EPIDEMIOLOGIA, PREVENIREA SI CONTROLUL

INFECTIILOR VIRALE RESPIRATORII ACUTE

Virozele respiratorii cuprind un mare numar de boli infectioase ale tractului
respirator.
Clinic se diferentiaza:
- infectiile acute ale CRS: rinite faringite acute virale;
- infectiile acute ale CRI: crup, traheobronsita, bronsita, bronsiolita, pneumonia
acuta virala.
Clasificarea internationala a bolilor diferentiaza doua entitati clinicoepidemiologice: rinita acuta virala (guturaiul) si boala acuta respiratorie febrila.
Aceste entitati au etiologie virala cu profil diferit la copii si adulti. Importanta
VR ca problema de sanatate publica este diferita la cele doua grupe de varsta. La
copii sunt o cauza importanta de morbiditate si mortalitate; la adulti, prin frecventa
mare si incapacitatea de munca generate reprezinta una din marile probleme de
sanatate publica din patologia infectioasa.

Rinita acuta virala

Este o infectia acuta catarala a CRS, rareori febrila, manifestandu-se prin
coriza, lacrimare, stranut, iritatie nazo-faringiana, frisoane, stare de rau, cu durata de
pana la o saptamana.
Etiologia bolii este reprezentata de rhinovirusuri la 20-40% din cazuri,
predominant toamna; coronavirusuri la 10-15% si virusuri gripale la 10-15% din
cazuri predominant iarna si primavara la adulti; virusurile paragripale, virusul
sincitial respirator, adenovirusurile sunt prezente mai ales la copii. Peste jumatate din
cazuri raman cu etiologie neprecizata.
Incubatia este in medie 48 ore cu limite 12 ore 5 zile.
Sursa de infectie omul.
Transmiterea se face pe cale aeriana, rar prin obiecte sau maini proaspat
contaminate. Contagiozitatea incepe cu o zi inainte de debutul clinic si dureaza inca 5
zile.
Receptivitatea este generala la infectie si scazuta la boala, majoritatea
infectiilor fiind subclinice. Frecventa crescuta a imbolnavirii la acelasi subiect se
datoreaza in primul rand varietatii etiologice, dar si imunitatea specifica tipului de
scurta durata are o mare importanta.
Are raspandire universala. Sezonalitatea bolii este toamna iarna primavara
in zona temperata. Frecventa maxima se inregistreaza la copiii sub varsta de 5 ani,
dupa care scade progresiv.

Boala respiratorie acuta febrila

Clinic se caracterizeaza prin stare de rau general, febra, frisoane, cefalee.
Etiologia este dominate de virusurile paragripale (produc mai ales tabloul
clinic de crup), virusul sincitial respirator (mai ales la copii sub 2 ani), adenovirusuri
care dau o forma grava de boala la sugari, rhinovirusuri, ECHO, Coxsackie.
Incubatia este de 1-10 zile.
Izvorul de infectie este uman.
Transmiterea este realizata pe cale aeriana, prin picaturi Flgge, dar si prin
maini contaminate si obiecte recent contaminate (batiste, vesela). Contagiozitatea
incepe imediat inaintea debutului clinic si continua pe toata perioada de stare a bolii.
Receptivitatea este generala; este mai mare la sugar, copilul mic si varstnici.
Imunitatea postinfectioasa este de scurta durata.
Profilaxia acestor doua grupe de VR include masuri de igiena personala, dintre
care cele mai importante sunt tusea si stranutul protejat in batista si spalarea frecventa
a mainilor, evitarea aglomeratiilor in dormitoare si mijloace de transport in comun;
evitarea fumatului. Izolarea bolnavului atat pentru prevenirea raspandirii bolii cat si
pentru prevenirea complicatiilor prin suprainfectie. Este recomandata dezinfectia
obiectelor contaminate.
Terapeutic nu este recomandata antibioticoterapia la cazurile fara complicatii
de tip bacterian; nu exista imunoprofilaxie specifica.

EPIDEMIOLOGIA, PREVENIREA SI CONTROLUL GRIPEI

Gripa este o boala infectioasa produsa de un grup de virusuri care se
caracterizeaza prin manifestari clinice si polimorfe si o larga raspandire geografica.
Etiologie exista 3 tipuri de infectie cu virusurile gripei A, B, C; cea de tip A
este cea mai frecventa, epidemica si severa prin complicatii si decese. Virusurile
gripale fac parte din grupa Myxovirus influenzae si au o rezistenta scazuta in mediile
ambientale.
Incubatia bolii este de scurta durata, de 1-3 zile, maxim 5 zile.
Sursa de infectie poate fi reprezentata de om. Bolnavii sunt contagiosi in
primele 3-5 zile pri norul lui Flgge. Ponderea cea mai mare o reprezinta persoanele
care au infectie inaparenta. Important din punct de vedere epidemiologic este
rezervorul extrauman de virusuri gripale reprezentat de pasari, porci, cai.
Transmiterea este pe cale aeriana; este certa transmiterea din rezervorul uman
catre cel uman si transmiterea interumana a virusurilor animale.
Receptivitatea este generala. Toate persoanele infectate sunt contagioase.
Imunitatea postinfectioasa este strict specifica de tulpina si are caracter
protector definitiv; persoanele varstnice sunt relative mai rezistente datorita
experientei imunologice acumulate.
2

Factorii naturali favorizeaza sezonalitatea de anotimp rece in zona temperate.

Factorii economico-sociali intervin prin aglomeratiile de diverse tipuri.
Gripa se poate manifesta sporadic (tipulC), epidemic (B si A) sau pandemic (tipul A).
Masurile nespecifice de prevenire sunt de ordin educational sanitar
individual, vizand protejarea tusei si stranutului, mai ales in spatii inchise si evitarea
aglomeratiilor in sezonul epidemic. Masurile speciale si specifice include utilizarea
de imunoglobuline, antivirale, vaccinuri.
Imunoprofilaxia specifica nu poate preveni o pandemie, dar poate controla
circulatia tulpinilor cunoscute.
Chimioprofilaxia cu amantadina sau rimantadina este indicate numai in gripa
A; este indicate la persoanle nevaccinate si la care gripa constituie un mare risc
individual. Se recomanda autoizolarea precoce la domiciliu in prima saptamana.
Epidemiile de gripa se raporteaza de catre centrele nationale de supraveghere a
gripei catre Centrele de Referinta si Cercetare a Gripei ale OMS.

EPIDEMIOLOGIA, PREVENIREA SI CONTROLUL

ADENOVIROZELOR
Adenovirozele sunt infectii determinate de adenovirusuri, manifestate prin:
rinita, faringita, faringoconjuctivita, bronsiolita, pneumonie interstitiala, conjunctivita
sau keratoconjunctivita, limfadenita mezenterica, cistita hemoragica.
Etiologie adenovirusurile sunt virusuri AND cu serotipuri umane cu structuri
antigenice diferite. Se pot cultiva pe culturi celulare epiteliale; sunt relative rezistente
in mediul extern, in apa din bazinele de inot, pe obiecte, suprafete. Sunt distruse rapid
de substante oxidante, dar nu de eter; nu sunt sensibile la antibiotice.
Raspandirea este universala in colectivitatile de copii, in familii.
Sursa de infectie - omul bolnav cu variate forme de manifestare clinica si
contagiozitate pe toata durata bolii;
- omul cu infectie nemanifesta clinic.
Transmiterea se face pe cale aeriana prin picaturi, secretii nazofaringiene sau
conjunctivale sau apa contaminate, obiecte si maini murdare.
Receptivitatea este generala si universala.
Imunitatea postinfectioasa este specifica de tip.
Factori favorizanti: - naturali: epidemii estivale si in sezonul rece;
- economico-sociali: colectivitatile de copii;
- infectii nosocomiale;
- traumatisme locale oculo-conjunctivale.
Profilaxia este reprezentata de masuri generale, nespecifice de limitare a
transmiterii prin picaturi, dezinfectie in spitale, a apei din bazine, a obiectelor si
spalarea frecventa a mainilor; educatie sanitara.
3