EPIDEMIOLOGIA, PREVENIREA ŞI

CONTROLUL INFECŢIILOR
RESPIRATORII
Conf. Dr. Irina Brumboiu
Catedra Epidemiologie APSS
UMF “Iuliu Haţeganu”
 Obiective educaţionale
• cunoaşterea factorilor condiţionali ai patologiei infecţioase cu transmitere
preponderent pe cale aeriană;
• descrierea manifestărilor populaţionale ale bolilor cu transmitere pe cale
aeriană;
• cunoaşterea importanţei pentru sănătatea comunitară a infecţiilor cu
transmitere pe cale aeriană;
• cunoaşterea măsurilor de prevenire şi control a bolilor cu transmitere pe
cale aeriană;
• cunoaşterea factorilor epidemiologici condiţionali ai gripei;
• cunoaşterea măsurilor de prevenire şi control a gripei.
• cunoaşterea factorilor epidemiologici condiţionali ai infecţiilor
streptococice;
• cunoaşterea consecinţelor tardive nesupurative ale infecţiilor
streptococice;
• cunoaşterea măsurilor de prevenire şi control a infecţiilor streptococice;
2
 Infecţiile acute respiratorii
• îmbolnăviri acute de etiologie infecţioasă, care
se transmit în principal pe cale aeriană şi
afectează preponderent unul sau mai multe
segmente ale aparatului respirator.
• Importanța:
– Pondere: >25%
– Transmiterea: aerogen, cutanată, mucoasă,
digestivă, transfuzie
– Localizarea
3
 Etiologia
• Picornaviridae: rinovirusurile
• Coronaviridae: SARS, MERS
• Adenoviridae: orice sezon
• Orthomixoviridae: virusurile gripale
• Paramixoviridae:
• virusurile paragripale
• virusul sinciţial respirator
• virusul rujeolic
• virusul urlian

• Togaviridae: virusul rubeolic 4

• Herpesviridae
–virusul varicelo-zosterian :
–varicela
–zona-zoster
–virusurile herpes simplex 1 şi 2
–virusul citomegalic
–virusul Epstein-Barr

5
• Bordetella pertussis
• Haemophilus influenzae de tip b
• Neisseria meningitidis
• Streptococii
• Micoplasme - Mycoplasma pneumoniae
• Chlamidii - Chlamydia psittaci
• Legionele
• Fungi: Pneumocystis carinii

6
 Sursa de infecţie
• reprezentata de
• om
• alte izvoare rezervoare de infecţie
• localizarea epidemiologică la nivelul
• alveolelor pulmonare
• mucoasei tractului respirator - nazală, bucală,
faringiană, laringiană, traheală, bronşică
• eliminarea agenților patogeni
• secreții ale căilor respiratorii, sputa
• posibil prin salivă sau sânge (diseminare sistemică)

7
 Transmiterea
• contagiozitatea naturala – rata de transmitere RR
– mare - rujeolă, varicelă, tuse convulsivă
– moderată - scarlatină ;
– scăzută - meningita meningococică, infecţia
pneumococică, cu Haemophilus influenzae tip b
• complexitatea transmiterii indirecte
– rezistenta micoorganismului în mediul extern
– diseminarea secreţiilor la 1-3 m în timpul vorbirii, tuse,
strănut etc.
– contaminarea mâinilor care sunt duse la nas, gură,
mucoasa conjunctivală
– picături-nucleosoli: suspensie 2-4 ore – curenţi aer –
depunere – antrenare în aer
8
 Receptivitatea
• naturală
– generală - rujeola, varicela
– scăzută, foarte mică – meningita meningococică,
infecţii pneumococice, Hib
• rezistenţa specifică dobândită
– protectoare, de lungă durată, cu mare specificitate
de tulpină
– vaccinare: rujeola, rubeola, oreionul, varicela, tuse
convulsivă, infecţii pneumococice, Haemophilus
influenzae, meningococică, BCG, difterică
9
 Factorii epidemiolgici secundari
• naturali
– zona geografică
– anotimp
• economico-sociali
– aglomeraţia
– asistenţa medicală
– igiena individuală, colectivă
– program de vaccinări

10
 Procesul epidemiologic
• manifestare endemo-epidemică
• valuri epidemice sezoniere : RR>1
• uneori periodicitate
• endemicitate accentuată: RR <1
• control prin vaccinare
• rujeolă (program de eliminare), rubeolă
(controlul rubeolei congenitale), oreion, varicelă
• tusea convulsivă, infecţiei cu Haemophilus
influenzae tip b, pneumococice, meningococică
11
 Prevenire
• imunizări active
• rujeolă, rubeolă, oreion, varicelă,
• pertussis, pneumococ, BCG, Haemophilus influenzae
tip b, meningococică, difterică
• transmiterea
• izolare: spitalizare, domiciliu
• utilizarea dezinfectantelor, materialelor cu unică
folosinţă
• neutralizarea izvoarelor de infecţie
• antibiotice, antivirale, antifungice

12
 GRIPA
• boala infecţioasă acută respiratorie determinată
de virusuri gripale, care are un debut brusc cu
manifestări generale, febră, cefalee, mialgii,
astenie, însoţite de manifestări respiratorii sub
formă de disfagie, coriză şi tuse persistentă.
• evoluţie autolimitată
– cu durata de 7 zile

13
 Importanţa pentru sănătatea publică
• manifestarea epidemică sau pandemică
• mortalitate generală şi prin pneumonie
• forme grave la vârstele extreme şi cei cu afecţiuni cronice
• pandemiile din secolul XX:
• 1918-1919 - „gripa spaniolă” - A(H1N1)
– >40.000.000 de decese în întreaga lume
• 1957-1958 - A(H2N2) - „gripa asiatică”
– o treime din glob
– 62.000 de decese
• 1968 - A(H3N2) - gripa Hong-Kong
– 27.000 decese.
• pandemia 2009 – 2010
• tulpina H1N1 California
14
 Pandemics of influenza
Recorded human pandemic influenza
(early sub-types inferred)
H2N2 H2N2
H1N1 H1N1
Pandemic
H3N8 H3N2 H1N1
1895 1905 1915 1925 1955 1965 1975 1985 1995 2005 2010 2015

1889 1900 1918 1957 1968 2009

Russian Old Hong Kong Spanish Asian Hong Kong Pandemic
influenza influenza influenza influenza influenza influenza
H2N2 H3N8 H1N1 H2N2 H3N2 H1N1

Recorded new avian influenzas H9* 1999

H5 1997 2003
H7 1980 1996 2002

1955 1965 1975 1985 1995 2005

15
Reproduced and adapted (2009) with permission of Dr Masato Tashiro, Director, Center for Influenza Virus Research,
National Institute of Infectious Diseases (NIID), Japan. Animated slide: Press space bar
 1918/1919 pandemic: A(H1N1)
influenza deaths, England and Wales
18,000

16,000
Deaths in England and Wales

14,000

12,000

10,000

8,000

6,000

4,000

2,000

0
43
45
47

51
41

49
39
27
29

31
33

37
35

18
16
10
12
14
2
4
6
8
1918 Week no. and year 1919

1918/19: ‘Influenza deaths’, England and Wales. Transmissibility: estimated Basic Reproductive Number (R o)
Ro = 2-3 (US) Mills, Robins, Lipsitch (Nature 2004)
The pandemic affected young adults, the very young Ro = 1.5-2 (UK) Gani et al (EID 2005)
and older age groups. Ro = 1.5-1.8 (UK) Hall et al (Epidemiol. Infect. 2006)
Ro = 1.5-3.7 (Geneva) Chowell et al (Vaccine 2006)

Courtesy of the Health Protection Agency, UK 16

 1968/1969 pandemic: A(H3N2) — transmitted and
affected all age groups
1,400
Seasonal
1,200 influenza
GP 'ILI' consultations per week

1,000

800
Initial
600 appearance

400

200

0
12

20

36

44
50

16

24

32

40

48
28

12
8

20

36
28
42

48

4
1967 1968 1969 1970
Week no. and year
1968/69: GP consultations, England and Wales Transmissibility: estimated Basic Reproductive Number (R o)
Ro = 1.5-2.2 (World) Cooper et al (PLoS Med.2006)
Ro = 2.2 (UK) Gani et al (EID 2005)
Ro = 1.3-1.6 (UK) Hall et al (Epidemiol. Infect. 2006)

Courtesy of the Health Protection Agency, UK 17

 Seasonal influenza compared to pandemic — proportions
of types of cases
There will be pressure on the
primary and secondary health
services – especially paediatric
and intensive care.
Deaths
Requiring
hospitalisation

Clinical
Deaths Requiring symptoms
hospitalisation

Clinical
symptoms

Asymptomatic
Asymptomatic

Seasonal influenza Pandemic

18
 Etiologie
• familia Orthomyxoviridae
– genul Influenzae
• virion de 80-100 nm
• ARN monocatenar
– 8 segmente
• învelişul viral: antigene de
suprafaţă
• hemaglutinina
• neuraminidaza
• clasificare
– nucleoproteina: tipuri A,B,C
– antigene de suprafaţă: subtipuri
şi variante

19
20
22
 Caracteristici
• incubaţia: 1-3 zile, maxim 5 zile
• copii 5-12 ani – forme atipice
• Complicaţii:
– Virus gripal: pneumonie, meningită, encefalită,
mielită transversală, poliradiculonevrită, miozită,
miocardită, pericardită, sindrom Reye;
– Haemophilus influenzae, pneumococi, streptococi,
stafilococi, Klebsiella pneumoniae : pneumonii,
bronhopneumonii, sinuzite, otite, angine

23
 Risc pentru forme grave
• Astm bronșic
• Afecțiuni neurologice, hematologice,
pulmonare cronice, cardiace, renale, hepatice,
endocrine (DZ)
• Obezitate: IMC ≥40
• Tratament cu aspirină: <19 ani
• Medicație imunosupresoare
• Alte: >65 ani, <5 ani, gravide, primele 2
săptămâni după naștere, instituționalizați 24
 Sursa de infecţie
• bolnavii contagioşi – 5-10 zile (scade rapid
după primele 3 – 5 zile)
• Copiii – peste 10 zile
• imunodeficienţii – săptămâni, luni
• infectaţii inaparent – majoritatea
• rezervorul extrauman – tip A
• păsări – pui găină, curci, raţe – domestice, sălbatice
• mamifere: cabaline, porcine, foci etc.
! infecţia manifestă, nemanifestă, persistentă,
transmisă vertical şi între specii
25
 Transmitere
• indirectă simplă
– picături nucleosoli
• obiecte recent şi intens contaminate
• interumană
– copiii - experienţa imună antigripală redusă
• din rezervorul extrauman la om
– şi apoi interuman

26
27
28
 Receptivitate
• la infecţie – generală
• imunitatea postinfecţioasă
– solidă, de durată specifică de variantă
• vârstnicii sunt mai rezistenţi prin experienţa
imunologică cumulată
• copiii sunt mai vulnerabili
• imunitatea postvaccinală – 1 an
• risc pentru forme grave de gripă
– boli cronice pulmonare, cardiace, afecţiuni renale,
hematologice, metabolice, neurologice, distrofii musculare
etc.
29
 Factorii epidemiologici secundari
• naturali
– sezonalitatea de anotimp rece în zona temperată
– temperatura, umiditate, curenţi aer
• economico-sociali
– condiţii de locuit, muncă, transport, igienă
– favorizarea diferitelor tipuri de aglomeraţii
• azile bătrâni
• spitale etc.

30
 Manifestarea populaţională
• Răspândire - universală
• sporadic – gripa C
• epidemic
– epidemii restrânse - gripa B
– epidemii extinse – gripa A
• pandemic – gripa A

31
 Epidemiile
• prezenţa epidemiilor
– sezonul rece
– zona tropicală: anotimpul ploios
• debut
• creşterea mortalităţii generale şi prin
pneumonii: la vârstele extreme
• evoluție: primele 2-3 S, următoarele 4-6
• circulă preponderent o singură tulpină
• tulpina A/HongKong/156/97 H5N1
32
33
34
 Prevenirea
• supravegherea gripei:
– cazuri de gripă şi ILI, SARI, pneumonii – mortalitate
– absenteism şcolar, industrial
– utilizarea medicamentelor – afecţiuni respiratorii acute
– laborator: serologie, virusologie
• educaţia pentru sănătate – populația
– spălarea mâinilor
– igiena respirației: tusea, strănutul
– auto-izolarea
– evitarea contactului apropiat cu persoane bolanve
– evitarea atingerii ochilor, nasului și gurii
35
 Vaccinarea
Sezonul epidemic Tulpinile recomandate pentru compoziţia vaccinului

1992-1993 A/Beijing/353/89 (H3N2); A/Singapore/6/86-like (H1N1); B/Yamagata/16/88.

1993-1994 A/Beijing/32/92 (H3N2); A/Singapore/6/86-like (H1N1); B/Panama/45/90.

1994-1995 A/Shangdong/9/93 (H3N2); A/Singapore/6/86-like (H1N1); B/Panama/45/90.

1995-1996 A/Johanesburg/33/94 (H3N2); A/Singapore/6/86 (H1N1); B/Beijing/184/93.

1996-1997 A/Wuhan/359/95 (H3N2); A/Singapore/6/86 (H1N1); B/Beijing/184/93.

1997-1998 A/Wuhan/359/95 (H3N2)-like; A/Bayem/7/95 (H1N1)-like; B/Beijing/184/93-like.

1998-1999 A/Sydney/5/97 (H3N2); A/Beijing/262/95 (H1N1); B/Beijing/184/93.

1999-2000 A/Sydney/5/97 (H3N2)-like; A/Beijing/262/95 (H1N1)-like; B/Beijing/184/93-like [suşa cea mai utilizată
este B/Harbin/7/94] sau B/Shangdong/7/97.

2000-2001 A/Moskow/10/99 (H3N2); A/New Caledonia/20/99 (H1N1); B/Beijing/184/93.

2001-2002 A/New Caledonia/20/99 (H1N1); A/Moskow/10/99 (H3N2); B/Sichuan/379/99.

2002-2003 A/New Caledonia/20/99 (H1N1); A/Moscow/10/99 (H3N2) [suşa utilizată este A/Panama/2007/99];
B/Hong Kong/330/2001.

2003-2004 A/New Caledonia/20/99 (H1N1); A/Moscow/10/99 (H3N2) [suşa utilizată este A/Panama/2007/99];
B/Hong Kong/330/2001.

2004-2005 A/New Caledonia/20/99 (H1N1) [tulpina utilizată IVR-116]; A/Fujian/411/2002 (H3N2) [derivată din
A/Wyoming/3/2003]; B/Shanghai/361/2002 [tulpina utilizată B/Jiangsu/10/2003].
 Sezonul epidemic Tulpinile recomandate pentru compoziţia vaccinului
2005-2006 A/New Caledonia/20/99 (H1N1)-like virus; A/California/7/2004 (H3N2)-like virus; B/Shanghai/361/2002 –
like virus.
2006-2007 A/New Caledonia/20/99 (H1N1)-like virus; A/Wisconsin/67/2005(H3N2)-like virus;
B/Malaysia/2506/2004-like virus.
2007-2008 A/Solomon Island/3/2006 (H1N1), IVR-145; A/Wisconsin/67/2005, NYMC X-161B (H3N2);
B/Malaysia/2506/2004.
2008-2009 A/Brisbane/59/2007 (H1N1)-like, IVR-148; A/Brisbane/10/2007 (H3N2)-like, NYMC-175C;
B/Florida/4/2006.
2009-2010 A/Brisbane/59/2007 (H1N1)-like virus; A/Brisbane/10/2007 (H3N2)-like virus; B/Brisbane/60/2008-like
virus.
Pandemic: A/California/7/2009 (H1N1).
2010-2011 A/California/7/2009 (H1N1)-like; A/Perth/16/2009 (H3N2)-like; B/Brisbane/60/2008-like.
2011-2012 A/California/7/2009 (H1N1) - reasortant NYMCX 181; A/Perth/16/2009 (H3N2) – reasortant NYMC X-187
derivat din A/Victoria/210/2009; B/Brisbane/60/2008.
2012-2013 A/California/7/2009 (H1N1)pdm09; A/Victoria/361/2011 (H3N2); B/Wisconsin/1/2010.

2013-2014 A/California/7/2009pdm09-like (2009 H1N1); A/Victoria/361/2011 (A/Texas/50/2012) H3N2;

B/Massachusetts/2/2012-like (B/Yamagata lineage); B/Brisbane/60/2008-like (B/Victoria lineage).
2014-2015 A/California/7/2009 (H1N1)pdm09-like virus; A/Texas/50/2012 (H3N2)-like virus;
B/Massachusetts/2/2012-like virus. + B/Brisbane/60/2008-like virus
2015-2016 A/California/7/2009 (H1N1)pdm09-like virus; A/Switzerland/9715293/2013 (H3N2)-like virus;
B/Phuket/3073/2013-like virus. +B/Brisbane/60/2008-like virus.
2016-2017 A/California/7/2009 (H1N1)pdm09-like virus; A/Hong Kong/4801/2014 (H3N2)-like virus;
B/Brisbane/60/2008-like virus.+ B/Phuket/3073/2013-like virus
2017-2018 A/Michigan/45/2015 (H1N1)pdm09–like virus, A/Hong Kong/4801/2014 (H3N2)-like virus,
B/Brisbane/60/2008–like virus (Victoria lineage) + B/Phuket/3073/2013–like virus (Yamagata lineage)
2018-2019 A/Michigan/45/2015 (H1N1)pdm09–like virus, A/Singapore/INFIMH-16-0019/2016 (H3N2)-like virus,
B/Colorado/06/2017–like virus (Victoria lineage), B/Phuket/3073/2013–like virus (Yamagata lineage)
• Chimioprofilaxia
– Oseltamivir
• > 3 luni
– Zanamivir
• > 5 ani
• CI: afecțiuni respratorii
– Durata: ±vaccinarea, 7 zile, după expunere
– Recomandare: risc pentru forme grave,
imunodeprimați, CI vaccinare, instituționalizați
– Eficacitatea
38
 Combatere
• autoizolare la domiciliu
– solicitarea consultului la domiciliu
• formele grave, cu complicaţii - spital
• contacţii apropiaţi
• suspendarea activităţilor şcolare
• limitarea accesului vizitatorilor în spitale

39
 INFECŢIILE STREPTOCOCICE
• cuprind o gamă largă de îmbolnăviri cu
tablou clinic divers, unele cu aspecte de
gravitate importantă precum şi complicaţii
tardive postinfecţioase nesupurative.
• importanţa: colectivităţi de copii,
complicaţiile tardive

40
 Spectrul clinic
• grupul A
– angine, scarlatina, otită medie, sinuzită, erizipel,
piodermită, flegmon, endometrită, meningită, pneumonie,
pleurezie, endocardită, sepsis
– complicaţii postinfecţioase nesupurative
• grupul B
– septicemie puerperală, neonatală, meningita, endocardita
subacută
• grupul C
– infecţii acute de căi respiratorii
• grupul D
• infecţii ale tractului genito-urinar, de plagă, endocardită,
toxiinfecţii alimentare
• grupul G
– angine, rinofaringite, infecţii cutanate 41
• rezistenţa streptococilor
– în mediul extern la umiditate crescută şi întuneric
- luni
• sensibilitatea la antibiotice
– Penicilina
– Eritromicina
– Cefalosporine

42
 Caracteristici
• Angina streptococică
– incubație de 2-4 zile
– faringo-amigdalită congestivă cu depozite pultacee însoțită
de adenopatie submaxilară
• Scarlatina,
– incubație de 3-6 zile
– angină eritematoasă, fenomene generale (febră, cefalee),
adenopatie submandibulară, enantem evolutiv lingual,
exantemul papular rugos generalizat ce respectă palmele și
plantele, accentuat la pliuri (semnul Pastia), finalizat prin
descuamație difuză
43
• Erizipelul
– fenomene generale - febră, frisoane, cefalee, stare
generală influențată
– placardul erizipelatos
• Piodermitele (impetigo contagios)
– în zonele cutanate descoperite
– leziuni papuloase - vezicule – cruste - cicatrici
depigmentate
• Gangrena streptococică
– necroză a ţesuturilor cutanate şi subcutanate care
se extinde de-a lungul fasciilor
44
• Sindromul de şoc toxic streptococic
– receptivitate crescută : vârstă, imunodeficienţe,
diabet, alcoolism etc.
• purtători de streptococ hemolitic de grup A la nivel
faringian, cutanat sau vaginal
• invadarea organismului este favorizată de manevre
chirurgicale sau infecţii virale
– insuficienţe multiple de organ însoţite de şoc
• Limfangita acută
– leziuni locale - trasee liniare eritematoase până la
nivelul ganglionilor limfatici locali
– febra, frisoane şi stare de rău general
45
• Bacteriemiile
– sunt rare - asociate consumului de droguri
injectabile şi infecţiilor nosocomiale
• Septicemia streptococică
– secundară unor artrite, osteomielite, peritonite,
endocardite sau abcese profunde.
– evoluţia gravă: starea de şoc şi coagulare
intravasculară diseminată
• Febra puerperală
– avorturi, naşteri – contaminarea endometrului cu
streptococi din grupul A sau grupul B
46
• Streptococcus pneumoniae
– neinvazive: pneumonie, otita medie, sinuzita
– invazive: mastoidita, meningita, pericadite,
endocardite, peritonite, artrita supurativă

47
• grup D
– Enterococcus: tract intestinal
• nosocomial, factori de risc
• infecţii urinare, endocardite, SNC, abcese, peritonite,
endometrite, sepsis neonatal
• grup B
– infecţii la NN (septicemii, meningite)
– DZ, hepatopatii cronice, imunodeficienţe, neoplazii
• grup C şi G
– alimente contaminate
– angină – ASLO
– G: septicemie, endocardită, meningită, artrită
48
 Manifestări noi
• fasceita necrozantă
• celulite
• piodermite
• sindrom de şoc toxic
– infecţie streptococică asociată altor germeni
(aerobi şi anaerobi)

49
 Complicaţii poststreptococice
• streptococi beta-hemolitici de grup A
• la interval de 2-4 săptămâni de la episodul
acut
• 1-3% din cazurile cu angine streptococice

50
• reumatismul articular acut
• infecţia streptococică are localizare respiratorie –
serotipuri cu afinitate respiratorie
• frecvenţa – sub 3%
• glomerulonefrita
• o gamă mai largă de serotipuri, infecţii cutanate
• hematurie, proteinurie, hiperazotemie, hiperkalemie
• cardita reumatismală
• afectarea - endocard, miocard, pericard
• insuficiență cardiacă, stenoză valvulară, pericardită
• Coreea Sydenham
• mișcări involuntare anarhice bilaterale

51
 Sursa de infecţie
• umană şi animală – grup B, C, D, G
• umană – grup A
– bolnavi: 2-4 săptămâni, luni (secreţii purulente),
cu tratament 24-48 h
– asimptomatici
– convalescenţi netrataţi – 3 luni
– purtători imuni – contagiozitate 7-10 zile
– purtători cronici cu acutizări
• faringieni, cutanaţi, anogenitali etc.
! eliminare prin secreţi faringiene, puroi, scuame
52
 Transmitere
• contagiozitate medie
• Grup A
– mod de transmitere indirect
• simplu – picături nucleosoli
• complex – aglomerări în colectivităţi, familie, mijloace de transport
• impetigo – 1-2 săptămâni
• Alimente: lactate, îngheţată, salată ouă, vectori
• pneumococi: unităţi militare, refugiaţi, asistenţă socială
• Grup B
– transmitere verticală: rupere prematură de membrane,
aspirare lichid amniotic, travaliu prelungit, prematuritate
– transmitere orizontală: coabitare
53
 Receptivitate
• la infecţie – generală
• scarlatină – medie
• angină - mare
• rezistenţa antiinfecţioasă
– după boală sau infecţii asimptomatice
– tip de rezistenţă:
• antibacteriană
• antitoxică
• mixtă
• transplacentară – primele luni
• erizipelul şi infecţia pneumococică predispun la
recidive
54
• receptivitate colectivă
– maximă la 5-9 ani (scăzută la 1-4, 10-14 ani)
– scarlatină – până la 15 ani
– în urban de 4-5 ori mai mare
– primoinfecţia (tulpina circulantă) – infecţii
repetate cu serotipuri diferite - ASLO
• receptivitate la infecţii pneumococice
– sub 2 ani, peste 65 ani, patologii cronice
– răspuns imun: portaj, infecţie
• streptococi grup B
– NN – prematuri (imunitate transplacentară)
55
 Factori secundari
• naturali
– umiditate crescută
– temperaturi scăzute
• economico-sociali
– colectivităţi
– aglomerări
– calitatea şi accesibilitatea asistenţei medicale

56
 Manifestarea populaţională
• zone temperate
– angina, scarlatina
– endemo-epidemic, sezonalitate – anotimp rece,
periodicitate 6-9 ani
– epidemia de scarlatină – angine şi otite streptococice
• erizipelul – sporadic – adulţi peste 20 ani
• impetigo – preşcolari, sfârşitul verii
• pneumonii: complicaţii bacteriene în epidemiile de
gripă, rujeolă, varicelă
• septicemia puerperală
• infecţii pneumococice: grupuri de risc, portaj în
perioada rece 57
• RAA
– de 10 ori mai frecvent după epidemii de infecţii
streptococice
– finele sezonului rece – frecvenţa mare
– copii sub 15 ani şi militari
– tendinţa de creştere a frecvenţei în lume
• GNA
– 10-15% după infecţii cutanate

58
 Prevenire şi combatere
• supraveghere epidemiologică şi cu laboratorul
• triaj epidemiologic în colectivităţi de copii
– investigaţii bacteriologice - tratament
• gravidele purtătoare de streptococ grup B, infecţii
ano-genitale - chimioprofilaxie
• vaccinare antipneumococică
• scarlatina
– internare, tratament, dispensarizare 3 luni
• angine – tratament domiciliu
• purtătorii: 7 zile penicilină, cei cu RAA 10 zile
59
• chimioprofilaxia la pacienţii cu RAA, cardită
– angină : 10 zile penicilină
• în focar
– triaj zilnic timp de 10 zile
– supravegherea contacţilor 2-3 zile
– dezinfecţie în focar
– caracteristicile tulpinii – secvenţarea genomică
• educaţia pentru sănătate
– personal didactic, părinţi, elevi, sector alimentar

60
?
61