ANTIPSIHOTICE (NEUROLEPTICE NL)

Psihoza = tulburare psihica caracterizata prin diminuarea capacitatii de a procesa informatia si de a trage
concluzii logice, halucinatii (perceptii fara obiect), delir (convingeri false la care pacientul adera fara
discernamant), incoerenta, catatonie (total lips de reactie fat de stimulentii exteriori, o imobilitate
absolut, refuzul de a vorbi sau de a se alimenta), agresivitate, violenta.
Psihozele pot apare in conditii de stress major, intoxicatii cu diferite substante dar cel mai frecvent apar in
cadrul bolilor psihiatrice.
Schizofrenia = boala psihiatrica manifestata prin halucinatii, delir, experiente anormale (de ex. ca
cineva din exterior ii controleaza gandurile), scaderea empatiei si aparitia unei stari de indiferenta.
Simptomele schizofreniei au fost impartite in:
- simptome pozitive exagerarea sau anomaliile unor functii normale agitatie, incoerenta, halucinatii,
delir
- simptome negative stare de indiferenta fata de contactele sociale, scaderea capacitatii de gandire,
miscare, saracia limbajului (raspunsuri scurte fara explicatii suplimentare).
Simptomele negative sunt mai persistente si raspund mai putin la tratamentul cu antipsihotice.
FIZIOPATOLOGIE
La pacientii schizofrenici s-a observat o scadere a volumului cerebral si o crestere a volumului ventriculilor
cerebrali.
Studiile de imagistica structurala si functionala a creierului au aratat o reducere numarului de neuroni din
lobul temporal (hipocamp) precum si o scadere a activitatii cortexului frontal si performantelor care implica
utilizarea aceasta regiune.
Ipoteza dopaminergica se bazeaza pe mai multe dovezi care sugereaza implicarea s. dopaminergic in
producerea psihozelor:
1. medicamentele care cresc disponibilul de dopamina levodopa, amfetaminele induc psihoze sau
agraveaza schizophrenia
2. antipsihoticele blocheaza r. dopaminergici D2 din SNC si eficacitatea lor este corelata cu gradul de
legare de acesti receptori
3. studiile postmortem au aratat o crestere a densitatii r. dopaminergici la schizofrenicii care nu au fost
tratati cu antipsihotice
4. raspunsul clinic la administrarea de antipsihotice se coreleaza cu scaderea acidului homovanilic,
principalul metabolit al dopaminei, in sange, urina si LCR. Dar sistemul dopaminergic nu este singurul
implicat in producerea psihozelor, sistemul glutamatergic pare a avea un rol important.
NL de generatie noua au activitatea semnificativa asupra receptorilor serotoninergici 5-HT2a.
FARMACODINAMIE MECANISM DE ACTIUNE NL
blocheaza receptorii dopaminergici din diferite sisteme
Sistemele dopaminergice:
1. sistemul mezolimbic-mezocortical
neuroni din apropr.
sb negre care proiecteaza in sistemul limbic si
neocortex este implicat in comportament
blocarea R-D2 =>
efect antipsihotic.
2. sistemul nigrostriatal neuroni din sb
neagra care proiecteaza in nucleul caudat si
putamen intervine in controlul miscarilor
voluntare blocarea R-D => sdr.extrapiramidal.
3. sistemul tuberoinfundibular conecteaza
nucleul arcuat si neuronii periventriculari cu
hipotalamusul si hipofiza posterioara dopamina

dopaminergice de la nivel central.

eliberata de acest sistem scade secretia de
prolactina blocarea R-D din hipotalamus =>
cresterea secretiei de PRL.
4. sistem medulo-periventricular neuroni din
nc. motor al vagului cu proiectie neclar definita
implicat in comportamentul de alimentatie
blocarea D =>
cresterea apetitului si crestere ponderala.
5. sistemul incerto-hipotalamic conexiuni
intre zona incerta si hipotalamus si amigdala rol
necunoscut la om la sobolan este implicat in
faza motivationala anticipatorie a
comportamentului de imperechere.

Receptorii dopaminergici sunt receptori cuplati cu proteine G si se impart in 2 categorii:

- D1-like D1 si D5 cuplati cu proteine Gs;
D1 se gaseste in putament, nc.accumbens si tuberculul olfactiv;
D5 se gaseste in hipotalamus si hipocamp.
- D2-like D2, D3, D4 cuplati cu proteine Gi;
D2 se gaseste pre si postsinaptic in caudat-putamen, nc.accumbens, tubercul olfactiv;
D3 cortexul frontal, trunchi cerebral. In afara de receptorii dopaminergici, NL mai blocheaza in
diferite grade receptorii serotoninergici 5-HT2a, receptorii adrenergici alfa, muscarinici si histaminici
H1.
Clasificarea dupa structura chimica a NL clasice
a. Fenotiazine - cu catena laterala alifatica sunt NL de tip sedativ + potenta mica clorpromazina,
levomepromazina
- cu nc.piperidinic la catena laterala NL de tip sedativ cu potenta medie tioridazina
- cu nc.piperazinic la catena laterala NL de tip incisiv cu potenta mare flufenazina,
trifluoperazina.
b. Tixantene - cu catena laterala alifatica NL de tip sedativ cu potenta mica clorprotixenul
- cu catena laterala piperazinica NL de tip incisiv cu potenta mare flupentixolul (are si un
important efect sedativ)
c. Butirofenone - haloperidolul NL de tip incisiv cu potenta mare