Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LEISHMANIA
Cadru general si magnitudinea bolii.
hemoflagelate
inmultire digenica
amastigot (prezent la om in macrofag)
promastigot (forma infectiva ce se transmite la om prin
intermediul unei insecte vector)
vectorial inoculativ promastigotul este prezent in saliva acestuia
tropicali/subtropicali (*se extind si exista in zona mediteraneana si se apropie
inclusiv de granita cu tara noastra)
au rezervor animal caracter zoonotic
2 milioane cazuri noi anual
350 milioane oameni expusi
88 tari endemice
HIV
Sunt extrem de semnificative atat prin numarul mare de imbolnaviri, cat si prin
efectele de tip letalitate si sechele morfo-functionale pe care le determina, atat la
persoanele imunocompetente, cat si la pacientii imunodeprimati.
Parazitul.
amastigot
(Leishmania,
corp
LD=Leishman-Donovan)
o obligatoriu in macrofag
o forma ovoidala
o 4-6 m
o 1
masa
nucleara
(nucleul este fuzionat
cu kinetonucleul)
o flagelul este pozitionat
intracitoplasmatic
promastigot (Leptomonas)
o forma infectiva
o flagel extracitoplasmatic
o mase nucleare separate nucleu in pozitie mediana,
kinetonucleul este o unitate propriu-zisa, independenta,
pozitionata la capatul anterior
Ciclul biologic.
vectorul introduce promastigotul odata cu saliva.
in gazda umana, promastigotul este preluat de macrofag nu il poate digera
si il converteste in stadiul de amastigot.
amastigotul se inmulteste in interiorul macrofagului, pe care il transforma
intr-un carrier purtator de amastigoti si in acelasi timp il protejeaza fata
de celelealte componente ale sistemului imunitar
Vector.
Patogenia.
Macrofagul nu poate sa distruga parazitul pentru ca exista niste componente
antigenice proprii prin care Leishmania evita fuzionarea dintre fagozom si lizozom si
Clasificare.
a) Clinica
grup cutanat
grup muco - cutanat
grup visceral
b) Epidemiologica - pozitionarea respectivului promastigot
Leishmania: intestin anterior
I.
LEISHMANIOZA CUTANATA
buton
de
Orient/Alep/Bagdad/Biskra
este de lume veche Orient
Mijlociu, Africa de Nord
3 specii:
Leishmania
tropica
antroponotica
Leishmania
major
zoonotica (rozatoare de
desert)
Leishmania aetiopica
zoonotica (rozatoarele din
zona
Cornului
Africii:
platourile inalte din Etiopia,
Kenya, Somalia)
Vectorul Phlebotomus = musculita de nisip
Clinic.
forma uscata (L. tropica)
o la locul agresiunii vectorului apare initial o umflatura = papula
aceasta creste in consistenta si devine usor nodulara = nodul acesta
se ulcereaza, suferind un fenomen de necroza care incepe din zona
centrala si se extinde spre periferie; ulceratia se acopera de o crusta
de culoare brun-negricioasa a carei formare este treptata cicatrice
mica (impact estetic mic)
o vindecare lenta (1-1,5 ani)
o urbana
forma umeda (L. major)
o papula nodul ulcer fara crusta cicatrice mare (inestetica)
o vindecare rapida (6 luni)
o leziuni satelite
forma difuza/lupoida (L. aetiopica)
o este tipica varianta de dezechilibru cu exces de citokine
o papula unica nodul pseudolepros (formatiuni nodulare cu dimensiuni
variabile care NU ULCEREAZA)
o evolutie extrem de indelungata, cronica (20 ani)
o Etiopia, Kenya
Anuntarea aparitiei crustei este realizata prin faptul ca in zona ulceratiei va
aparea un platou rugos, nedureros, care se simte la palpare, cunoscut sub numele
de semnul Montpellier.
Diagnostic.
morfologic
o
o
o
genetic: PCR
Epidemiologie.
II.
LEISHMANIOZA MUCO-CUTANATA
Cadru general.
Grupul muco-cutanat are in principiu 2 specii, fiecare cu subspecii, purtand
prin urmare denumirea de complexe:
complex L (L) mexicana
complex L (V) brasiliensis
au rezervor animal caracter zoonotic
paraziti de lume noua (continente americane)
vectorii sunt Lutzomya si Psychodopygus: zone forestiere (jungla
amazoniana, paduri din America de Sud, NU zone de desert)
Clinic.
o
o
o
Diagnostic.
morfologic
genetic: PCR
Epidemiologie.
III.
LEISHMANIOZA VISCERALA
Cadru general.
raspandire foarte larga
o intreg bazinul mediteranean
o zona tropicala si subtropicala asiatica si din America de Sud
Kala-azar=boala neagra, Dum-Dum (Calcutta), Mard el Bicha (Malta), Ponos
(Grecia)
3 specii dominante
L. donovani antroponotica, specia dominanta
L. infantum zoonoza (caine, rozatoare), preponderent
mediteranean-europeana (sudul Frantei, sudul Italiei, Grecia)
L. chagasi zoonoza (caine, canide salbatice)
vectori:
o Phlebotomus (L. donovani, L.infantum)
o Lutzomya (L. chagasi)
Boala=LEISHMANIOZA VISCERALA
insumeaza toate manifestarile clinice explicabile prin inmultirea amastigotilor
in macrofagele din SRE (ficat, splina, maduva osoasa hematogena, ganglioni
limfatici, cercul limfatic Waldeyer, placile Peyer, celulele dendritice M, celule
Kupffer, resturi timice)
pacientul prezinta inconstant o mica papula=leishmaniom (nu are
semnificatie deosebita)
febra in dromader (doua varfuri in decurs de 24 de ore)
adeno-hepato-splenomegalie (splenomegalia este cea mai semnificativa)
Complicatii.
Diagnostic.
morfologic
biopsie maduva osoasa, ganglioni, NU splina (risc mare de hemoragie)
imunologic
hemaglutinare (HA)
Western blot
ELISA
pentru L. infantum exista un test imunocromatografic in urina prin asazisul dipstick, care porneste de la fragmentul antigenic rk39, fiind foarte
precis
genetic
Epidemiologie.
areal larg, cu 5 forme geografice:
antroponotica
o indiana
zoonotice
o americana
o africana
o asiatica
o mediteraneana: 3 focare
vectorii principali sunt cainele si vulpea
caracter oportunist:
o pacientii cu imunodeficiente (cu accent deosebit pe
pacientul HIV-pozitiv)
o pacientii care au suferit transplant (mai ales renal)
profilaxie
o depistare
o insecticide de interior (India)
o zgarda deltamethrin (purtata de caini)
o protectie individuala (haine cu repelenti)
o vaccinare (in cercetare)
Tratament.
-
complicat
scump
efecte adverse importante
SPOROZOARE
Generalitati.
protozoare mai rafinate din punct de vedere al dezvoltarii biologice ce au 2
caracteristici specifice:
fara organe de locomotie propriu-zise, aparente (nu au pseudopode,
flageli), dar se deplaseaza si au cpacitatea de a invada orice celula
nucleata, iar aceasta invazie se face printr-un fenomen=glisare
(patrund pe sub membrana celulei pe care vor sa o invadeze); glisarea
este facuta printr-o componenta organica bogata in miofilamente
proces conoid. Contractia este sub influenta enzmatica proprie,
enzimele fiind prezente in niste organite proprii numite microneme.
Aceste enzime circula printr-un tub intracitoplasmatic=rhoptrii.
Practic organele de locmotie sunt la nivel organitic intracelular si nu
sunt formatiuni de sine statatoare.
inmultire complexa: parazitul parcurge doua faze obligatorii:
1. inmultire asexuata (schizogonia)
2. inmultire sexuata (sporogonia)
Schizogonia si sporogonia se por desfasura la:
- aceeasi gazda (om)
1) Coccidia
a) Ciclul complet la aceeasi gazda (omul poate fi implicat si in inmultirea
schizogonica si sporogonica)
Cryptosporidium tub digestiv
Cyclospora
Isospora tub digestiv
Pneumocystis carinii plaman
b) Gazde diferite (omul este capabil sa desfasoare numai inmultirea
asexuata, in timp ce sporogonia necesita o a doua gazda)
Toxoplasma gondii
Plasmodium (Hemosporidii)
vivax
ovale
malariae
falciparum
knowlesi
2) Piroplasma
Babesia spp.
Ciclul de viata.
1. Exchistarea:
oochistul
(forma
de
rezistenta,
obtinut
prin
inmultire
sexuata), are inauntru
formele
patogene
sporozoiti
2. Schizogonia
(Merogonia): sporozoitii se
inmultesc prin diviziune
binara
(inmultire
asexuata) merozoiti
(schizonti)
3. Gametogamia:
in
momentul in care merozoitii au capacitate oprita de multiplicare,
inseamna
ca
au
aparut
elemente
cu
sex:
micro
(sex
masculin)/macrocist (sex feminin)
4. Fertilizarea: fuzionarea celor doi gameti cu formarea unui zigot
5. Formarea peretelui: zigotul genereaza proteine pentru formarea unui
perete care sa protejeze elementele active (sporozoitii) => ia nastre o
forma de protectie=oochist
6. Sporogonia: sporozoiti
TOXOPLASMA GONDII
Introducere.
Morfologie si ultrastructura.
3 forme de viata importante intalnite la
om:
tahizoit (endozoit)
- 5-7 m
- multiplicare rapida
- forma arcuata
- toxon (gr.)=arc
chistul tisular (bradizoit)
- in interior sunt formatiuni arcuate, semilunare, dar mult
mai mici (1-3 m) au semnificatie de forma dormanta
(fara inmultire, cu un metabolism bazal)
- este retinut in stare dormanta cat timp imunitatea (mai
ales cea celulara) este buna => are capacitate de a trece
din forma dormanta in forma activa (tahizoit) proces
numit reactivare
- pisica nu are forma de bradizoit (in muschi) parazitul nu
trece de peretele intestinal
oochistul
- forma de rezistenta (inmultire sexuata)
- se intalneste numai la gazda definitiva, in tubul digestiv
- are in interior un numar mare de sporozoiti
- este prezent in materiile fecale ale pisicii si odata cu
acestea sunt indepartate in mediul extern
toxoneme sau microneme: organite cu rol de organe de locomotie
rhoptrii
proces conoid: are o structura fibrilara
Ciclul de viata.
Clinica.
Boala=TOXOPLASMOZA
Tablou clinic diferit:
Toxoplasmoza la imunocompetenti
Toxoplasmoza congenitala
Toxoplasmoza congenitala prin reactivare
Toxoplasmoza la imunodeficitari
Toxoplasmoza la imunocompetenti
in stadiul acut (dobandit) - frecvent asimptomatica
incubatie 1-3 saptamani
ceea ce atrage atentia este aparitia unor adenopatii preferate sunt grupele latero-cervicale si axilare
posterioare (zona suprainghinala); sunt insotite de
adenosplenomegalie
uneori poate sa apara un exantem papulos, care se
vindeca de la sine
stare pseudogripala (usoara stare febrila/subfebrilitate)
de obicei diagnosticul se confunda cu neoplaziile
Toxoplasmoza congenitala cu impact embrio-fetal
- daca o femeie insarcinata este in stadiul acut de boala (se intalneste prima
data cu parazitul, lucrurile pot fi dramatice.
trimestrul 1: risc fetal mic (25%) traversarea placentei
este dificila, o placenta sanatoasa fiind o foarte buna
bariera impotriva trecerii parazitului; insa daca acesta
trece, forma este extrem de severa => moartea
embrionului
trimestrul 3: risc fetal mare (65%) pasajul parazitar
este mult facilitat intrucat placenta sufera fenomene de
tip degenerativ si nu mai constituie o bariera atat de
functionala; impactul asupra fatului este usor forma
benigna/forma torpida
o boala avortiva T1
o boala malformativa (compatibile/incompatibile cu viata) T1
o boala torpida T3
Asupra producerii toxoplasmozei congenitale exista 2 teorii:
o Teoria Sabin: toxoplasmoza congenitala este posibila o singura data in
viata atunci cand femeia se infecteaza pentru prima data
(primoinfectie) IgM+, ce rezulta in aparitia formelor clinice grave
o Teoria Remington-Sargent:
fatul poate fi afectat oricand intr-o sarcina, chiar daca
este in stadiul cronic IgG+, IgM este posibil pentru ca se produce o reactivare parazitara,
sarcina fiind un stadiu de imunosupresie fiziologica
nivelul anticorpilor de clasa IgG va avea o kinetica
ascendenta in timpul sarcinii
acest tip de toxoplasmoza congenitala corespunde formei
torpide
Indiferent daca este o primoinfectie sau este o infectie prin reactivare, prima
alterare pe care o produce parazitul este o arteriopatie deciduala, care faciliteaza
patrunderea spre fat. Atacul toxoplasmei se face la nivel de doua organe principale,
ambele cu origine ectodermica:
- tub neural defecte ale SNC: parazitul determina necroze in
masa cerebrala cu aparitia de tulburari in circulatia LCR
(hidrocefalie), calcificari cerebrale, retardare psihomotorie
Diagnostic.
morfologic
o biopsie din ganglioni: macrofage cu tahizoiti
o biopsie musculara: chisti tisulari
imunologic
- Ac specifici: IgM, IgA, IgE (raspuns imun primar), IgG (rapsuns
imun secundar)
- Ag specifice
o Dye test (Sabin-Feldman)
o HA
o test Remington: detectarea Ac IgM prin reactie de
imunofluorescenta pentru confirmarea stadiului de
toxoplasmoza primara si congenitala (IgM nu pot sa
traverseze placenta; daca se gasesc la nou-nascut
i-a produs singur, nefiind o zestre din partea
mamei acesta s-a intalnit cu tahizoitul)
o ELISA cu test de aviditate
o PCR
o IDR
imagistic
o ecografie materno-fetala (singurul organ care nu poate fi evaluat prin
morfograma fetala este globul ocular)
o CT/OCT (tomografie oculara)
o examinarea fundului de ochi cu/fara substanta de contrast
o RMN cerebral
Epidemiologie.
parazit cosmopolit
seroprevalenta variabila (Franta 90%, SUA 67%, Romania 53%, Japonia
12,5%), dependenta de numarul de pisici si de obiceiurile culinare
rezervor
o felinele gazde definitive (oochist)
o mamifere si pasari gazde intermediare (bradizoiti)
o omul transplant de organe si transplacentar
surse: mezeluri crud-uscate, branzeturi de capra, carne insuficient preparata
termic, carne cruda
profilaxie
o igiena alimentara, prelucrare termica a carnii si laptelui (parazit distrus
la 55 C, 30 minute sau -6 C, 24h)
o protectie si igiena in abatoare, macelarii
o monitorizare sero-epidemiologica (gravide, HIV+, receptori posttransplant)
o sunt descrise 3 mari tulpini: I, II, III in Europa tulpina de reactivare
este tulpina II, cu potential foarte mare de reactivare
o evitarea contactului cu pisica (excreta 10 7 oochisti/zi pana in jurul
varstei de 6 saptamani)
o interzicerea accesului pisicilor in locurile de joaca pentru copii
o vaccinare: cocktail antigenic, SAG+, QuilA
Tratament.
Pyrimethamina (Daraprim) + Sulfamide
Macrolide (Spyramycina, Clarithromycina, Azithromycina)
Atovaquona