Svetlana Cobîleanschi,

Profesor boli infecțioase,

Grad didactic superior
 Numiți patru mecanisme de transmitere a
bolilor infecțioase.
 Dați o scurtă caracteristică a mecanismului

aerogen de transmitere.
 Numiți patru surse posibile de infecție.
 Enumerați măsurile antiepidemice în focarul de

boală infecțioasă.
 Numiți cîteva probleme de sănătate în

afecțiunile sistemului respirator.

 Infecţiile respiratorii virale
menţin un loc de frunte în structura morbidităţii
generale umane.
 Partea cea mai considerabilă din ele o constituie

infecţiile respiratorii virale acute (IRVA) care în

regiunile cu climă temperată constituie de la 20% până
la 50%, iar uneori 70% din morbiditatea infecţiilor
respiratorii virale.
 Conform datelor OMS, pe glob anual survin 2,2 mln.
decese la sugari prin infecţii respiratorii acute
 În prezent sunt cunoscute peste 200 virusuri

responsabili de infecţiile respiratorii acute

 Incidenţă înaltă a morbidităţii la copii - 40%, din

toate bolile infecţioase, şi 60 - 80% la copii de vârstă

primară ( de la 6 luni de viaţă până la 3 ani)
 IRVA anual se înregistrează la un copil de 6-7 ori, iar

la un adult de 2-3 ori)

 Imunitate tipospecifică, frecvent de scurtă durată
 Contagiozitate înaltă
 Frecvent forme fruste, atipice
 Pierderi economice considerabile cauzate de absenţele de
la lucru a persoanelor bolnave
 Complicaţii severe, produse frecvent de flora bacteriană
 Sechele respiratorii, prin favorizarea bronşitei cronice,
bronşectaziei, sclerozei pulmonare, fenomene astmatiforme
 Letalitate inaltă în perioada pandemică
 Tratament și profilaxie specifică rezervată
 Ca boală in masă gripa a fost descrisă incă in
antichitate.
 In sec. 7—10 e.n. era cunoscută sub denumirea de

„febră italiană“, mai tarziu sub denumirea de

„influenţă“.
 Gripa este cea mai importantă infecţie dintre virozele

respiratorii acute, atat prin prevalenţă cat şi prin

severitate, fiind responsabilă de complicaţii şi sechele
severe şi de mortalitate generală in cursul epidemiilor
şi pandemiilor.
 Pandemia din anii 1918 - 1920, cunoscută
în istorie ca „Gripa spaniolă” s-au
îmbolnăvit 500 miln. oameni, din care 20
mln. au decedat.
 Pandemia din anii 1957- 1958 sub

denumirea de „Gripa asiatică” s-au

îmbolnăvit 2 miliarde de persoane (1/3 din
populaţia globului), au decedat 1 mln.
 Pandemia din anii 1968- 1969.
 Primele cazuri de infectare umană cu
virusurile de gripă A (H1N1)  au fost raportate
în Mexic şi SUA la începutul lunii aprilie 2009
 Ulterior alte state au raportat cazuri de

infecţie cu gripă porcină la oameni, apoi au

fost raportate cazuri şi la nivel internaţional. 
 Cazuri confirmate cu decedaţi
Cazuri confirmate
Cazuri suspecte neconfirmate
 Până pe data de4 octombrie 2009 la OMS au fost raportate
378.223 cazuri confirmate de laborator de gripă pandemică
A(H1N1) şi 4625 de decese în întreaga lume.
Perioada Riscul infecţiei sau bolii umane este redus. 1
interpandemică Riscul substanţial de apariţie a afecţiunilor umane. 2
Nou subtip de virus la
animale şi păsări, nu sunt
cazuri la om.

Perioada de alerta Există infecţii umane cu un nou subtip, dar nu există 3

pandemică răspândire de la om la om
Focare mici cu transmitere limitată de la om la om, 4
virusul nu este bine adaptat la om
Focare mari cu creşterea transmiterii virusului de la om la 5
om în cel puţin două ţări într-o regiune a OMS.

Perioada Transmiterea virusului în populaţia generală

pandemică
6
 La 11 iunie 2010 O M S a ridicat nivelul de alertă
pandemică de la faza 5 la 6, oficialii anunţînd despre
debutul pandemii de gripă.
 Gripa este o infecţie virală respiratorie acută,
determinată de virusurile gripale, caracterizată
epidemiologic prin contagiozitate inaltă, clinic prin
evoluţie autolimitată, reacţie febrilă de scurtă durată,
manifestări toxice generale, leziuni inflamatorii in
căile respiratorii superioare cu posibilitatea unor
complicaţii sau forme clinice severe şi imunitate
specifică după boală.
 Familia Ortomyxoviridae
MYXOVIRUS INFLUENZAE

• formă sferica
• diametru 80-120
nm,
• genom ARN
• 3 antigene: S, H, N
•Tipurile: A, B, C
 Virusurile gripale
Actualmente se cunosc
VIRUSUL GRIPAL
trei tipuri de virusuri
gripale:
A
- 16 subtipuri de H
- 9 subtipuri de N
HEMAGLUTININA

NEURAMINIDAZA
268 combinaţii posibile
ARN

PROTEINA M 2
PROTEINA M1  B
MEMBRANA
LIPIDICĂ
 C
Conform nomenclatorului in vigoare, fiecare
tulpină de virus este numită după:
 Tipul antigenic al nucleocapsidei (A, B, C )
 Originea geografică
 Numărul de ordine al tulpinii
 Anul primei izolări
 Simbolurile identităţii antigenului subtipurilor

H şi N.
 Exemplu: A/ England / 42 / 72 (H₃N₂)
 A (H1N1)
 Virusul gripal de tip A este patogen pentru oameni,
păsări, animale
Sensibilitate
 În mediul extern virusul este sensibil la lumina solară, la
acţiunea razelor ultraviolete şi uscăciune. Rezistă la temperatura
de:
+ 20° C timp de 2-3 ore
+ 60° C timp de 3-5 min
+ 100° C pier momentan
 Se distrug uşor sub acţiunea substanţelor dezinfectante în
concentraţii obişnuite.Dezinfectanţi recomandaţi pentru virusul
gripal nou A(H1N1).
◦ Alcool 70%
◦ Lizol 5%
◦ Clorură de var 10%

Rezistenţă:
- temperaturile joase
- antibiotice
  Caracteristici A B C
Severitatea bolii ++++ ++ +
Rezervor -Animalele - da nu nu
Păsări
Pandemii umane da nu nu
Epidemii umane da da nu
Glicoproteine de H, N H, N H
suprafaţă
Divizarea în subtipuri da nu nu
Modificări antigenice shift, drift drift drift
Amantadine, rimantadine da nu nu
Zanamivir, oseltamivir da da  nu
 Boală respiratorie acută, se transmite de la om la om
 Contagiozitate înaltă: cu 1 zi înaintea apariţiei
simptoamelor gripale şi 5- 7 zile de la debutul bolii
 Aerogenă prin
picături - virusul
se transmite prin
secreţiile nazale
infectate,
răspândite prin
tuse sau strănut.
 Contact indirect - oamenii se pot îmbolnăvi prin atingerea
cu mîinele a suprafeţelor, obiectelor infectate cu virusuri
gripale şi ulterior prin atingerea mucoaselor nazale, a
ochilor, gurii.
 NU există risc de infectare cu acest virus:
- prin consumarea cărnii şi produselor din carne de porc
bine preparate;
- utilizarea apei din surse sigure, dezinfectată prin metodele
corespunzătoare.
  Perioada de incubaţie de la 2-3 ore pînă la 5- 7 zile

Sindrom de impregnare infecţioasă:

- Febră, frisoane, fatigabilitate, astenie,
anorexie
Sindrom algic intens:
- cefalee frontală şi retroorbitală,
fotofobie
- mialgii şi artralgii difuze/ dureri de
curbatură
Sindrom cataral:
- tablou de rino-faringo-laringo-traheo-
bronşită
Posibil sindrom dispeptic:
- diaree şi vomă, nausee
 Durata bolii 4-6 zile
Perioada de stare se instalează după 6—12 ore de la debutul
maladiei şi durează 2—7 zile.
 La inspecţia bolnavului se constată faţa uşor hiperemiată,

tumefiată, conjunctivele şi sclerele hiperemiate, buzele

uscate, puţin cianotice.
 Mucoasa istmului faringian hiperemiată, cu nuanţă

cianotică. Pe mucoasa peretelui posterior al faringelui,

palatului moale şi dur pot fi granulaţii ca urmare a
tumefierii formaţiunilor limfatice şi hemoragii punctiforme.
 Pe aripile nazale, buze frecvent apare erupţie herpetică.
 Febra se menţine la cifre inalte, de tip continuu sau cu două

unde, 3—6 zile.

Perioada de convalescenţă începe odată cu
scăderea temperaturii şi dispariţia semnelor
din perioada de stare.
Această perioadă are o durată de 1—2
săptămani, mai rar mai mare şi este insoţită
de o stare depresivă, puls instabil, slăbiciuni,
uneori subfebrilitate.
 Complicaţii respiratorii
 Laringită obstructivă
 Bronşita, bronşiolită obstructivă ( la copii şi bătrâni)
 Pneumonie gripală (24 ore de la debutul bolii) cu caracter
edematos - hemoragic (la vârstnici, cardiaci, gravide)
 Pneumonie prin suprainfecţii bacteriene (la 2-3 zile de
boală)
Complicaţii cardiovasculare
 Miocardită acută
 Insuficienţă circulatorie (lipotemie, colaps)
 Starea generală a organismului: regimul alimentar (carenţe de
alimente - cantitativ, calitativ).
 Starea psiho-emoţională (stresul, depresia), suprarăcirea ş.a.
 Vîrsta (copiii şi bătrînii).
 Contactul anterior cu virusul respectiv.
 Prezenţa unor afecţiuni cronice: cardiovasculare,
bronhopulmonare (bronşite, bronşiectazii, astm bronşic,
afecţiuni renale, diabet, anemii severe).
 Tratamente imunosupresoare (corticoterapie, radioterapie,
chimioterapie) sau îmbolnăviri cu HIV.
 Sarcina; infecţia gripală în graviditate sporeşte riscul pentru
avort şi naştere prematură, dar şi riscul matern pentru formele
grave.
 La gravide letalitatea în gripă este dublă.
 Imunosupresia specifică sarcinii, scăderea capacităţii
respiratorii prin ascensiunea diafragmei, efectul miorelaxant al
progesteronului cu limitarea eliminării secreţiilor bronşice
sunt unele din mecanismele care pot explica evoluţia
defavorabilă a gripei asociate unei sarcini.
 Există date contradictorii referitoare la implicaţiile virusurilor
gripale asupra ratei avorturilor spontane, naşterilor premature
şi efectului teratogen. În privinţa acţiunii virusului gripal
asupra embrionului s-a constatat o uşoară creştere (2,4%) a
malformaţiilor congenitale, în cazul când gravidele au făcut
gripă în primul trimestru de sarcină ( Anglia, Finlanda).
 Ţinând cont de evoluţia mai severă a gripei la gravide,
vaccinarea antigripală în trimestrul II şi III de sarcină rămâne
cea mai bună metodă de profilaxie.
 Metoda virusoscopică are  Virusurile gripale: A, B, C
ca scop evidenţierea
virusurilor gripale în
secreţiile din căile
respiratorii sub formă de
frotiuri sau frotiuri –
amprentă.
 Metoda de
imunofluorescenţă
este o metodă rapidă de
diagnostic, rezultatele
fiind prezente de la 2-3
ore de la recoltarea
produsului patologic, prin
folosirea anticorpilor
fluorescenţi.
 Metoda virusologică.
Izolarea virusurilor nu este
o metodă de rutină, fiind
mai dificil de realizat.
Aceasta se practică pentru
a preciza etiologia unei
epidemii sau pentru
studiul unor cazuri
deosebite. Virusurile pot fi
izolate din lichidul de
spălătură nazofaringiană
sau din secreţiile
nazofaringiene, inoculate
pe ou embrionat de găină
sau alte medii specifice
virusurilor.
 Metoda serologică.
Este cea mai realizabilă
metodă de diagnostic la baza
căreia stă detectarea
anticorpilor specifici în serul
sanguin recoltat de la bolnav.
 Se practică următoarele
reacţii serologice: reacţia de
inhibare a hemaglutinării
(RIHA), reacţia de fixare a
compementului (RFC), reacţia
de neutralizare ( RN).
 Reacţiile serologice
necesită compararea titrurilor
de anticorpiîn dinamică şi
sunt utile mai mult pentru
diagnosticul retrospectiv.
 Testul ELISA este o medodă
imunoenzimatică, sensibilă şi specifică de
diagnostic, care dă rezultate timp de 3-5 ore.
 Reacţia de polimerizare în lanţ (PCR)

reprezintă o metodă sensibilă de diagnostic

pentru decelarea rapidă a ARN viral.
 Regimul de activitate va fi la pat pe toată
perioada febrilă.
 În cazul când bolnavul se tratează la domiciliu
se va izola în altă cameră, va fi asigurat cu
veselă, lenjerie şi obiecte individuale de îngrijire
care se vor dezinfecta.
 Persoanele care îngrijesc bolnavul vor purta
măşti, mănuşi şi vor respecta măsurile de
protecţie personală.
 Încăperea se va aerisi de 2-3 ori pe zi şi se va
face curăţenia umedă cu utilizarea substanţelor
dezinfectante.
 Dieta nr. 13, menajată la pofta bolnavului, calorică,
bogată în vitamine şi minerale.
 Aport sporit de lichide în cantităţi mici dar frecvente
sub formă de sucuri proaspete de mere, caise,
struguri, morcov, portocale, apă minerală plată, ceai
cu miere de albine, zmeură, floare de tei, lămâie,
ceai antipiretic( la un pahar de apă se adaogă 1-2
linguri de zmeură, coacăză neagră sau răchiţele),
lapte cald cu bicarbonat de sodiu sau apă minerală.
Tratamentul antiviral trebuie administrat în caz
confirmat, probabil sau suspect de gripă:
 Oseltamivir (Tamiflu) 75mg x 2 ori/zi}
- 5 zile
 Zanamivir (Relenza) 2 pufuri de 5 mg x 2
ori zi } 5 zile
Sunt eficiente la administrarea în primele 48 ore de la
debutul bolii, dar şi tratamentul după 48 ore poate
aduce beneficii.
 Remantadină 100-200 mg în 3 prize în primele trei zile de
boală
 Amantadină 100-200 mg în 3 prize în primele trei zile de
boală
 Reaferon sub formă de aerosol 500 000UI în 2 prize timp de 3
zile
 Interferon leucocitar uman intranazal câte 3-5 picături de 4
ori pe zi timp de 3 zile
 Imunoglobulină antigripală intramuscular câte 3-6 ml în
primele 2 zile de boală
 Unguient de oxolină de 0,25% se badijonează mucoasa
intranazală de 3 ori pe zi
 Gel Biorr
 Terapia de dezintoxicaţie - aport de lichide administrate
peroral sau intravenos în asociere cu remedii diuretice.
 Vitaminoterapia – acidul ascorbic (vitamina C ), rutina
(vitamina P), polivitamine.
 Remedii antipiretice şi analgezice: paracetamola, ibuprofen,
antigripină, rinza, coldrex, pe o durată de până la 5-7 zile.
 Rinoreia se va trata cu picături nazale vasoconstrictore –
naftizină, sanorină, nazol, otilină, bixtonimă, farmazolină etc.
 Tusea – libexină, tusuprex, în tuse persistente – bisolvin,
mucoplant, calmotusin, efitusin, bronholitină, flavomed,
lazolvan, ciaiuri mucolitice.
 Pentru dureri în gât – falimint, fafingosept, strepsils,
septolete etc
 Inductori de interferoni: imunal, imunofan
 Antibioticile se indică numai în cazul complicaţiilor
bacteriene.
 O atenţie deosebită se acordă măsurilor de îngrijire a bolnavilor. Aceştea se
izolează în saloane semiboxate cu câte 2-3 paturi şi sunt asiguraţi cu obiecte
individuale de îngrijire.
 Temperatura in salon va fi de 22—24°C,salonul se va aerisi nu mai puţin de 3
—4 ori pe zi, se va evita apariţia curenţilor de aer şi suprarăcirea.
 Toate suprafeţele se vor prelucra cu substanţe dezinfectante.
 La bolnavii de gripă se va supraveghea t°, Ps, T/A, diureza.
 Se vor acorda ingrijirile necesare in febră.
 In dispnee se va administra oxigen umectat prin sonde nazale.
 La necesitate se va schimba lenjeria de corp şi de pat.
 Personalul care va trata şi ingriji bolnavii va purta măşti de tifon formate din 4
straturi, care se schimbă o dată la 2 ore sau respiratoare. După fiecare contact
cu bolnavii se spăla mainile cu săpun şi apă curgătoare.
 Convalescenţii de gripă se externează din spital după insănătoşire clinică şi
avand temperatura normală nu mai puţin de trei zile, in lipsa dereglărilor
 respiratorii, cardiovasculare şi nervoase.
 Trebuie de menţionat că, în timpul de faţă
medicina mondială nu dispune de un remediu
solitar şi eficace privind profilaxia gripei.
 Complexul de măsuri în prevenirea acestei
maladii prevede vaccinarea antigripală anuală, în
lunile octombrie – decembrie din următoarele
considerente:
 1. Epidemiile de gripă au loc, de obicei, între
lunile noiembrie şi martie.
2. Perioada de producere a anticorpilor este de
2-4 săptămâni de la vaccinare.
3. Concentraţia de anticorpi începe să scadă
după 6 luni de la vaccinare.
 Dacă din anumite motive vaccinarea nu a fost
făcută la timp, aceasta se poate face şi după
începerea epidemiei de gripă.
 Este larg răspândită părerea greşită că după

începerea epidemiei vaccinarea este

contraindicată.
 Acest lucru este valabil numai în cazul

vaccinurilor antigripale cu virus atenuat.

Vaccinurile cu virus inactivat pot fi
administrate pe perioada epidemiei
 Este foarte importantă vaccinarea
antigripă anuală, care pe lîngă prevenirea
îmbolnăvirii, face ca boala să decurgă
mai uşor, fără complicaţii.
 Vaccinarea se efectuează în instituţiile
medicale persoanelor din grupele de risc
şi doritorilor. 
 În grupele de risc intră persoanele cu un
pericol sporit de infectare: lucrătorii
medicali, lucrătorii din sfera de deservire
socială, transportului public etc.
 Evitarea contactelor cu
persoanele bolnave sau
suspecte la gripă.
Purtarea măştilor
faciale

Utilizarea
respiratoarelor
Spălarea frecventa a
mîinilor cu apă şi săpun
 Frecaţi toate suprafeţele
timp de 20 secunde
 Clătiţi bine mîinele
 Spălaţi-vă antebraţele şi faţa
 Ştergeţi-vă cu un prosop de
o singură folosinţă sau
uscaţi cu aer
 Folosiţi şerveţele igienice
umede
 Acoperirea

gurii cu
batista cînd
tuşţi sau
strănutaţi
 La menţinerea
sănătăţii şi
rezistenţei sporite a
organismului faţă de
IRVA contribuie dieta
bogată în legume,
fructe, lactate,
vitamine C, P, B.
 Plimbările la aer , călirea
organismului,
practicarea educației
fizce
 Evitarea
călătoriilor, a
locurilor
aglomerate,
deplasărilor,
vizitelor şi
manifestaţiilor în
masă.
 Curăţareaşi
dezinfectarea
suprafeţelor,
folosind
detergenţi de uz
casnic.
 Un rol important în profilaxia gripei îl joacă
măsurile antiepidemice.
 La apariţia primelor semne de boală:
slăbiciune, frisoane, ridicarea bruscă a
temperaturii corpului, dureri de cap în
regiunea frontală, uscăciune a căilor
respiratorii, strănut –bolnavul trebuie să stea
la pat şi să cheme medicul la domiciliu. 
 Bolnavul va fi izolat și tratat.
 Despre fiecare caz de boală se va raporta la
CSP.
 În focar se vor petrece măsuri de dezinfecție.
 Măsuri de imunizare și chimioprofilaxie.
 Educația pentru sănătate.
 Vă mulţumesc pentru atenţie!
 S. Cobîleanschi și a., Boli infecțioase, Ch.,
2010.
 Obreja, Gid
 www.ms.gov.md
 www.gripa.md 
 www.sanepid.md