi enterotoxine),
• Slamonella (enterotoxina cholera-like şi citotoxina),
• Campylobacter (enterotoxina cholera-like şi citotoxina),
• Yersinia enterocolitica (enterotoxină termostabilă),
• Vibrio parahemolyticus (emetotoxina cholera-like şi
citotoxina)
12
 Mecanism invaziv
• penetrarea intracelulara a microorganismelor,
multiplicare si distrugerea celulelor invadate
• producerea de citotoxine
• dizenteria bacteriană
– inițial diareea apos-fecaloidă (faza enterală)
– apoi muco-sanguinolentă (faza colică)
• virusurile reproduc prima fază
• faza a doua este caracteristică EIEC, EPEC,
Campylobacter

13
 Mecanismul penetrant
• specific salmonelozelor
• pătrund printre celulele mucoasei enterale
până în submucoasă şi lamina propria
– în formaţiunile limfatice – se înmulţesc
• toxinogeneza
– în jejun cu acţiune asupra colonului
• manifestări de însoţire de tip septicemic
14
 Receptivitatea
Sursa de contaminare -generală: variază cu vârsta,
-bolnavi, purtători funcţie de germen
-animale: păsări domestice, -E. coli enteropatogen: nou-
bovine, porcine, ovine, născut, sugar, prematur,
cabaline, rozătoare, reptile, distrofici, alimentaţi artificial
amfibieni etc. -holera, dizenteria : scade cu
vârsta
-campylobacterioză şi
yersinioze: indiferent de vârstă

Transmiterea
-apă, alimente (laptele şi derivate, carne)
- obiecte contaminate, instrumentar medical
- mâini (Clostridium dificile), de la o persoană-la-alta (E. coli, Cryptosporidium)
15
 Factorii secundari
• naturali
– secetă
– ploi abundente, inundaţii
– cutremure
– sezonalitate vară-toamnă
• standard economico-social-cultural

16
 Manifestarea populaţională a
BDA
• frecevente în ţările neindustrializate
• diareea călătorilor
– E. coli enterotoxigen şi enteropatogen, Shigella,
Campylobacter şi Salmonella
– rezistența la antibiotice
• diferenţe zonale
– ţările dezvoltate – salmonelozele
– în cele cu deficienţe în sanitaţie - E. coli

17
 Prevenire şi control
• supravegherea mediului
– apa potabilă, de irigare, îmbăiere, ape reziduale
– salubrizarea comunităţilor umane,
– igiena individuală, în colectivităţi
– igiena alimentaţiei
– supravegherea medicală a lucrătorilor din sector alimentar
şi al aprovizionării cu apă, în crescătorii de animale
– măsuri de igienă în crescătorii, pentru transportul
animalelor, în abatoare, unităţi de producţie alimentară
• vaccinuri – rotaviral, holeric
– protecţie de scurtă durată
18
DIZENTERIA BACTERIANĂ

19
 Dizenteria (shigeloza)
• bacterii ale genului Shigella
• formele clinice: vârstă, starea de nutriţie, doza
infectantă şi serotip
• sindromul de enterocolită dizenteriformă
• Salmonella enteritidis, typhimurium,
• EIEC, EHEC
• Campylobacter jejuni/coli
• Vibrio parahemolyticus
• Yersinia enterocolitica
• protozoare, alţi. 20
 Etiologie
• genul Shigella, grupurile (antigen O):
1. A – S. dysenteriae – 10 serotipuri
2. B – S. flexnerii – 11 serotipuri
3. C – S. boydii – 18 serotipuri
4. D – S. sonnei – un serotip, 15 colicinotipuri
– Mecanism: invaziv, toxine
– Rezistența în mediu: apă, alimente, T°, dezinfectante
– Rezistența la antibiotice
• ampicilină, co-trimoxazol, cloramfenicol, tetracicline

21
Sursa Receptivitate
- Bolnavi: incubația 1-7 - Copii 6 luni-10 ani
zile; 105-108 shigele/gr; (preșcolari 40%)
autolimitat - Forme grave: vârsta,
- Infectați inaparent malnutriție
- Purtători - luni - Imunitate: antigene
somatice, toxine

Transmitere: fecal-oral - doza

-mâna murdară
- muște
- apa
- alimente
22
 Factori favorizanţi
• naturali
• sezonalitatea de vară
• posibil - sezonul rece
• economico-sociali
• igienă
• sărăcia, aglomerarea
• densitatea muştelor
• tabere militare, sezoniere, refugiaţi
• nosocomial

23
 Manifestare populaţională
• răspândire universală
– endemie
– sezonalitate estivală
– epidemii: transmitere inter-personală, hidrică
• circulația shigelelor după zona geografică
– țări industrializate: S. sonnei (rezistența AB)
– țări în dezvoltare: S. flexnerii
– S. dysenteriae - Asia, Africa şi America Latină

24
 Profilaxie
• măsurile de igienă
– alimentaţiei, individuală, apei potabile
• supravegherea epidemiologică
– colectivităţi de copii, şantiere, cămine de bătrâni,
asistarea deficienţilor mentali, unităţi militare
• controlul medical la angajare şi periodic
• educaţia populaţiei
• vaccinare
25
 Combatere
• izolarea bolnavilor
– igienă
– cei din sectoarele cu risc: 3 coproculturi negative
• dezinfecţie continuă şi terminală
• dispensarizare
– 3 luni (clinic şi bacteriologic)
• măsuri după calea de transmitere: apă, contact
• contacţii -supravegheaţi
– clinic 8 zile şi 3 coproculturi (sectoare cu risc)

26
HOLERA

27
 Holera
• boala infecţioasă determinată de vibrionul
holeric, care se manifestă clinic prin diaree
apoasă cu scaune frecvente şi abundente care
duc la deshidratare cu acidoză, stare de şoc,
evoluţie gravă şi mortalitate crescută.
• mortalitatea
– fără rehidratare: 50-80%
– hidratarea corectă: sub 0,5%
28
 Etiologie
• familia Vibrionacee, genul Vibrio:
– Vibrio cholerae grup O-1; O-139
– O-1: biotip (clasic, El Tor), serotipuri (Ogawa şi Inaba)
• enterotoxina (subunitatea A, B - adenilciclaza)
• sensibilitate la antibiotice
– tetraciclinele, ciprofloxacina, azitromicina,
cloramfenicolul, aminoglicozidele, acidul nalidixic,
cotrimoxazolul

29
Rezistenţa în mediu

30
• Ape naturale
• Alimente
• Legume
• Pește,
animale
marine uscate
• T °de -200C
• Dezinfectante

31
 Receptivitate
Sursa: - infecție – generală
- incubaţia: ore-5 zile - boală 50% clasic (11%
- bolnavi grave), 25% (2% grave)
- purtători 3-4 luni El Tor
- El Tor - copii 2-15 ani
- fecale, vărsătura - hipoclorhidrie
- Tratament AB - anticorpi vibriocizi,
antitoxici

Transmitere – fecal-oral
- apa, alimente, apa minerală, mâna,
lenjerie, muşte
- Doza infectantă: 104-106 biotip clasic;
103-104 El Tor
32
 Factori secundari
• Naturali • Socio-economici, culturali:
– Climat densitatea populației, igiena,
– Ape, catastrofe naturale refugiaţi
• asistența medicală

33
 Manifestare populaţională

• I-a pandemie: 1817 Delta Gangelui; a VII-a, anii 1960 34

35
36
 Profilaxie
• măsurile de igienă
• Individuală
• Apă
• Aplimente
• sistem de supraveghere: național
• vaccinare: vaccin oral
• călătorii internaţionale: igiena

37
 Combaterea holerei
• izolarea cazului
• dezinfecţia fecalelor, vărsătura, lenjerie, obiecte
• declarare nominală
• tratament
• externare la 3 coproculturi negative la 48 ore interval
• anunţarea
• contacţii
• supraveghere 5 zile: clinic, bacteriologic
• chimioprofilaxie
• convalescenţii
– reevaluare la 10 şi 30 zile – 2 ani (mai şi iulie)
• instruire antiepidemică în focar

38
TOXIINFECŢII ALIMENTARE

39
• TIA - îmbolnăviri acute cu etiologie variată,
apărute la maxim 72 ore după ingerarea de
alimente contaminate cu microorganisme
sau toxinele acestora.
• cazuri singulare, focare
• frecvenţa în creştere
• diagnostic
• măsuri

40
 Etiologie
• Staphylococcus enterotoxigeni
• Enterobacterii
– salmoneloze minore, shigelle, E. coli
• Bacili sporulaţi
– aerobi: Bacillus cereus, subtilis
– anaerobi: C. perfringens, C. botulinum
• Providencia, Proteus
• Pseudomonas
• Campylobacter jejuni
• Vibrio parahaemolyticus
• Yersinia enterocolitica
• Streptococcus (grup B) 41
 International outbreaks recognised - I

Organism Cases Countries involved (index) Year Association

S. Livingstone 100+ Austria, Czech Republic, Denmark, E&W, 1997 Travel to Tunisia
Finland, Germany, Netherlands, Norway,
Sweden (identified by data pooling)

E.coli O157/ 15 Denmark, E&W, Finland, Sweden 1997 Water

HUS

S. Anatum 19 Eire, E&W, France, Scotland 1996 Baby milk

S. Agona 4000+ Canada, E&W, Israel, USA 1996 Kosher snack

S. Dublin 30+ France, Switzerland 1995 Cheese

S. Stanley 200+ Finland, USA 1995 Alfalfa Sprouts

S. Tosamanga 28 Eire, E&W, France, Germany, Sweden, 1995 None confirmed
Switzerland

S. sonnei 100+ E&W, Germany, Norway, Scotland, 1994 Lettuce 42

Sweden
 Manifestări clinice
• Toxiinfecţii de tip toxic
– incubaţie: 15-30 min la 6-12 ore
– stare generală alterată, greţuri, vărsături,
ameţeli, şoc, diaree (rar), febra
– prototip: stafilococică, botulism
• Toxiinfecţii de tip infecţios
– incubaţie: 12-72 ore
– clinic gastro-enterocolită acută febrilă
– prototip: toxiinfecţia salmonelozică
43
 Izvor de infecţie
• numeroase, heterogene
– umană
– animală : homeoterme, poikiloterme
• păsări, bovine , insecte
• păstrarea alimentelor:
– la peste 8⁰C, o durată de 4-12 ore
• contaminarea alimentului
– în orice etapă
44
 Transmitere
• indirectă complexă
– ouă, carne, lactate - brânzeturi
– prăjituri cu cremă
• picături de secreţie din căile respiratorii
• S. aureus: bolnavii nu sunt contagioşi pentru
anturaj
• contaminarea:
– la sursa de provenienţă a alimentului
– în timpul procesului tehnologic
– în perioada de păstrare a alimentelor

45
 Receptivitate
• generală
• condiţionată de
– doza infectantă
– vârsta
– tipul de aliment
– patologia preexistentă: imunodeficienţe

46
 Factori secundari
• anotimpul
– contaminare
– activitatea vectorilor
– multiplicarea în aliment
• economico-sociali
– educaţia sanitară
– igiena
– salubritate
– supravegherea circuitului alimentelor 47
 Manifestarea populaţională
• răspândire universală – variaţii zonale
• cazuri individuale
• focare epidemice
– epidemii colective
• festivităţi, mese comune, cantine, restaurante
instituţii de copii, spitale, călătorii
• unităţi de alimentaţie colectivă
• sezonalitate estivală
• transport internaţional de bunuri
48
 Prevenire
• evitarea folosirii de produse de la animale
bolnave
• evitarea contaminării produselor pe
parcursul procesului tehnologic
• împiedicarea proliferării microorganismelor
în mâncăruri
– la rece (aproximativ 5⁰C)
– la peste 60⁰C
– autoclavarea
49
 Combatere
• identificarea bolnavilor
– spitalizare – formele grave
• ancheta – alimentul contaminat, recoltare de
produse patologice de la bolnavi, alimente,
mediu
• scoaterea alimentului din consum
• supravegherea persoanelor care au mâncat
din alimentul incriminat
• personalul suspect a fi bolnav
50
 Toxiinfecţiile alimentare cu
germeni ai genului Salmonella
• afecţiuni cu tablou clinic de diaree acută,
debutând cu dureri abdominale, scaune
apoase sau apos-verzui, greţuri, uneori
vărsături, deshidratare şi febră.
• incubaţie 6-72 ore
• durată – zile
• mortalitate 1-2%
51
 Etiologie
• din genul Salmonella
– peste 2.500 serotipuri
– patogene pentru animale şi păsările sinantrope şi
domestice
– oportuniste pentru om
– sensibile la aciditatea gastrică
– multiplicare în intestin
– mecanism penetrant – pot disemina sanguin
• enterotoxina, citotoxina
• endotoxina – pirogenă, CID
– mai frecvent implicate S. enteritidis şi typhimurium
52
• Rezistenţa
• 70 de zile în carcasele şi organele animalelor
sacrificate,
• 48 de ore în sucurile naturale,
• peste 120 de zile în untul păstrat la 0⁰C
• peste 30 de zile pe lenjeria murdărită cu fecale
• 60 de zile în sol
• peste 40 de zile în nămolul apelor uzate
• Sensibilitatea
• căldură, la dezinfectantele uzuale, detergenţi
• fluoroquinolone, cefalosporine de generaţia III,
uneori la ampicilină, cloramfenicol, trimetoprim-
sulfametoxazol
53
Rezervorul
- animale: porcine, Receptivitate
bovine, rozătoare, -vârste extreme
ţestoase, reptile, găini, - aciditate gastrică
câini, pisici, raţe diminuată
- om: bolnav, - trataţi cu AB
purtători, inaparent – - imunodeprimaţi
AB prelungesc elim

Transmitere: fecal-oral
- ouă, lactatele, ciocolata, îngheţata, carne de pasăre
- doza infectantă >103 germ/g
54
 Manifestarea populaţională
• răspândire universală
• sezonul estival
– focare epidemice
• epidemii nosocomiale
– maternităţi, nou-născuţi, sugari
– imunodeficienţi
– transmitere prin alimente, obiecte, mâini
murdare

55
 Prevenire şi combatere
• igiena alimentară şi comportamentală
• unităţi de alimentaţie publică
• situaţia epizootologică
– crescătorii de animale şi păsări
– abatoare, măcelării
– fabrici de nutreţuri comerciale
• educaţia consumatorilor
• bolnavul
– măsuri de izolare
– se evită tratamentul antibiotic
– convalescenţii din sectoarele cu risc
56
 Toxiinfecţia alimentară
stafilococică
• toxiinfecţie cu incubaţie sub 6 ore
• evoluţia - 1-2 zile
• Staphylococcus aureus - grupul fagic III
• Staphylococcus epidermidis, S intermedius, S hypicus
– Enterotoxine - A, B, C (1-3), D şi E
• 105 germeni/gram, 20-25⁰C, pH 7-7,5
• terminațiuni nervoase, centrul vomei

57
Sursa
- Bolnavi
- Purtători Receptivitate
- Alimente: şunca, salata - generală -
de cartofi cu ouă, carnea cantitatea ingerată
de pasăre, toba, piftia, - nu se instalează
laptele, frişca, smântâna, răspuns imun
îngheţata, prăjiturile cu
cremă, brânzeturile

Transmitere
- Mâini, vesela
- Picături de secreții
- Păstrare >2 ore
58
 Prevenire
• preparare
– timp scurt
– păstrare <4⁰C sau >60⁰C (>2 ore)
• personalul lucrător
– leziuni stafilococice supurative cutanate
• în blocul alimentar
– igienă
– reguli comportamentale individuale

59
 Combatere
• bolnavii nu necesită izolare
– spitalizarea depinde de forma clinică
• ancheta epidemiologică
– identifică alimentul contaminat
– se scoate din consum
• toxina se identifică
– aliment, lichidul de vărsătură, fecale
– sursa de contaminare se neutralizează

60
 Botulismul
• toxina de Clostridium botulinum
• fatalitate
– TI: 7-10%, anterior >30%
• toxina
– 8 tipuri antigenice: A, B, E - acetilcolina
– pH >4,6; 22⁰-37⁰C; anaerobioză
– termolabilă
• sporii
61
 Forme de botulism
• botulismul clasic
• botulismul sugarului - sindromul sugarului
hipoton
• botulismul de plagă
• botulismul adultului - „ascuns”
• botulismul iatrogen

62
Rezervorul Receptivitate
- rozătoare, - generală:
porcine, cabaline, adulții tineri
canine, pisici, peşti - Sugari 3-20
săptămâni

Transmitere
- aliment: mezeluri, șuncă, pește, legume
- plăgi
- copii – praf, miere

63
 Răspândire
• Universală
– formă sporadică
– focare colective
• familiale
• mese colectivite
– emisfera nordică - deasupra tropicelor

64
 Prevenire
• conservarea alimentelor
– se evită contaminarea - autoclavare
– sărarea peştelui - soluţie >10%
– acidulare: oţet sau acid citric
– conservare la < 15⁰C
• prelucrarea termică
• tratamentul chirurgical a plăgilor suprainfectate
• alimentația sugarului
• educaţia
– populaţiei, gospodinelor
– a lucrătorilor din industria alimentară
65
 Combatere
• cazul - internare obligatorie
• contacții
– spălătură gastrică
– purgaţie prin clismă
– supraveghere clinică
• anunţarea reţelei de sănătate publică
– declararea nominală
– dezinfecţia prin fierbere şi clorinare a ustensilelor de
bucătărie contaminate
– alimentul contaminat

66
?
67