SCOALA POSTLICEALA SANITARA BUZAU

INSUFICIENTA CARDIACA
CONGESTIVA
LUCRARE DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR

COORDONATOR

ABSOLVENT

2010

MOTTO:

Adevarata asistenta a lui Dumnezeu este cea care stie,

Prin intelepciune si veghe constanta
Locul pe unde suvoiul fierbinte curge
Si ascuns de ochiul neatent,
Face din viata o pustie;
Atunci inseamna adevarata asistenta.
Caci fara ea, fara zgomotul cuvintelor,
Cu mare dragoste lucreaza,
Pana cand, asemenea cantecului pasarilor fericite
Bucuria odihnei se va revarsa prin
ceea ce a fost o pustie
Asa binecuvanteaza adevarata infirmiera.
Cand duhul da inapoi cuprins de teama
De locuri straine si necunoscute
Atunci adevarata asistenta neinfricata
(dragostea ei scumpa intelege)
este atenta, mangaie si alina
Asa binecuvanteaza adevarata asistenta.
O asistenta dar de la Dumnezeu slujba ta
Este ceva intru totul divin
Cu tot ce faci in tot ce esti
Dragostea Lui tese
Firele de aur ale blandetii Lui
Asa ne binecuvanta adevarata Lui asistenta!

MOTIVATIE

Setea de cunostinte a oamenilor in domeniul medical este nepotolita. Este vorba

despre o necesitate pe deplin justificata, a carei satisfacere trebuie cat mai mult sprijinita,
rezultand din dreptul la sanatate al fiecaruia.
De altfel, preocupari pentru a dobandi cat mai multe cunostinte medicale, pentru
pastrarea sanatatii si prelungirea vietii, au aparut din cele mai vechi timpuri. Sfaturi si retete in
acest sens se intalnesc in vechea cultura egipteana, in cartile hipocratice ale Greciei antice,
precum si in cartile medicilor arabi. Unele din acestea isi pastreaza, nestirbita, valoarea si in
zilele noastre.
Pe de alta parte, multe din sfaturile si retetele de alta data, lipsite de orice fundament
stiintific, au cazut in uitare si au fost parasite. Intre timp, medicina moderna a progresat
enorm, omenirea imbogatindu-se cu o cantitate considerabila de cunostinte despre sanatate si
boala, cu noi descoperiri, remedii si perfectionari tehnice.
Am ales pentru a trata Insuficienta cardiaca globala , deoarece este o afectiune des
intalnita, care afecteaza sanatatea si implicit viata cotidiana a celor bolnavi.
Oferind cunostinte care servesc la pastrarea sanatatii, la recunoasterea timpurie a bolii
si la tratarea in bune conditii a insuficientei cardiace, constituie un principal obiectiv.

CUPRINS

1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

1.1 CONFIGURATIA EXTERNA
1.2 MORFOLOGIA INTERNA A INIMII
1.3 STRUCTURA PERETELUI INIMII
1.4 TESUTUL EXCITO CONDUCATOR
1.5 SISTEMUL VASCULAR
2. INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA
2.1 DEFINITIE
2.2 TIPURI DE INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA
2.3 CAUZE
2.4 STADII ALE INSUFICIENTEI CARDIACE CONGESTIVE
2.5 FACTORI DE RISC
2.6 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
2.7 INVESTIGATII
2.8 TRATAMENT
3. STUDIU PE CAZURI
3.1 PERFUZIA
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI

CARDIOVASCULAR

Inima, organul central al sistemului cardio-vascular, este situata in mediastin, o

regiune a cutiei toracice dispusa intre cei doi plamani, posterior de stern si deasupra muschiului
diafragm.
Inima este invelita de pericard, format din doua straturi : pericardul fibros (stratul extern
cu rol de protectie) si pericardul seros, format la randul sau din doua foite: foita parietala
(aderenta la pericardul fibros) si foita viscerala (aderenta de muschiul inimii, numita si epicard).
Figura 1.1.

1.1 CONFIGURATIA EXTERNA

Inima are forma de con si prezinta o baza, situata superior si spre dreapta, un varf situat
inferior sj spre stanga si doua fete.
Fetele inirnii sunt:
- fata sternocostala
- fata diafragmatica.
Pe cele doua fete se observa santuri:
-

santul atrio-ventricular (coronar) inconjoara inima la limita dintre atrii si ventricule, iar
santul interventricular (anterior si posterior) este situat la limita dintre ventricule. La
nivelul santurilor se dispun arterele si venele inimii.

Fig.1.1.1

1.2 MORFOLOGIA INTERNA A INIMII

Inima este un organ musculo-cavitar si prezinta patru camarute: doua atrii (superior) si
doua ventricule (inferior), delimitate intre ele prin septuri:
- septul longitudinal (format din septul interatrial

si

interventricular) imparte inima in

doua jumatati: jumatatea dreapta si jumatatea stanga, care nu comunica mtre ele,
- septul transversal (atrio-ventricular), drept si stang, care prin orificiile atrio-ventriculare
prevazute

cu

valvele

atrio-ventriculare,

permite comunicarea atriului si ventriculului de

aceiasj parte.
Atriile sunt cavitati mai mici si cu pereti mai subtiri decat ai ventriculelor. Din punct de
vedere functional sunt "statii de primire" ale sangelui din sistemul vascular, adus de vene.
Ventriculele au pereti mai grosi, iar pe fata interna prezinta coloane musculare,
unele cu aspect conic, numite muschi papilari. Din punct de vedere functional, ventriculele
sunt "statii de pompare" ale sangelui in sistemul vascular, prin artere.
Inima este impartita prin septul longitudinal in doua jumatati, dreapta si stanga, care nu
comunica intre ele. Jumatatea dreapta, formata din atriul si ventriculul drept, contine sange
neoxigenat, iar jumatatea stanga, formata din atriul si ventriculul stang ce contine sange oxigenat.
Fig. 1.2.1

Fig. 1.2.2.

1.3 STRUCTURA PERETELUI INIMII

Peretele inimii este format dine picard, aceasta fiind foita viscerala a pericardului seros,
miocard si endocard, in alcatuirea sa intrand si un schelet fibros pe care se insera celeule musculare
cardiace.
Miocardul (muschiul cardiac) constitue cea mai mare parte a peretelui inimii. Este format
din doua tipuri de celule musculare : celule miocardice de tip contractil si celule miocardice de tip
necontactil.
Celule miocardice de tip contractil formeaza peretii atriali si ventriculari. Sunt organizate in
fascicole musculare, cu dispozitie circulara in atrii si obli-spiralata in ventricule.
8

Celulele miocardice de tip necontractil reprezinta doar 1% din intreg miocardul si formeaza
tesutul excito-conductor. Sunt celule autoexcitabile, specializate in generarea si conducerea
stimulilor contractili, asigurand automatismul cardiac. Sunt grupate sub forma de noduli,
fascicule si retele.
Nodulul sinoatrial este situat in peretele atriului drept, langa orificiul de varsare al
venei cave superioare.
Nodulul atrio-ventricular este situat in partea inferioara a septului interatrial.
Fasciculul atrio-ventricular Hiss pleaca de la nivelul nodulului atrioventricular,
coboara prin septul interventricular si se imparte in doua ramuri, dreapta si stanga, care isi
continua ramificarea, formand reteaua Purkinje.

1.4 TESUTUL EXCITO - CONDUCTOR

Unda de contractie este initiata de nodulul sinoatrial si transmisa prin miocardul atrial
la nodulul atrio-ventricular, fasciculul His si prin reteaua Purkinje la miocardul ventricular
(dupa Marieb, 1998).
Musculatura atriala este independenta de cea ventriculara, fiind despartite de formatiuni
fibroase care alcatuiesc scheletul fibres al inimii (constituit din 4 inele fibroase, doua care
marginesc orificiile atrio-ventriculare si doua situate la baza aortei si a trunchiului pulmonar).
Astfel, contractia atriilor este independenta de cea a ventriculelor. Singura legatura intre
miocardul atrial si cel ventricular o constituie fasciculul atrio-ventriculal His; care apartine
tesutului excitoconductor.
Endocardul captuseste cavitatile inimii si se continua cu tunica interna a vaselor de sange
care vin si pleaca de la inima.
VASCULARIZATIA INIMII (CIRCULATIA CORONARA)
-

Vascularizatia arteriala este asigurata de arterele coronare, ramuri directe din

portiunea ascendenta a arterei aorte. Ele se dispun la nivelul santului coronar si se ramifica
progresiv, patrunzand in miocard.

Sangele venos al inimii este colectat de venele cardiace, care se unesc in sinusul coronar,
care se deschide in atriul drept.

INERVATIA INIMII
Ritmul cardiac de baza este asigurat de sistemul excito-conductor care asigura inervatia
intrinseca a inimii. Sistemul nervos vegetativ, prin fibrele simpatice si parasimpatice, asigura
inervatia extrinseca a inimii, modificand activitatea sistemului intrinsec in functie de necesitatile
organismului:
-

fibrele simpatice (prin noradrenalina) au rol stimulator. Ele determina

accelerarea frecventei cardiace (tahicardie), cres.terea fortei de contractie a inimii si
vasodilatatia arterelor coronare.

fibrele parasimpatice (prin acetilcolina) au rol inhibitor. Ele determina reducerea

frecventei cardiace (bradicardie) si scaderea fortei de contractie a inimii.

1.5 SISTEMUL VASCULAR

Sistemul vascular este format din vasele sanguine. Dupa structura si functiile lor, vasele sunt
de trei tipuri:
-

artere

capilare

vene.

Ele se continua unele cu altele, formand un sistem inchis, prin care sangele circula
de la inima la tesuturi si mapoi la inima.
Arterele sunt vase care transports sangele de la inima spre reteaua de capilare de la
nivelul tesuturilor (sunt vase care pleaca de la inima). Calibrul lor descreste de la inima spre
periferie, pe masura ce se ramifica. Arterele pot fi:
-

artere mari

mijlocii

mici (arteriole).

Arteriolele se continua cu capilarele.

Capilarele sunt vase de calibru foarte mic si perete subtire, care fac legatura intre
circulatia arteriala si cea venoasa.

10

Capilarele reprezinta teritoriul vascular cel mai important din punct de vedere functional,
deoarece la nivelul lor au loc schimburile de gaze si substante nutritive dintre sange si lichidul
interstitial care scalda celulele.
Capilarele sunt cele mai mici si mai numeroase vase de sange. Se estimeaza ca in
organismul uman sunt de ordinul miliardelor, lungimea lor insumata fiind de aproape 2500 km,
iar suprafata totala de schimb, asigurata de peretii lor, este de aproximativ 6200 m2.
Venele sunt vasele care transporta sangele de la reteaua de capilare din tesuturi spre
inima (sunt vase care vin la inima). Calibrul lor creste de la periferie spre inima. Astfel,
cele mai mici vene se numesc venule si aduna sangele din reteaua de capilare. Ele se
continua cu vene mijlocii care conflueaza, formand in final venele mari, prin care sangele
se intoarce la inima.

MAREA S1 MICA CIRCULATIE

In urma activitatii cardiace, sangele este distribuit in doua circuite vasculare
distincte, care pornesc si se termina la nivelul inimii. Acestea constituie circulatia sistemica
(marea circulatie) si circulatia pulmonara (mica circulate), fiecare formata din vase proprii.
-

Circulatia pulmonara se numeste si "mica" circulatie deoarece este un

circuit sanguin scurt, cuprins intre inima si plamani.

Circulatia sistemica se numes.te si "marea" circulatie deoarece este un

circuit sanguin mult mai lung pe care il urmeaza sangele de la inima la
toate organele si tesuturile corpului, inainte de a se intoarce din nou la
inima.
Inima este deseori comparata cu o pompa. Acest muschi cu patru cavitati se contracta si

se relaxeaza in permanenta, intr-un ritm regulat. Este compus in cea mai mare parte din miocard.
Contractia muschiului este complet independenta de vointa noastra.
Mecanismul contractiei se bazeaza pe emiterea si transmiterea de impulsuri
electrice denumite potentiale de actiune. Aceste semnale sunt propagate dupa un mecanism
denumit depolarizare. Din o suta de fibre ale miocardului, una singura poate declansa un potential
de actiune. Sistemul de conducerea a inimii este compus din noduri, aglomerari tisulare
globuloase, ansambluri de fibre nervoase paralele.
Nodul sinusal se gaseste in peretele urechiusei stangi. Minuscul, el ofera cea mai rapida
frecventa de impulsuri dintre toate elementele sistemului de conducere, cea 70+700 de ori pe
minut. Unda potentiala creata de nodul sinusal ce traverseaza atriile este dirijata spre nodul
atrioventricular. Este nevoie de aproximativ 0.22 secunde pentru ca influxul sa se propage in
11

intreg sistem de conducere a inimii. Contractia ventriculara are loc imediat dupa sosirea
influxului, de la apexul cardiac spre partea superioara a ventriculelor. Valvele aortei si ale
trunchiului pulmonar se deschid atunci si sangele este ejectat in vase.
In timpul unei batai a inimii se produc multiple evenimente. Reunite sub denumirea de
revolutie cardiaca. Aceasta cuprinde doua faze.
-

In timpul primei faze, diastola, peretele atriilor si ventriculelor se relaxeaza,

iar sangele umple cavitatile.

Cea de a doua faza, sau sistola, cuprinde contractia peretelui si golirea sa de

continut. In cursul diastolei, presiunea e mica, sangele umple atriile relaxate,
trecand apoi in ventricule prin orificii cu valvele deschise. Valvele aortei si
trunchiul pulmonar sunt inchise.

In timpul sistolei, presiunea creste lent. Atriile se contracta si tot sangele este ejectat in
ventricule. Muschii peretilor ventriculari se contracta, comprimand sangele prezent in
cavitatile lor si crescand in acelasi timp presiunea ventriculara.
Valvele atrioventricularr se inchid brusc, pentru a impiedica orice reflux al sangelui.
Apoi valvele aortei si ale trunchiului pulmonar se deschid, permitand ejectia sangelui spre
aorta si spre trunchiul pulmonar. Dupa aceasta expulzie, ventriculele se destind si presiunea
ventriculara scade sensibil. Sangele ramas in aorta si trunchi reflueaza atunci spre ventricule,
care isi inchid automat valvele. Dupa inchiderea valvelor, incepe un nou ciclu, o noua diastola.
Circulatia sangelui este un mecanism complet in a carui reglare intervin diverse
sisteme ale organismului: sistemul nervos, hormonal si sistemul umoral. Trei parametri
caracterizeaza aparatul circulator: debitul sanguin, presiunea sanguina la rezistenta
periferica.
Debitul sanguin este definit de volumul de sange care se scurge in sistemul
vascular intr-o perioada precisa de timp. El este constant atunci cand corpul este in repaus,
dar poate varia in orice moment, dupa starea sau nevoile organismului.
Presiunea sanguina desemneaza, in ceea ce o priveste, forta pe care sangele o
exercita asupra peretilor vaselor, cum ar fi arterele sau venele. Sangele circula datorita
diferentelor de presiune care il propulseaza in sistemul vascular. Acest lichid se scurge astfel
cu fluiditatea dintr-o regiune de inalta presiune, cum este aorta, spre o regiune de joasa
presiune, cum sunt marile vene.
Propulsarea sangelui este controlata de aparatul cardio-vascular si de sistemele
nervos si hormonal. De natura extrinseca, acest al doilea control al volumului sanguin se
realizeaza prin intermediul unei duble inervatii a inimii implicand fibre simpatice si
12

parasimpatice; primele au un efect accelerator asupra frecventei si asupra volumului de

sange ejectat, celelalte modereaza frecventa cardiaca.
Ambele actioneaza eliberand substante chimice care exercita sau inhiba celulele
cardiace. Atunci cand organismul sufera un stres, sistemul nervos simpatic emite
noradrenalina care determina inima sa bata mai repede. Cand corpul este in repaus, sistemul
parasimpatic incetineste ritmul cardiac eliberand acetilcolina.
Circulatia sangelui este franata de frecarea lichidului de peretii vaselor. Este ceea ce
se numeste rezistenta periferica. Vascozitatea sangelui, diametrul sau lungimea vaselor pot
face ca aceasta rezistenta sa varieze. O vascozitate crescuta, ca si ingustimea unui vas pot
incetini sensibil scurgerea sangelui. O us,oara crestere a diametrului sau este suflcienta pentru
a reduce rezistenta si presiunea arteriala.
Atunci cand ventriculul stang se contracta, sangele este expulzat spre aorta cu o forta
care ii permite sa curga cu foarte mare viteza, destinzand peretii aortei. In mod obisnuit, sunt
masurate doua feluri de presiune arteriala. Presiunea sistolica sau maximala, care se
mascara in timpul unei contractii cardiace si se situeaza in medie intre 10 si 14cm de mercur.
Aceasta presiune scade apoi foarte rapid si atinge minima in timpul fazei de repaus a
inimii. Presiunea minima, diastolica, variaza intre 6 si 9cm de mercur.
Aceasta sunt cifre pe care vi le comunica medicul, dumneavoastra atunci cand ca ia
tensiunea: 14 cu 8 sau 10 cu 6. Circulatia sangelui variaza dupa tesuturile pe care le
deserveste, fiecare organ avand propriile sale nevoi sanguine. Acest fenomen denumit
rezistenta periferica variaza in functie de vascozitatea sangelui, diarnetrul sau lungimea
vaselor. Astfel, muschii scheletici necesita un debit sanguin adaptat la activitatile lor de
moment. Pielea, care indeplineste mai multe functii, printre care reglarea temperaturii
corporate, necesita un debit sanguin de aproape 2,5 litri pe minut. Creierul, are nevoie de un
debit sanguin mai stabil, de ordinul a 0.75 litri pe minut. Debitul sanguin raspunde astfel
exigentilor fiecarui organ si ale miliardelor de celule care compun organismul.
Mecanismul intracaidiac este datorat tesutului specific.
Se stie ca proprietatile miocardului sunt:
-

automatismul, adica posibilitatea de a-si crea singur stimuli excitatori;

excitabilitatea, care este de altfel o proprietate generala a materiei vii;

conductibilitatea, proprietatea de a conduce stimulul;

contractilitatea,

proprietatea

de

raspunde

la

excitatie

prin

contractie.

Automatismul si conductibilitatea se datoreaza tesutului specific si explica activitatea

13

ritmica, regulata, a inimii. Frecventa batailor cardiace (70 - 80/min) este realizata de
nodul Keith si Flack, denumit si nodul sinusal, care emite stimuli cu aceasta
frecventa. De aceea, ritmul cardiac normal se mai cheama si ritm sinusal.
Mecanismul extracardiac este datorat sistemului nervos simpatic si para-simpatic.
Simpaticul (adrenalina, efedrina si toate substantele simpatomimetice) accelereaza ritmul
cardiac, iar parasimpaticul il rareste.
Fiziologia vaselor, sistemul vascular este alcatuit dintr-un segment arterial, unul
venos si un altul limfatic. Arterele au rolul de a conduce sangele de la inima spre periferie.
Peretii arterelor sunt mai grosi decat ai venelor si sunt formati dintr-o tunica interna {intima),
alcatuita din celule endoteliale, o tunica medie, formata din fibre musculo-elastice dispuse
circular, si o tunica externa, alcatuita din fibre conjunctive si elastice.
Datorita structurii lor elastice, aorta si vasele mari inmagazineaza o parte din energia
dezvoltata de cord in sistola si o restituie in diastola, transformand undele de sange trimise de
cord intermitent intr-o curgere continua.
Sangele circula in vase in virtutea legilor hidrodinamicii. Pentru a asigura
circulatia, pompa cardiaca trebuie sa invinga rezistenta vasculara, deci sa functioneze ca o
pompa cu presiune. Asadar, pentru circulatie, presiunea este factorul principal. Ea este
rezultatul unui factor central - forta de contractie a cordului - si a unui factor periferie rezistenta vasculara.
Circulatia in vene are loc ca o consecinta a circulatiei sangelui in artere si capilare.
Actiunea de pompa a inimii este suficienta pentru a asigura intoarcerea sangelui.

14

2. INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA

Insuficienta cardiaca apare atunci cand muschiul inimii nu mai pompeaza cantitatea
de sange necesara organismului.
Ea este o stare patologica cauzata de deteriorarea functiei de pompa a cordului
(tranzitorie sau durabila). Cordul nu este in stare sa transporte sange suficient pentru a
satisface necesitatile metabolice ale tesuturilor. Deoarece inima nu mai functioneaza in limite
normale, organismul incearca sa-si suplineasca functia prin:
-

retinerea apei si sarii pentru a create cantitatea de sange

cresterea frecventei cardiace

cresterea dimensiunilor inimii.

Cu timpul, inima oboseste s,i incepe sa devina din ce in ce mai putin eficienta. In acest

moment apar simptome ca, oboseala permanenta si slabiciune. Sangele incepe sa stagneze in
vasele care ajung la inima, cauzand acumularea de lichid la nivelul plamanilor si scurtarea
respiratiei.
Fig.2.1. miocardul d.p.d.v. histologic

STRIATII

NUCLEI

DISCURI INTERCALATE

15

2.1 DEFINITIE
Insuficienta cardiaca congestiva (ICC) este complicatia principals a bolilor
cardiace. Ea este o stare patologica cauzata de deteriorarea functiei de pompa a cordului
(tranzitorie sau durabila). Cordul nu este in stare sa transporte sange suficient pentru a
satisface necesitatile metabolice ale tesuturilor.
Inima fimctioneaza ca o ,,pompa", impingand

sangele prin sistemul circulator al

organismului. In mod normal, fiecare bataie a muschiului cardiac pompeaza eel putin 60%
din cantitatea totala de sange aflata in principala camera a inimii, ventriculul stang.
Insuficienta cardiaca este afectiunea in care inima pompeaza slab sau ineficient. Aceasta
afectiune se numeste adesea insuficienta cardiaca congestiva (medicii o numesc ICC),
deoarece multe dintre simptomele sale se datoreaza congestiei (acumularii lichidelor) la
nivelul diferitelor organe si regiuni ale organismului.
De exemplu, daca inima pompeaza ineficient, sangele se va acumula in plamani,
ducand la congestia acestora. Aceasta se traduce prin dificultati in respiratie, in timpul
efortului sau cand persoana se intinde la orizontala. De asemenea, fluidele in exces se pot
localiza in jurul gleznelor si picioarelor, ducand la edeme (umflarea gleznelor). In cazuri
severe, fluidele se acumuleaza la nivel abdominal, determinand umflarea abdomenului,
greata si pierderea apetitului. La persoanele cu insuficienta cardiaca severa, fiecare bataie
a muschiului cardiac poate goli doar 20% din volumul de sange al ventriculului stang.

2.2 TIPURI DE INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA

Tipuri de insuficienta cardiaca congestiva:
-

Insuficienta sistolica - insuficienta functiei contractile a ventriculului stang ce

rezulta in diminuarea fractiei de ejectie.

Insuficienta diastolica - insuficienta functiei de relaxare a ventriculului stang ce

rezulta in majorarea presiunii de umplere a ventriculului, reducand volumul de
ejectie.

Insuficienta ventriculara stanga - cauzata de ejectia scazuta a ventriculului stang.

Insuficienta ventriculara dreapta - cauzata de disfunctia ventriculului drept definita

de afectiuni pulmonare sau de insuficienta ventriculului stang.
16

INSUFICIENTA CARDIACA STANGA

Insuficienta cardiaca stanga reprezinta insuficienta pompei ventriculului stang, avand
drept cauza cardiopatia ischemica nedureroasa sau dureroasa, inclusiv infarctul de miocard,
hipertensiunea arteriala, boli valvulare aortice (insuficienta sau stenoza aortica).
Simptome:
-

dispnee la efort apoi si la repaus

edem pulmonar acut

tahicardie si alte tulburari de ritm

dureri precordiale

INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA

Insuficienta cardiaca dreapta reprezinta insuficienta cordului drept, avand drept cauza
principals o boala pulmonara (deci identificandu-se cu cordul pulmonar cronic).
Simptome:
-

edeme ale membrelor inferioare

congestia dureroasa a ficatului

cianoza a extremitatilor (invinetire)

scaderea cantitatii de urina (oliguria).

INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA GLOBALA

Insuficienta cardiaca congestiva globala - asociaza cauzele si simptoamele
insuficientei cardiace stangi si drepte, fiind insuficienta intregului cord.
SISTEMELE AFECTATE:
-

cardiovascular

pulmonar:

INCIDENT A / PREVALENTA
Insuficienta cardiaca congestiva survine la o etapa anumita in aproape toate cazurile de
afectiuni cardiace. Timpul de manifestare, insa, va depinde de etiologia afectiunii.
Prevalenta insuficienta cardiaca congestiva spores, te cu varsta. Formele manifeste se
atesta mai frecvent dupa varsta de 60 ani. Pentru populatiile europene prevalenta
insuficienta cardiaca congestiva constituie 0,4 - 2%.
PREDOMINANTA DE VARSTA- depinde de cauza etiologica.
PREDOMINANTA DE SEX:
Barbati > Femei la varste de 40 la 75 ani;
17

Barbati = Femei la varste > 75 ani.

SEMNE SI SIMPTOME :
-

stadiile incipiente: dispnee de efort; scaderea capacitatii fizice; fatigabilitatea; astenie; tahipnee
la efort fizic moderat; raluri mici nesonore la baza plamanilor (in special dupa efort);

stadii avansate: dispnee, tahipnee de repaus; tuse nocturna;

dispnee nocturna

paroxistica; ortopnee; accese nocturne de respiratie suieratoare ,,wheezing", in lipsa

anamnezici de astm bronsic sau infectie respiratorie (astm cardiac); anorexic; senzatia de
greutate sub rebordul costal drept, hepatomegalie; raluri multiple la baza plamanilor;
revarsat picurai, mai des din dreapta; edeme la picioare, extremitati reci; ritm de
galo;hipertensiune diastolica; cresterea presiunii in venele jugulare (distensia vendor
jugulare, refluxul hepato-jugular); cardiomegalia.
-

insuflcienta severa: dereglari cerebrale; cianoza; ascita; hipotensiune arteriala; puls

alternant; anasarca; sputa rozata, spumoasa; accentuarea zgomotului II pe artera
pulmonara; respiratie Cheine-Stokes.

In urma diagnosticarii cu insuflcienta cardiaca, este foarte important sa urmariti evolutia

simptomelor si sa aduceti la cunostinta medicului orice modificare brusca.
Tabelul de mai jos prezinta semnele si simptomele cele mai comune, cauza
aparitiei lor si modul in care puteti sa le recunoasteti.

Semn sau simptom

Cauza

Descriere

Greutate in respiratie (dispnee) Sangele stagneaza in veneleJena respiratorie in timpul

pulmonare (vasele prin careefortului fizic (eel mai
sangele circula de la plamani lafrecvent), al repausului, sau
inima) deoarece inima nu reusestein somn, cand poate surveni
sa pompeze sangele in modbrusc si trezi pacientii. Acestia
corespunzator,
cauzandau dificultati de respiratie in
acumularea plasmei sanguine lapozitie culcata, de aceea isi
sprijina capul sau partea
nivelul plamanilor
superioara a corpului cu
perne. Se plang deseori de
oboseala, de stari de anxietate
si nelinis.te.
Tuse cu expectoratie
Tuse persistenta sau respiratie Acumularea plasmei
zgomotoasa
sanguine in plamani
Acumularea de lichid in

Odata cu scaderea circulatiei

18

Umflaturi la gambe, glezne,

sangelui in artere, sangele

care se intoarce la inima
prin vene stagneaza,
determinand acumularea
lichidului in tesuturi.
Capacitatea rinichilor de a
elimina sodiul si apa scade,
cauzand de asemenea retentia
lichidelor in tesuturi.

tesuturi (edem)

Oboseala

si slabiciune

Lipsa poftei
de mancare,
greata

Dezorientare, dificultati de
gandire

Tensiune arteriala mare

abdomen sau ingrosarea taliei.

Pacientii observa deseori ca ii
strang pantofii

Senzatie de oboseala in
Inima nu mai pompeaza
permanenta.
Dificultati de a
suficient sange pentru a
efectua activitatile zilnice
hrani tesuturile. Sangele este
(cumparaturi, urcatul
deviat de la tesuturile si
scarilor, caratul sacoselor sau
organele mai putin
mersul pe jos).
importante (muschii) si
directional spre organele
vitale: inima si creierul.
Sistemul digestiv primeste mai
Senzatie de satietate sau greata
putin
sange, ceea ce provoaca probleme
ale
digestiei

Modificarea nivelului unor

Pierderi de memorie si stari de
substante (sodiu) din sange poatedezorientare. Rudele sau
provoca dezorientare
asistentele medicale sunt primele
care observa aceste simptome

Pentru a compensa
pierderea capacitatii de
pompare, inima bate mai
repede

19

Palpitatii, care dau senzatia ca

inima sare din piept

2.3 CAUZE

Pe masura ce maintain in varsta, inima isi pierde capacitatea de a pompa sange. Dar in
cazul insuficientei cardiace se adauga si aid factori care afecteaza inima sau care o
suprasolicita. De fapt, toti factorii de rise cardiovascular! -hipertensiunea arteriala, fumatul,
supraponderabilitatea, consumul de alimente bogate in grasimi si colesterol, sedentarismul
si diabetul - sunt si cauze ale insuficientei cardiace. In unele cazuri insa, stilul de viata al
pacientilor nu este responsabil pentru aparitia insuficientei cardiace. De exemplu, unii
pacienti cu insuficienta cardiaca prezinta malformatii congenitale ale inimii, iar la altii
muschiul inimii a fost afectat de un virus.
Cauze comune:
-

cardiopatia ischemica

hipertensiunea arteriala

cardita reumatismala

cardiomiopatiile
Cauze mai rar intalnite:

agenti infectiosi: virusi, bacterii, fungi.

boli infiltrative: amiloidoza, hemocromatoza, sarcoidoza.

substante

ciclofosfamid,

toxice:

cocaina,

heroina,

alcoolul,

amfetaminele,

doxorubicina,

sulfonamidele, plumbul, arsenul, cobaltul, fosforul, ethilenglicolul.

deficite nutritionale: proteica, tiaminica, selenica.

electrolitice: hipocalcemia, hipophosphatemia, hiponatremia, hipokalemia.

boli de sistem:lupusul eritematos, artrita reumatoida roza sistemica, poliarteriita

nodoasa, vasculita alergica, arterita Takayasu, polimiozita, sindromul Reiter.

-

bolile

endocrine

si

metabolice:

diabetul,

hipertiroidismul,

hipotiroidismul,

hipoparatiroidismul cu hipocalcemie, feocromocitomul, acromegalia.

-

tahiaritmiile: tahiaritmia supraventriculara necontrolata, fibrilatia atriala tahisistolica.

20

2.4 STADII ALE INSUFICIENTEI CARDIACE CONGESTIVA

Stadiul A - risc crescut pentru aparitia insuficientei cardiace, dar fara anomalii
structurale

cardiace.

Include

persoanele

cu

hipertensiune arteriala, boli coronariene,

diabet zaharat, abuz de alcool si droguri, istoric de reumatism articular acut sau istoric
familial de cardiomiopatii.
Stadiul B

- anomalii structurale cardiace prezente, dar fara simptomatologie.

Include persoanele cu anomalii

structurale ale vetriculului stang, boli valvulare sau cu

antecedente de infarct miocardic.

Stadiul C - simptome de insuficienta cardiaca in trecut sau in prezent si anomalii
structurale. Include persoanele cu scurtarea respiratiei sau oboseala cauzata de insuficienta
ventriculara sistolica sau cei care nu au simptome in prezent, dar primesc tratament pentru
simptome aparute anterior.
Stadiul D - boala, in stadiul terminal; necesitand tratament specializat include
persoanele, care au spitalizari dese pentru insuficienta cardiaca sau care nu pot fi externati in
siguranta, cei ce sunt internati in asteptarea unui transplant, care sunt la domiciliu si primesc
medicatie intravenoasa continua pentru ameliorarea simptomelor, care sunt cu ventilatie asistata
sau

cei

care

sunt

institutionalizati

in

centre

de

sanatate

pentru managementul

insuficientei cardiace.
CLASAMENTUL NYHA (New York Heart Association)
-

Clasa I - activitatea fizica nu este limitata. Activitatea fizica obis,nuita nu suscita aparitia

simptomelor.
-

Clasa II - limitarea moderata a activitatii fizice. Activitatea fizica obisnuita

provoaca aparitia simptomelor de fatigabilitate, palpitatii, dispnee sau dureri anginoase.

-

Clasa III - limitarea marcata a activitatii fizice. Pacientul se simte confortabil in

repaus, activitatea fizica moderata suscita aparitia simptoamelor mentionate anterior.

-

Clasa IV - nici un efort fizic nu se produce fara disconfort. Simptomele pot fi prezente in

repaus.

21

2.5 FACTORI DE RISC

Factorii de risc sunt:

-

infectiile;

aritmiile

alimentatia insuficienta;

medicamentele beta-blocante;

blocatorii canalelor de calciu;

antiinflamatorii nesteroidieni;

steroide;

embolia arterei pulmonare;

ischemia acuta a miocardului,

infarct de miocard;

tireotoxicoza/hipotireoza;

anemia;

insuficienta renala;

sarcina

2.6 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Sindromul nefrotic (este o stare care afecteaza rinichiul si care poate determina
insuficienta renala. Poate aparea la orice varsta, desi eel mai frecvent sunt afectati copiii
cu varsta cuprinsa intre 18 luni si 8 ani):
-

se exclude prin absenta afectiunilor renale,

edemelor asimptomatice,

proteinuriei in anamneza

Ciroza hepatica: se exclude prin lipsa anamnezei de afectiune hepatica, stigmelor

hepatice, excluderea factorilor de rise ale afectiunilor hepatice.

22

2.7 INVESTIGATII
INVESTIGATII DE LABORATOR
-

hemograma,

urograma,

Na+, K* seric,

creatinina,

ureea,

proteina generala si albumina serica (la pacientii cu edeme).

lipidele (daca nu au fost determinate ultimii 5 ani),

T4 si TTH la pacientii cu fibrilatie atriala, cu semne de afectiune a glandei tiroide si la

pacientii in varsta > 65 ani.

-

Ca2 si Mg2+ seric la pacientii ce primesc diuretice,

Hormonul

tireotrop

(Hormon

secretat

de

catre

antehipofiza,

partea

anterioara a hipofizei, mica glanda endocrina situata la baza creierului si destinata stimularii
sintezei hormonilor tiroidieni, precum si cresterii si proliferarii celulelor tiroidiene.
Tireostimulina este cunoscuta sub numele de TSH (Thyroid Stimulating Hormone, hormon
stimulant al tiroidei); productia sa este stimulata de un hormon hipotalamic, tiroliberina
(sau TRH), si este reglata de catre hormonii tiroidieni).
-

Tulburari ce pot schimba rezultatele de laborator

Medicamente ce pot schimba rezultatele de laborator

INVESTIGATII PARACLINICE
ECG (schimbari ischemice de ST-T, dereglari de ritm, semne de pericardita). Radiografia
cutiei toracice: initial - dimensiunile cordului marite in stadii avansate - edem pulmonar
interstitial, liniile Kerley B, edem peri vascular, revarsat pleural schimbari severe - edem
alveolar, paternul ,,fluture" al edemului pulmonar. Investigatii:
-

eco-cardiograma

anamneza si examen clinic amanuntit

investigatii de laborator

electrocardiograma (EKG)

radiografie toracica

scanarea perfuziei cardiace

23

ventriculograma cu radionuclide (evaluarea volumelor ventriculare)

cateterismul cardiac

Scanarea cardiaca cu perfuzie: scanarea cu thaliu sau technetiu se foloseste pentru a estima
cantitatea de sange ce ajunge la miocard in repaus si dupa exercitii fizice.
Scintigrafia cardiaca
Explorare neinvaziva care implica injectarea i.v. a unei substante radioactive care se
fixeaza electiv in anumite tesuturi. Un contor de scintilatie inregistreaza radiatia Gamma a
izotopilor si descrie o imagine care ofera informatii referitoare la marimea, forma, pozitia si
activitatea functionala. Exista mai multe variante de scintigrafie cardiaca.
Indicatii:
1. stenoze coronariene;
2. evaluarea dimensiunilor si functionalitatii cavitatilor cardiace;
3. angina pectorala, anevrism, infarct (dureri precordiale atipice);
4. cardiomiopatii de etiologii diverse;
5. evaluare pre- si postchirurgicala.
a) Scintigrafia cu Technetiu- pirofosfat (99Tc- PYP)
Tehnica scintigrafica "calda" (hotspot) utila in identificarea precoce a localizarii, marimii si
extinderii infarctului de miocard in primele 24- 96 de ore dupa producere (limite extreme 12
ore-6 zile); este posibila si diferentierea zonelor vechi de infarct de cele noi.
Infarctul de miocard acut se asociaza cu o zona de fixare crescuta (hotspot) pe
imaginea scintigrafica. Utilitatea maxima a testului este in cazul in care determinarile enzimatice
sau studiile electrofiziologice nu sunt concludente.
b) Marcarea cu anticorpi monoclonal!
Aceasta tehnica necesita administrarea intravenoasa a anticorpilor antimiozinici marcati
radioactiv, care permit identificarea sediului infarctului. Este o tehnica mai sensibila decat cea cu
99Tc, care este influentata de captarea osoasa a radiotrasorului.
c) Scintigrafia de efort cu Thalium- 201
Principiul metodei il reprezinta analogia fiziologica a Ta- 201 cu K, extras si utilizat de
celulele miocardice.
Tehnica se utilizeaza in diagnosticarea afectiunilor cardiace ischemice, in conditii de
inregistrare simultana a unui traseu ECG in conditii de solicitare cardiaca (proba de efort).
Injectarea radiotrasorului se face in momentul solicitarii cardiace maximale.
Indicatii ale scintigrafiei de efort:
-

diagnosticul diferential ischemie/infarct (in caz de ischemie aspectul scintigrafic revine

24

la normal dupa 4 ore de la incetarea efortului si ramane anormal in caz de infarct);

-

evidentierea defectelor de mecanica parietala si de pompa cardiaca in conditii de cereri

crescute de oxigen;
-

evaluarea trombozelor coronariene inainte de injectare de streptokinaza. Un aspect

scintigrafic normal in conditii de solicitare cardiaca poate elimina

cateterismului

cardiac in evaluarea durerilor precordiale

necesitatea

si ale modificarilor ECG

neconcludente.
Utilizarea tehnicii SPECT permite localizarea mai precisa a zonelor ischemice.
Eco-cardiograma
Tehnica neinvaziva de examinare cu ultrasunete a cordului, furnizeaza informatii cu privire la:
-

pozitia, marimea, mis. carile structurilor cardiace;

velocitatea fluxului sanguin.

Ecourile undelor de inalta frecventa permit localizarea si studierea miscarilor/

dimensiunilor structurilor cardiace (valve, pereti ventriculari, sept).

Eco-cardiograma este eel mai simplu si eel mai bun test pentru diagnosticarea
insuficientei cardiace si a tipului acesteia, sistolic sau diastolic. De asemenea, poate determina
cauza bolii si ghida tratamentul. Dozarea peptidului natriuretic cerebral este o investigate noua
ce poate fi folosita in diagnosticul insuficientei cardiace. Se mascara nivelurile de peptid
natriuretic cerebral care sunt crescute, de obicei, in aceasta afectiune.
Urmatoarele investigatii sunt folosite pentru a identifica zonele cardiace ce nu primesc
suficient sange (zonele ischemice) si pentru a aprecia functia ventriculului stang.
Fig.2.7.1 : eco-cardiograma

25

Ventriculograma cu radionuclide (evaluarea volumelor ventriculare) este o

investigate folosita atunci cand rezultatele echocardiogramei sunt nesatisfacatoare (cauzate
de o persoana obeza sau cu sanii mari sau cu o boala pulmonara severa); este mai putin
sensibila in aprecierea bolilor valvulare cardiace sau a ischemiei cardiace.

Cateterismul cardiac
Este o metoda de diagnosticare a conformatiei si defectelor de la nivelul
cavitatilor cardiace, al valvelor si vaselor cordului. Prin inserarea de catetere arteriale sau
venoase se abordeaza cavitatile cardiace drepte sau stingi, se injecteaza substanta de
contrast care permite definirea structurilor cardiace. Cateterismul cardiac este folosit pentru
descoperirea arterelor coronare stenozate (ingustate) sau obstruate si pentru masurarea
presiunii in interiorul inimii. Este utila, de asemenea, in diagnosticarea cauzelor ce produc
sau agraveaza simptomele specifice insuficientei cardiace.
Bolnavul va trebui monitorizat periodic de catre medicul sau curant. Aceste
perioade pot fi mai mici sau mai mari in functie de severitatea si evolutia bolii. Investigatiile
ajuta medicul sa determine tipul de insuficienta cardiaca gradul severitatii acesteia.
Aprecierea statusului functional se realizeaza prin fluoroscopie sau imagini Rx. Un
osciloscop montat langa patul bolnavului permite inregistrarea simultana a altor parametri
cardiaci: traseu ECG, frecventa cardiaca, ritm, presiune vasculara.
Examenul radiologic. Este o sursa majora de informatii in stabilirea diagnosticului si
urmarirea evolutiei afectiunilor cardiovasculare. Examenul radiologic clasic (standard) are
avantaje care explica utilizarea in continuare pe scara larga (examen de rutina): raspindire larga,
executie usoara.
Se utilizeaza urmatoarele tehnici:
1. Radiografia plana (tele-radiografle) se executa ca test de rutina- screening la toti pacientii
suspecti de afectiuni cardiace.
Utilitate: in determinarea dimensiunilor cordului.
2. Radioscopia (fluoroscopia) permite:
- investigarea dinamicii cardiace, a peretelui toracic, diafragmului, vaselor mari si hilurilor
pulmonare;
- investigarea exudatelor pericardice suspecte;
- verificarea pozitiei pacemaker-ilor cardiaci;
- ghidarea

miscarilor

cateterului

in

timpul

3. Radiografii cardiace seriate

26

cateterizarii.

Se realizeaza in patru planuri de examinare (antero- posterior; lateral; oblic drept anterior; oblic
stang anterior), simultan cu proba esofagului baritat.
Electrocardiograma (EKG,ECG) este un test ce masoara impulsurile electrice ale
inimii. Un sistem natural electric, face ca muschiul inimii sa se contracte si sa pompeze
sangele catre plamani si restul corpului.
Activitatea electrica a inimii poate fl detectata de la nivelul pielii prin niste mici
discuri metalice, denumite electrozi. In timpul electrocardiogramei electrozii sunt atas. ati de
piele la nivelul toracelui, bratelor s. i picioarelor. Acestia sunt conectati la un aparat ce
transforma impulsurile electrice intr-o reprezentare grafica, pe care o inregistreaza pe hartie.
Aceasta reprezentare grafica, ce apare sub forma unei linii, este analizata de aparat si mai apoi
de catre medic. O electrocardiograma poate sa arate:
-

dovezi ale maririi de volum a inimii

semne ale unui flux sanguin insuficient la nivelul inimii

semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte) probleme ale ritmului cardiac
(aritmii)

modificari ale activitatii electrice, determinate de un dezechilibru electrolitic

semne de inflamatie a sacului ce inconjoara inima (pericardite).

O electrocardiograma nu prevede aparitia unui infarct miocardic.

O electrocardiograma este indicata pentru:
-

evaluarea unei dureri de piept inexplicabile, in special cand se suspicioneaza

un posibil infarct; alte cauze posibile ale durerii de piept ce pot fi diagnosticate printr-o
electrocardiograma sunt aritmiile, hipertrofia unei

camere (peretii

camerei

sunt

ingrosati), inflamatia sacului ce inconjoara inima (pericardita), scaderea fluxului

sanguin catre inima (ischemia)
-

monitorizarea activitatii electrice ale inimii

diagnosticarea hipertrofiei ventriculare

monitorizarea eficientei si a efectelor secundare ale unor medicamente ce pot afecta

activitatea electrica a inimii

verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defibrilatoare)

implantate in inima cu scopul de a mentine regulat ritmul acesteia.
O electrocardiograma poate fi folosita pentru a evalua simptomele unei afectiuni cardiace

(precum o durere inexplicabila de piept, dispneea, ameteli, palpitatii sau o stare de slabiciune)
27

sau functia cardiaca, atunci cand exista factori de rise pentru boli cardiace (precum
diabetul zaharat, hipercolesterolemia, fumatul, hipertensiunea arteriala, sau istoric familial de
afectiuni cardiace la varste tinere).
ELECTROCARDIOGRAMA
-

ECG este interpretarea grafica a activitatii electrice a inimii. Derivatii bipolare DI,
DII, DIII.

D1 brat drept-stang, D2 brat drept picior stang D3 brat stang picior stang.
Derivatiile unipolare

exploreaza inima in plan frontal aVR aVL aVF. V1 spatiul 4 intercostal parasternal
stang,

V2 spatiul 4 intercostal parasternal stang, V3 La jumatatea distantei V2-V4, V4

Spatiul 5

intercostal pe linia medioclaviculara stanga, V5 spatiul 5 intercostal pe linia axiala

anterioara,

V6 Spatiul intercostal 5 pe linia axiala mijlocie. Bratul drept - ROSU, bratiul stang galben

picior stang verde. V1 Rosu, V2 Galben, V3 Verde, V4 maro, V5 negru, V6 violet.

Unde - deflexiuni deasupra si sublinia izoelectrica ( P, T uneori U )

Una P depolarizarea atriala unda rotunjita cu durata de 0,06-0,10 secunde, pozitiva

in majoritatea derivatiilor, negativa in aVR.

Complexul

QRS- depolarizarea

ventriculara

duraza

0,08-0,010

secunde

amplitudinea maxima in derivatiile precordiale stangi forma trifazica (QRS) sau

bifazica (QR-RS) sau monofazica pozitiva R si negativa S.
-

Unda T reprezinta repolarizarea ventriculara unda asimetrica pozitiva in

majoriotatea derivatiilor negative in aVR V1 V2.

Interpretarea ECG.
1.Determinarea ritmului : ritmul cardiac normal este sinusal evidentiat pe ECG de unda P.
2.Calcularea frecventei cardiace 60-80 batai / minut
3.Stabilirea axului electric : -30 +110 ax normal, -30 -90 derivatia axiala stanga +110 +180
derivatie axilara dreapta.

28

fig.2.7.2.

Analiza undei de puls prin fotopletismografie electrica estimeaza starea si indicatorii

sistemului vascular. Rata variabilitatii cardiace (HRV) analizeaza ritmul de baza ale
intervalelor NN sau RR din frecventa cardiaca atat ca durata cat si ca frecventa. Aceste
rezultate furnizeaza informatii privind starea sistemul nervos autonom.Scurgerea sanguina
produce o unda identificata cu unda de puls.

Fig.2.7.3.

29

Aceast semnal de unda este procesat pentru a evidentia intervalele de puls, dintre
bataile cardiace, iar semnale parazite sau de alta origine sunt eliminate.
Fig.2.7.4.

30

31

PARAMETRII MORFOLOGICI AI UNEI ELECTROGARDIOGRAME NORMALE

Durata (sec)

amplitudinea

axa

forma

Unda P

0.08-0.10

0.25-0.30

+30+60

rotunjita

Segmentul

0.040.10dependent
a de frecventa

0.12-0.21
dependenta de
frecventa

0.06-0.12

Fara
importanta

PQ

Intervalul
PQ

Complexul
QRS

Segmentul
ST

DUM

DT

+in D1D2D3

+in a VL a
VF in a
VR

Diafazica in
V1+V2-V6

izoelectric

izoelectric

izoelectric

0.5-1.6in DS,
DUM pana la 2 in
DT

+30+60

Complexe
inguste cu
varfuri
ascutite si
durata mica

+in D1D2=sau
difazi in D3

+sau difazic
in
aVL
aVF-in aVR

rS in
DTDRsin
DTS

Izoelectric
denivelat
1mm

Izoelectric
sau
denivelat cu
1mm

Izoelectric
sau
denivelat cu
1mm

+30-+60

Rotunjire
asimetrica

+inD1D2D3

Maxim 0.15

rotunjita

Concordant cu T

Unda T.0.15- 1/3din cea mai

0.30
mare3 unda
Intervalul
QT
Unda U

Dependenta
de frecventa

0.15-0.22

2.8 TRATAMENT
32

DS

sau
cu

In aVLaVF- +inV1-V6
in aVR
-

Concordant Concordant
cu T
cu T

Scopul general al tratamentului ICC este de a reduce clasa functionala existenta si a

mentine starea de compensare, afectand cat mai putin calitatea vietii pacientului.
ASISTENTA MEDICALA ADECVATA
In majoritatea cazurilor se asigura la domiciliu. Indicatii pentru consultatia medicului
cardiolog:
-

clasa III sau a IV NYHA refractara la tratament.

progresarea rapida a simptomelor in poflda tratamentului medicamentos cu doze mari.

pacientii cu sincope din cauze necunoscute sau cei carora li s-a aplicat cardioversia.

pacientii ce nu pot, din oarecare motive, tolera medicatia cu vasodilatatoare.

necesitatea administrarii intravenoase a remediilor inotrope.

pacientii tineri cu ICC de clasa I - II asociata cu disfunctia severa a ventriculului

stang, cu dilatatia severa a ventriculului stang sau regurgitatia valvulara marcata.

Indicatii pentru spitalizare:
-

ICC rezistenta la tratament ambulator;

prezenta semnelor clinice sau electrocardiograflce de ischemie acuta a miocardului;

edem pulmonar sau insuficienta respiratorie acuta;

patologic asociata grava;

anasarca;

hipotensiune arteriala marcata sau sincope;

complicatii tromboembolice;

aritmii clinic semnificative;

suport social inadecvat pentru conduita sigura in conditii de ambulator.

MASURI GENERALE
-

initierea imediata a tratamentului;

evidentierea si tratamentul cauzelor corectabile;

eliminarea factorilor precipitant!,

repausul relativ sau absolut cu pensionare

hiposodata - sunt permise 2-3 g sare/zi,

mese cantitativ reduse,

alcoolul si fumatul sunt interzise.

DIETA IN INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA

33

Medicatia:
Tahicardiacele reprezinta medicatia de baza:
-

Cedilanid

(Lanatosid)

fiole

intravenos

pentru

urgente

si pentru tratament de

intretinere;
-

Digoxin tablete 0,250 mg 1 tb/zi 5 zile pe saptamana cu 2 zile pauza (sambata si

duminica).
-

Lanatosid tablete 0,250 mg are eficacitate mai redusa prin absorbtia slaba;

Diuretice:
-

Furantril (40 mg 1 tb., de doua ori pe saptamana) Nefrix 25 mg;

Tratament coronarodilatator:
-

Dipiridamol,

Intercordin,

Pentalong,

Izoket,

Nifedipina;

Tratament anticoagulant in insuficientele cardiace greu reductibile cu rise de tromboza:

-

Heparina

Trombostop ca tratament de intretinere;

Vasodilatatoare:
-

Hipopresol,

Nitroglicerina,

Minoxidil,

Pentalong,

Captopril

Medicina moderna dispune de un tratament adecvat si eficient:

-

Diuretice (Furosemid, Nefrix) reduc

cantitatea de lichide

a organismului, fiind

benefice pentru retentia de apa si sare si hipertensiunea arteriala.

-

Digitala imbunatateste calitatea vietii si scade numarul spitalizarilor, ameliorand si functia

contractila.
-

Inhibitorii

enzimei

de

conversie

angiotensinei

(captopril,enalapril)

cresc

supravietuirea pacientilor cu insuflcienta cardiaca si previn deteriorarea functiei de

pompa a inimii. De asemenea, scad presiunea arteriala, inima lucrand intr-un regim
presional mic, favorabil.
-

Beta-blocantele (atenolol, metoprolol) trebuie prescrise in insuflcienta cardiaca aproape

34

invariabil si indiferent de stadiul insuflcienta cardiaca.

-

Mai pot fi folositi nitrati si hidralazina.

OPTIUNI DE MEDICAMENTE
De obicei este nevoie de o asociere de medicamente pentru controlul simptomelor si
incetinirea progresiei bolii. Unele medicamente sunt folosite pentru a trata problemele
legate de insuflcienta de pompa (insuflcienta cardiaca sistolica) si altele pentru a rezolva
problemele legate de insuficienta de umplere (insuficienta cardiaca diastolica).
Cele mai folosite si mai eficace clase de medicamente, sunt medicamente pentru
insuficienta de pompa (insuficienta cardiaca sistolica).
Acestea includ:
-

inhibitori ai enzimei de conversie

blocanti ai receptorilor angiotensinei II: acestia blocheaza actiunea unor anumite

substante chimice din organism responsabile cu ingustarea (constrictia) vaselor de sange,

ducand la imbunatatirea fluxului sanguin si a reducerii tensiunii arteriale; sunt folositi ca
mlocuitori ai inhibitorilor enzimei de conversie atunci cand efectele secundare ale acestora
le fac intolerabile; studii recente au aratat ca asocierea unui blocant al receptorilor
angiotensinei II, candesartand (Atacand), cu un inhibitor al enzimei de conversie reduce
numarul spitalizarilor si a deceselor pacientilor cu insuficienta cardiaca
-

diuretice

antagonisti ai receptorilor de aldosteron (spironolactona si eplerenona care sunt

diuretice, dar au si proprietati aditionale, ce previn agravarea insuficientei cardiace si

ameliorarea simptomatologiei)
-

digoxina

beta-blocantii

vasodilatatoarele (scad tensiunea arteriala si reduc suprasolicitarea inimii).

Un nou medicament numit BiDil reduce semnificativ rata deceselor la afro-americani

cu insuficienta cardiaca severa, dupa cum arata un trial efectuat numai pe pacienti afroamericani. BiDil este o combinatie de hidralazina cu isosorbit, doua medicamente mai
vechi ce au fost folosite in trecut pentru diverse afectiuni cardiace. Administrat impreuna
cu tratamentul clasic al insuficientei cardiace BiDil scade numarul de spitalizari si
prelungeste viata.
TERAPIA NATURISTA
Infuzie de frunze de:
35

frunze de mesteacan

urzica

patlagina,

fag

pasta de dovleac fiert, sue de dovleac fiert, de rosii

ceai diuretic de

ceapa si miere

CE POATE FI FACUT PENTRU A TRATA INSUFICIENTA CARDIACA?

Tratamentui standard:
-

Schimbarea stilului de viata

Mai multa odihna si mai multe exercitii fizice

Medicamente

Alte tratamente pentru anumiti pacienti:

-

Interventie chirurgicala (transplant de cord sau schimbarea unei valve)

Terapii de resincronizare cardiaca

In majoritatea cazurilor insuficienta cardiaca reprezinta o afectiune cronica si

progresiva. Aceasta inseamna ca ea poate fi tratata si stabilizata, dar este o boala de termen
lung.
Schimbarile stilului de viata cum ar fi mancarea mai putin sarata, suficienta
odihna, exercitii fizice cu moderatie sunt de asemenea importante in tratamentui
insuflcientei cardiace. In anumite cazuri interventia chirurgicala sau terapiile de resincronizare
cardiaca pot fi, de asemenea, de ajutor. Medicamente (unul sau mai multe dintre urmatoarele
pot fi prescrise):
-

Diuretice

Inhibitori ACE sau ARB (blocanti ai receptorilor de angiotestina)

Digoxin

Betablocanti
Medicamentele sunt utilizate, in mod normal, pentru a create abilitatea de

pompare a inimii, pentru a controla retinerea fluidelor in organism si pentru a trata alte
simptome asociate cu insuficienta cardiaca.
REGIM

36

In stari avansate repaus la pat in pozitie semisezanda, utilizarea strampilor

antiembolici, majorarea activitatii graduala (pe masura ameliorarii manifestarilor ICC).
Exercitii fizice dozate pot ameliora statutul functional in anumite situatii clinice (cu
exceptia miocarditei acute si stadiului acut al insuficientei miocardice). Programul
trebuie sa fie concordat cu specialistul reabilitolog.

DIETA
Limitarea lichidelor (nu toti pacientii necesita aceasta indicatie), in prezenta
edemelor - restrictia lichidelor pana la 2.000 ml/zi (include lichidele din produsele alimentare
solide).
EDUCATIA PACIENTULUI / FAMILIEI
-

se explica natura insuficientei circulatorii si cauzele aparitiei simptomelor.

cauzele insuficientei circulatorii.

cum pot fi recunoscute simptomele.

limitarea consumului sarii de bucatarie pana la 2.000 mg /zi si nu mai mult de 700 mg

la o alimentatie.
-

monitorizarea zilnica a masei corporale (consultatia in caz de acumulare a 800-900g

greutate corporala pe zi sau 2,5 kg /saptamana).

-

argumentele pentru a urma tratamentul.

importanta urmarii indicatiilor de tratament medicamentos si nemedicamentos.

efectele medicamentelor prescrise, doza si timpul de administrare, efectele adverse,

semnele de supradozare / intoxicatie, actiunile pacientului in caz de omitere a unei doze.

-

nivelul activitatii fizice, activitatea sexuala.

evitarea consumului de alcool.

abtinerea de la fumat.

membrii familiei vor fi informati cum sa procedeze in caz de moarte subita.

SUPRAVEGHERE
Monitorizarea pacientului variaza in functie de circumstantele clinice. Initial la
fiecare doua saptamani dupa stabilizarea pacientului. Control riguros al semnelor clinice,
electrolitilor, ureei si creatininei serice.
Insuficienta cardiaca congestiva nu are, in momentul de fata, alta solutie terapeutica reala
decat transplantul cardiac. Ultimele descoperiri in domeniu, publicate de cercetatorii de la
37

Institutul de Cercetare a Inimii si Plamanului Dorothy M. Davis, din cadrul Universitatii

Ohio, sunt incurajatoare pentru multi bolnavi care asteapta fara speranta pe listele chirurgilor
cardiaci. Se pare ca raspunzatori de disfunctionalitatea cardiaca sunt receptorii de ryanodina
(RyRs).
Acestia formeaza canale care, in acest caz, sunt permeabile patologic,ducand la
dezechilibre ale calciului. In consecinta, muschiul cardiac nici nu se mai contracta eficient,
nici nu se mai relaxeaza adecvat. Conducatorul echipei de cercetatori, profesorul Sandor
Gyorke, a declarat ca, pentru prima data, "descoperirea acestui mecanism sugereaza eel
putin o tinta moleculara pentru o abordare terapeutica rationala a cauzelor acestei boli".
TRATAMENT DE INTRETINERE
Desi unele cauze de insuficienta cardiaca sunt reversibile, in majoritatea cazurilor aceasta
nu poate fi vindecata, de aceea tratamentul se face pentru tot restul vietii.
Tratamentul de intretinere este axat pe incetinirea progresiei bolii, prevenirea
complicatiilor si reducerea spitalizarilor, ameliorarea simptomatologiei si prelungirea
vietii. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reprezinta piatra de temelie a tratamentului.
Aces.tia amelioreaza simptomatologia si prelungesc viata.
In cazul aparitiei edemelor, medicamentul eel mai indicat este un diuretic cum ar fi
furosemidul sau bumetanidul. In insuficienta cardiaca medie spre severa, este necesar un alt tip
de diuretic, spironolactona, ce previne agravarea bolii si amelioreaza simptomele.
Beta-blocantii sunt prescrisj pentru ca previn agravarea bolii si in unele cazuri,
imbunatatesc functia cardiaca si prognosticul vital. Acest medicament are efecte secundare
notabile de aceea nu este indicat tuturor bolnavilor cu insuficienta cardiaca.
In conditiile agravarii simptomatologiei sau aparitiei insuficientei cardiace acute se va
administra Digoxin. Acesta imbunatateste functia cardiaca micsorand numarul spitalizarilor
necesare. Daca simptomele nu sunt controlate cu medicamentele descrise, se mai pot
administra blocanti ai receptorilor de angiotensina II, nitrati sau hidralazina.
Pentru ameliorarea simptomelor este necesara schimbarea modului de viata. Exercitiile
fizice si o viata activa, in general, este foarte importanta pentru bolnavii cu insuficienta cardiaca.
Medicul va indica un program de exercitii fizice, activitate ce face parte din programul
de reabilitate cardiaca. Agravarea insuficientei cardiace se poate produce in situatii ca ingestie
crescuta de sodiu, nerespectarea tratamentului, aparitia unor boli precum pneumonia sau gripa.
Imunizarile pentru pneumococ si gripa, reducerea ingestiei de sodiu, respectarea

38

tratamentului contribuie la reducerea riscului de agravare a bolii. Medicul va indica

pacientilor cu insuficienta cardiaca urmarirea greutatii corporale.
De exemplu, daca bolnavul create brusc in greutate cu 0,91 pana la 1,36 kg va fi
indicat un diuretic suplimentar pentru ziua respectiva. Peacemaker-ul bicameral,
aparat ce imprima ritmul atriilor si ventriculilor, poate reprezenta o solutie pentru bolnavii cu
insuficienta cardiaca si probleme ale sistemului electric al inimii. Medicii denumesc acest
tratament resincronizare cardiaca. Studii recente arata ca peacemaker-ul bicameral
imbunatates.te functia cardiaca, capacitatea de efort si calitatea vietii.
Defibrilatorul cardioverter implantabil este un alt dispozitiv promitator, adresat
bolnavilor cu insuficienta cardiaca. Acesta "simte" cand numarul batailor inimii create peste
limita de siguranta si trimite un impuls electric inimii aducand frecventa cardiaca la normal
(frecvente cardiace rapide, precum tahicardia ventriculara, reprezinta o cauza obisnuita
de deces printre bolnavii cu insuficienta cardiaca). Studiile arata ca defibrilatorul
cardioverter implantabil reduce semnificativ riscul de deces la indivizii cu insuficienta
cardiaca moderata pana la severa.
Asocierea peace-maker-ului bicameral si a defibrilatorului cardioverter implantabil intrun singur dispozitiv scade semnificativ rata spitalizarii si a deceselor la persoanele cu
insuficienta cardiaca.
Medicul mai poate recomanda si oxigenoterapia in scopul reducerii dispneei si
cres.terii capacitatii de efort a bolnavului.
Pacientii trebuie sa continue tratamentul pentru bolile asociate (hipertensiune arteriala,
diabet zaharat, boala coronariana) sau pentru factorii agravanti ai insuficientei cardiace
(febra, aritmia, anemia sau infectia).
Pacientii cu insuficienta cardiaca trebuie monitorizati periodic pentru a evalua
eficienta tratamentului s.i a face eventuale modificari ale terapiei in scopul prevenirii
agravarii bolii si a complicatiilor.
TRATAMENT IN CAZUL AGRAVARII BOLII
Uneori cand tratamentul standard nu da rezultate se pot lua in calcul alte metode
terapeutice precum transplantul cardiac sau dispozitivul de asistare a ventriculului stang
(dispozitiv mecanic de pompare implantat in torace), metode de care, insa, beneficiaza un
numar mic de bolnavi.
INGRIJIRI PALIATIVE
39

Odata cu agravarea bolii bolnavul are trebui sa ia in calcul unele optiuni precum
ingrijirile paliative. Acestea sunt servicii ce se adreseaza bolnavilor cu boli ce nu se pot
vindeca si care, de obicei, evolueaza spre agravare. Este un tratament diferit de cel ce
vindeca o afectiune, numit tratament curativ. Tratamentul paliativ se adreseaza imbunatatirii
calitatii vietii atat pe plan fizic, psihic cat si spiritual. De obicei cele doua tipuri de tratament
se asociaza.
Ingrijirile paliative pot ajuta la managementul simptomelor si efectelor secundare a
medicatiei curative.De asemenea, ajuta pacientul sa faca fata unei boli cu evolutie indelungata,
sa-si faca planuri de viitor si acordp sprijin familiei bolnavului pentru ca aceasta sa inteleaga
mai bine boala si sprijinul de care are nevoie pacientul.
Bolnavul ce are nevoie de ingrijiri paliative va fi indrumat de medicul curant catre
un alt medic specializat in acest tip de tratament.
DECESUL
Mii de oameni mor in fiecare an din cauza insuficientei cardiace in ciuda eforturilor
medicilor si a medicinii moderne. Desi afectiunea poate evolua rapid de la o forma usoara la
una grava, multi pacienti (si familiile lor) nu sunt pregatiti pentru a lua decizii privitoare la
moartea iminenta. Bolnavii ar trebui indrumati spre luarea unei decizii conforme cu
dorintele proprii, asupra acceptarii sau nu a masurilor suportive a vietii, a tipului de terapie
dorita sau a refuzului unor anumite tratamente.
COMPLICATII POSIBILE
-

intoxicatia cu digitale

dereglari severe electrolitice

aritmii atriale si ventriculare

insuficienta circulatiei mezenteriale

enteropatia proteica

PRONOSTIC S1 EVOLUTIE
Rezultatele tratamentului, de regula, sunt bune. Pronosticul de lunga durata:
-

Clasa II - mortalitatea anuala - 5-10%

Clasa III-10-20%

Clasa IV - 20-50%.

FACTORI LEGATI CU VARSTA

40

Pediatrici: ICC, de regula, este cauzata de valvulopatii congenitale.

Geriatrici: este necesara ajustarea dozelor in tratamentul medicamentos.

Alti factori neidentificati.

Sarcina - aparitia ICC in sarcina necesita asistenta medicala specializata.

Sinonime - insuficienta cardiaca cronica, insuficienta cardiaca congestiva.

AVETI UN RISC CRESCUT DE INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA?

Incidenta bruta (neajustata cu varsta) a insuficientei cardiace in populatia generala
variaza intre 1.0 la 5.0 cazuri la 1.000 locuitori pe an.
Incidenta persoanelor peste 75 ani este mai mare de 40 cazuri la 1000 locuitori pe an
in anumite studii.
Insuficienta cardiaca congestiva are numeroase cauze. Cea mai frecventa cauza este
un infarct miocardic anterior, care reduce masa de muschi cardiac disponibila sa
functioneze ca pompa. Hipertensiunea arteriala, care solicita suplimentar inima, poate duce la
insuficienta cardiaca, daca este lasata netratata timp de mai multi ani. Uneori, muschiul
cardiac este lezat de consumul excesiv de alcool sau de anumite virusuri.
Este ceea ce se numeste cardiomiopatie "cardio" inseamna inima, "mio" inseamna
muschi, iar "patie" inseamna boala, astfel incat cardiomiopatia este "boala muschiului
cardiac".
Unele cazuri de insuficienta cardiaca se datoreaza afectarii valvelor din interiorul
inimii, care fie nu se deschid complet, fie nu se inchid complet, in oricare din cazuri ducand
la suprasolicitarea functionala a inimii.
CUMPUTETIEVITA INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA?
Deoarece insuficienta cardiaca este eel mai adesea consecinta unui infarct miocardic,
eel mai bun plan de evitare a acesteia consta in prevenirea infarctului. Puteti incepe prin a opta
pentru un stil sanatos de viata (renuntati la fumat, controlati-va greutatea, consumati alimente
sanatoase, practicati suficient efort fizic).
Este foarte important sa respectati sfatul doctorului dumneavoastra in privinta
tratamentului unor afectiuni cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala si
hipercolesterolemia, pentru a preveni un prim (sau un al doilea) atac de cord, evitand astfel
instalarea insuficientei cardiace. Dintre toate aceste afectiuni, hipertensiunea arteriala are
eel mai semnificativ rol in aparitia insuficientei cardiace.

41

Terapia optima a hipertensiunii arteriale necesita adesea doua, trei sau patru
medicamente diferite. Desi poate parea un efort, acesta merita din plin pe termen lung,
deoarece controlul tensiunii arteriale reduce semnificativ riscul multor probleme cardiace si
circulatorii - angina pectorala, infarct miocardic si accident vascular cerebral, in plus fata de
insuficienta cardiaca.
Consumul excesiv de alcool poate duce la cardiomiopatie alcoolica, astfel incat
limitarea ingestiei de alcool la cantitati sigure este o masura prudenta. Diferite ghiduri
defmesc in mod diferit aceste ,,cantitati sigure". Unele sugereaza maxim 14 pahare pe
saptamana pentru barbati si maxim 9 pahare pe saptamana pentru femei. Mentinerea
consumului de alcool sub aceste limite evita majoritatea problemelor de sanatate legate de
alcool.
Statisticile arata ca rata de deces prin insuficienta cardiaca a crescut in decursul
ultimului deceniu, spre deosebire de celelalte probleme cardiace, a caror frecventa este in
scadere. Mentinandu-va sanatatea si un stil de viata corespunzator in prezent, puteti evita sa
faced parte din statisticile referitoare la insuficienta cardiaca pe viitor.

42

3. STUDIU PE CAZURI
PLAN DE INGRIJIRE
CAZ NR.1
Culegerea datelor
Surse de informatie:
-

Pacient

F.O clinica

Echipa de ingrijire

1. Date relativ stabile:

-

Nume: Stroe

Prenume: Vasile

Sex: masculin

Varsta: 59

Origine: romana

Religie: ortodoxa

Alergii: nu este sensibil la alergii din mediu si nici la cei medicamentosi

Proteze: pacientul prezinta proteza dentara fixa

Aspectul cavitatii bucale:

o Limba: normal colorata
o Buze: normal colorate
o Dentitie: incompleta, prezinta proteza fixa
o Reflex de deglutitie: prezent
o

Masticatie: usoara, eficienta'

o Gingii roz aderenta dintilor

-

Aspectul pacientului: palid, suferind

Acuitate vizuala: in limite fiziologice

Acuitate auditiva: in limite fiziologice Acuitate olfactiva: normala, percepe gustul si

mirosul foarte bine.

Perceptie senzoriala: buna

Semne particulare:

Mobilitate articulara: redusa din cauza durerii

nu prezinta

43

Sistem osos: integru, morfo-functional

Mobilizare: redusEi din cauza durerii

Grup sanguin: 01, RH +

ROT: prezente bilaterale

Date variabile:
-

Domiciliu: comuna Vadu-Pasii, judetul Buzau

Conditii de locuit:

Pacientul locuieste la casa construita din caramida, compusa din 5 camere+anexe; locuieste
impreuna cu sotia si un copil, locuinta este luminoasa, fara umiditate si curenti de aer, conditii
salubre de locuit. Pacientul este curat si ingrijit, in familia sa nu sunt comflicte de ordin
psihologic, manifesta incredere faff personalul sanitar si doreste sa coopereze pentru redobandirea
starii de sanatate.
-

Ocupatia: pensionar

Echipa de sustinere: familia (sotia si cei doi copii).

Conditii psiho-sociale:
-

Pacientul prezinta anxietati si stari de discomfort

Prezinta stare de constienta

Accepta cu greu rolul de bolnav

Comunicare eficienta

Data internarii : 4.03.2010

Data externarii : 10.03.2010

Anamneza medicala:
-

AHT: neaga afectiuni cardiace, bolile infecto-contagioase si dermato-venerice in

familie

APP: insuficienta cardiaca congestiva 1996

HTA stadiuII.-1996

2. Motivele internarii:
-

dispnee de efort

edeme diferite la nivelul membrelor inferioare

palpitatii

precordiolgii

anxietate

cefalee, vertij

turgescenta jugularelor
44

valori tensionale mari

insomnii

3. Istoricil bolii
Pacientul in varsta de 59 de ani, cunoscut cu insuficienta cardiaca congestiva de 10 ani, si
HTA stadiul II. tot de 10 ani, numeroase internari pe sectia de Cardiologie, cu tratament in
ambulatoriu cu: antianginoase, antiagregate plachetare (Aspacardin, Nitroglicerina, Dipiridamol,
Diazepam) se prezinta la camera de garda a spitalului cu : dispnee de efort, edeme difuze la
nivelul membrelor inferioare, palpitatii, precordialgii, anxietate, cefalee, vertij, turgescenta
jugularelor, motiv pentru care s-a decis internarea acestuia in sectia de Cardiologie pentru
investigatii si tratament de specialitate.
4. Examen clinic general
Pacientul in varsta de 59 de ani, greutate 75kg, temperatura 36,4C, prezinta urmatoarele:
-

Tegumente si mucoase: normal colorate

Tesut muscular adipos: normal prezent

Sistem osteo-articular limfatic: integru

Aparat respirator:

Torace normal colorat fara modificari patologice

Sonoritate pulmonara prezenta

Murmur vezicular prezent in ambele arii pulmonare

Valuri romflante pe tot toracele

Dispnee de efort

R=16/minut

Aparat cardio-vascular:

Artere periferice pulsatile

Soc apexian in spatiul v intercostal stang pe linie medioclaviculara

TA=150/100mm Hg

FV=120/minut ,ritm neregulat

Jugulare usor turgescente

Aparat digestiv:

Abdomen nedureros la palpare

Ficat, splina nepalpabile

Tranzit intestinal prezent

Aparat uro-genital:

Loji renale libere

45

Rinichi nepalpabili

Manevra Giordano nu provoaca dureri

SNC

Pacient orientat tempo-spatial

Tonicitate si umiditate normala

6. Elemente de igiena
-

Obiceiuri alimentare:

Din relatarile pacientului reiese ca apetitul este diminuat, consuma alimente in cantitate
moderat scazuta 1-2 mese pe zi.
Regimul alimentar este hiposodat si hipocaloric compus din lapte si preparate din lapte,
carne slaba fiarta, legume crude sau salate, supe cu legume, compot, biscuiti, paine alba.
Bolnavul nu respecta in totalitate regimul alimentar, consuma alcool ocazional. Alimentele
preferate: friptura la gratar, rantasuri, preparate din carne tocata. Lichide ingerate: 15002000ml/zi. Lichide preferate: sucuri de fructe, compoturi.
Nu prezinta alergii alimentare.
Greutatea este de 75kg.
7. Eliminari
Urina:
-

Cantitatea: 1200-2000 ml/24 ore

Frecventa mictiunilor:5-6/zi

Ritmul mictiunilor: 2/3 din numarul mictiunilor in timpul zilei si 1/3 noaptea

Culoarea:"galben pai"

Mirosul: amoniacal

Aspectul: clar, tramsparent

Scaunul:
-

Frecventa: 1 pe zi

Orarul: dimineata dupa trezire

Cantitatea: 140-150gmaterii fecale

Consisrenta: pastoasa, omogena

Forma: cilindrica, cu diametrul 3-5 cm

Lungimea: variabila

Culoarea: bruna

Miros: fecaloid

Transpiratii: in limite fiziologice

46

Varsaturi: nu prezinta
Obisnuinte igienice: pacientul se recreaza plimbandu-se , priveste la TV, asculta emisiunile rodio,
citeste.
Stare mentala:
-

Echilibrat psihic

Oriental temporo-spatial

Consistent

Atitudine cooperanta cu echipa medicala de ingrijire

Nu creaza probleme anturajului si echipei medicale de ingrijire.

8. Date antropometrice
-

greutatea: 75 kg

inaltimea: 1,78 m

9. Diagnosticul medical:
-

insuficienta cardiaca congestiva

HTA esential stadiul II.

10. Nevoi perturbate

-

Nevoia de a respira si a avea o buna circulate;

Nevoia de a bea si a manca;

Nevoia de a evita pericolele;

Nevoia de a dormi si a se odihni;

Nevoia de a-si practica religia;

Nevoia de a invata cum sa-si mentina sanatatea;

47

DIAGNOSTIC DE NURSING
DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

NURSING

1. nevoia de a Pacientul sa
respira si de a avea prezinte o
o buna circulatie.
buna
circulatie si
respiratie in
Cauze:
decurs de 3
-circulatia
zile
inacdevata
-edeme
-dispenee
Manifestari:
-valori tensionale
mari
-turgescenta
jugularelor
- vertij
-palpitatii

INTERVENTIILE

EVALUARE

ASISTENTEI MEDICALE
-are asigurate conditii de
microclimat in salon cu
temperatura optima de 22-23C,
umiditate si aerisire, lenjerie de pat
si corp curata, lejera.
-Asez pacientul in pozitie
semisezanda cu
ajutorul somierei mobile a patului.
-In cursul zilei asez pacientul intrun fotoliu sprijinindu-1 picioarele
pe un taburet.
-Monitorizez functiile vitale si
vegetative ale pacientului
(t,P,R,TA) si le notez in foaia de
temperatura.
-Recoltez sange pentru examene
hematologice:
HLG, TQ+INR, VSH, F.B,
leucocite si examene
biochimice: trigliceride, TCP,
TOO.
-Recoltez urina pentru examenul
sumar de urina.
-Conduc pacientul cu fotoliul
rulant la serviciul
de radiologie pentru efectuarea
unui EKG in urgenta.
-Instruiesc pacientul sa evite sa
stea cu membrele
inferioare atarnate.
-Efectez masajul membrelor
inferioare in
directia curentului venos pentru
prevenirea
trombozelor.
Rol
delegat:
TROMBOSTOP 2mg l + l/2cp
18
DIGOXIN o,25mg 2cp 18
CAPTOPRIL 25mg 1+1/2 cp 6001200-1800
Observ efectul medicamentelor
asupra organismului.
Mentin interventiile cu rol propriu
si delegat pe toata perioada
spitalizarii(4.-l 0.04.2010)

48

4.03.2010
la internare
pacientul prezinta:
T=36,4C
R=16/min
P=120/min
TA=150/100mmHg
Dupa 6 ore de
internare:
T=36,3C
R=17/min
P=115/min
TA=140/95mmHg

la

5.03.2010
t=36,4C
R=17/min
P=100/min
TA=140/130mmHg
6.03.2010
t=36,3C
R=18/min
P=97/min
TA=140/85mmHg
7.03.2010
Pacientul prezinta functii
vitale aproape de valori
normale.

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

NURSING
2. Nevoia de a se
alimenta si hidrata.
M.D: anxietate,
fatigabilitate
Alimentatie inadecvata
prin deficit.
Cauza:
regimul alimentar
impus de boala.
Manifestari:
nerespectarea
regimului
alimentar.
S.D: dispnee,
tahicardie, aritmii.

INTERVENTIILE

EVALUARE

ASISTENTEI MEDICALE
Pacientul sa fie
echilibrat volemic si
hidroelectrolitic, sa
respecte regimul
alimentar impus de
boala cardiaca.
Evaluare zilnica .

Sfatuiesc pacientul sa reduca

sarea din alimentatie, sa
consume o cantitate de 15002000 ml/zi pentru a favoriza
diureza.
- Cantaresc zilnic pacientul
dimineata pe acelasi cantar
pentru a aprecia efectul
diureticelor.
- Efectuez zilnic bilantul hidric
asigurand un echilibru intre
ingestie si diureza.
- Sfatuiesc pacientul sa
serveasca 4-5 mese pe zi
ultima fiind servita 3 ore
inainte de culcare.
- Instruiesc pacientul asupra
alimentelor permise si interzise;
Alimente permise:
- Lapte, branzeturi proaspete
necesare (cas, urda, branza de
vaca);
- Carne de vita, pasare (pui,
gaina, curcan) in cantitate limita
100-150g/zi.
- Ou-galbenusul in cantitate
limitata, frisca, ulei vegetal,
margarina nesarata;
Paine alba fara sare;
- Legume: salate, piureuri,
budinci, mancaruri de legume
evitand pe cele ce produc
balonari si contin mult sodiu:
varza, telina, spanac, ridichi,
sfecla.
- Fructele sunt pemise toate,
fierte in compoturi,
coapte, ca pireuri de fructe sau
pe razatoare si ca sucuri de
fructe;
- Fainoasele sunt permise
fierte, fara sare (gris, orez, paste
fainoase, fulgi de ovaz,
mamaliga pripita);
- Dulciuri: sunt permise numai
cele preparate fara sare,
bicarbonat sau praf de copt,
aluatul de tarta, de ecler, de
biscuiti, bauturi in limita

49

4.03.2010
Pacientul
prezinta: G=75 Kg
5.03.2010
G=74,800
Kg
6.03.2010
G=74,700
Kg
7.03.2010
G=74,650
Kg
8.03.2010
G=74,500
Kg
9.03.2010
G=74,400
Kg
Pacientul nu prezinta
semne de deshidratare.
Este echilibrat volemic
si hidroelectrolitic TA
in limite normale.

lichidelor permise sub forma de

ceaiuri, sucuri de fructe;
Supe de legume permise: supe
creme in cantitate limitata.
Alimente interzise:
- branzeturi grase, fermentate,
sarate (cascava,
branza telemea, branza topita)
- carne grasa de pore, gasca,
rata, vanat, conserve,
mezeluri;
- paine cu sare sau fainoase cu
bicarbonat sau sare;
- grasimile: slanina, untura,
margarina sarata;
- legume bogate in
sodiu(sfecla, spanac, telina)
- bauturi: alcool, ape
minerale, iaurt, lapte
batut,cafea, ceai tare.
- Condimente: boia, mustar,
ceapa, piper.
Mesele nu vor fi prea
voluminoase pentru a nu
ingreuna munca cordului.
Regim hipocaloric pentru
mentinerea greutatii corporale
si regim hiposodat pentru a
impiedica retinerea apei in
organism.
Rol delegat: la indicatia
medicului administrez:
- FUROSEMID
- SPIRONOLACTONA 25 mg
1 cp 8
- CLORURA DE POTASIU
0,5 mg/plic-3 plicuri orele 612- 18
-Urmaresc efectul
medicamentelor asupra
organismului;
- Mentin interventiile
anterioare si in zilele
urmatoare.

50

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

NURSING

INTERVENTIILE

EVALUARE

ASISTENTEI MEDICALE

3. Nevoia de a
evita pericolele

Pacientul sa-si
satisfaca nevoile in
functie de starea de
sanatate si gradul de
a) alterarea confortului dependenta
fizic:
Cauza: valori
tensionale
mari(165/100mmHg)
Manifestari: cefalee,
precordialgii.

ajut si suplinesc pacientul in

satisfacerea nevoilor
organismului;
- determin pacientul sa
participe la luarea deciziilor
privind ingrijirile;
- administrez medicamentele
indicate de medic;
- aplic masurile de
prevenire a
complicatiilor;

Pacientul este
independent in
satisfacerea nevoilor

-asigur pacientului conditii de

microclimat pentru, favorizarea
somnului;
- asigur linistea in salon si pe
coridoare pentru bolnavii sa aiba
un somn lihstit fara sa se
trezeasca de 7-8 ore/noapte;
- invata pacientul sa practice
tehnici de relaxare, exercitii
respiratorii, cateva minute
inainte de culcare;
- ofer pacientului o cana de ceai
inainte de culcare;
- identific nivelul si cauza
insomniei;
- observ si notez calitatea
somnilui, orarul somnului, gradul
de sadisfacere a celorlalte nevoi;
- intocmesc un program de
odihna corespunzator
organismului;
Rol delegat
- la indicatia medicului
administrez:
DIAZEPAMl+b21
- observ efectul medicamentelor
asupra organismului;
- mentin interventiile
anterioare si in zilele
urmatoarele;

4.03.2010
Pacientul prezinta un
somn medicamentos;

b)anxietate moderata:
Cauze: nerecunoas.terea
prognosticului bolii.
Manifestari: teama,
agitatie

4. Nevoia de a
dormi si a se odihni.

Insomnia

Cauze: cefalee,
precordialgii,
dispnee.
Manifestari:
- ore de somn calitativ
si cantitativ;
- treziri frecvente.

Pacientul sa
beneficieze de un
somn corespunzator
calitativ si cantitativ 78 ore/noapte

51

5.03.2010
Pacientul prezinta un
somn fiziologic
alternand cu somnul
medicamentos;
6.03.2010
Pacientul prezinta un
somn fiziologic de 7
ore/noapte.

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

NURSING
Nevoia de a
invata cum sasi pastreze
sanatatea

INTERVENTIILE

EVALUARE

ASISTENTEI MEDICALE

Pacientul sa
beneficieze de
cunostinte suficiente
despre boala.

Deficit de cunostinte;
SD-inaccesibilitate la
informatii;
MD-cuostinte
insuficiente
despre boala sa,
anxietate.

- explorez nivelul de cunostinte

al pacientului privind boala sa,
modul de manifestare,
masurile preventive si curative,
modul de participare la
interventii si la procesul de
recuperare;
- stimulez dorinta de
cunoastere;
- constientizez bolnavul asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea;
- furnizez pacientului cunostinte
necesare despre tratament si
alimentatia pe care trebuie sa o
respecte;
- educ pacientul pentru
profilaxia secundara, evitarea
stresului si evitarea alimentelor
pe care trebuie sa nu le
consume;
- verific daca pacientul a inteles
corect mesajul transmis si se-a
insusit noile cunostinte;
Educatia sanitara
- sa duca o viata ordonata
evitand suprasolicitarile;
- sa alterneze munca intelectuala
cu cea fizica;
- sa respecte regimul diabetic;
sa consume alimente in mese

In urma discutiilor
avute cu pacientul
acesta si-a acumulat
noi cunostinte privind
boala, tratamentul si
regimul alimentar

mici si dese (de 5 ori/zi);

6. Nevoia de a-si
practica religia
Deficit in a participa la
activitatile religioase
Cauze:
- oboseala, slabiciune
Manifestari:
neparticiparea la
activitati religioase

Pacientul sa participe
la activitatile
religioase in termen de
6 zile. Pacientul sa-si
recapete increderea in
sine si sa aiba o stare
psihica buna.

-determin pacientul sa-si

exprime propriile convingeri si
valori;
- informez pacientul asupra
serviciilor oferite de capela din
incinta spitalului;
- ii ofer carti religioase pentru a
citi or/de cate ori doreste;
- planific cu pacientul timpul
necesar pentru acesta sa participe
la serviciul din cadrul spitalului;
- insotesc pacientul la capela
spitalului

EXPLORARIPARACLINICE
52

Pacientul si-a recapatat

increderea in sine, are
o stare psihica buna.
Dupa 3 zile de
spitalizare pacientul
citeste carti religioase

DATA

DENUMIREA

ROLUL ASISTENTEI

EXAMENULUI

OBTINUTE
- pregatesc pacientul din punct de vedere psihic;

05.04.2010

EKG

REZULTATE

- transport pacientul la cabinetul de explorari

functionale pe carut cu 10-15 minute inainte;
- pacientul trebuie sa aiba o pozitie relaxata cu
membrele inferioare usor departe si rotite in afara;
- se evita atingerea capului de partile metalice ale
patului;
- dezbrac pacientul si il asez in pat pe spate;
- montez electrozii de membre:
ROSU- mana dreapta;
NEGRU- picior stang;
GALBEN - mana stanga;
VERDE - picior stang;
- Momtez electrozii precardiali, asezand sub placa de
metal a acestuia o panza inmuiata intr-o solutie de
electrolit (o lingura de sare la un pahar de apa);
- VI- spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a
sternului;
- V2- spatiul IV intercostal, pe marginea stang a
sternului;
- V3- intre V2 si V4
- V4- spatiul V. intercostal stang si linia medie
claviculara;
- V5- la intersecjia dintre orizontala dusa la V4 si
linia axiala mijlocie stanga;
- Dupa efectuarea EKG transport pacientul la pat;
- Am anexat EKG-ul la foaia de observatie a
pacientului.

53

Hipertrofie
ventriculara
stanga intre
V4, V5, V6.

54

EXAMENE DE LABORATOR
DATA
04.04.2010

EXAMEN DE
LABORATOR
GLICEMIE

CREATININA

TRIGLICERIDE

TRASAMINAZE

VSH
FIBRINOGEN
LEUCOCITE

HLG

TQ+INR
COLESTEROL

Examen sumar de
urina

MOD DE
RECOLTARE
se recolteaza 5-8 ml
de sange fara
substante
anticoagulante
- se recolteaza 5-8
ml sange fara
substante
anticoagulante
Se recolteaza 3-4
ml sange fara
substante
anticoagulante
Se recolteaza 5-8
ml sange fara
substante
anticoagulante
Se recolteaza 2ml
sange pe heparina
sau EDTA
0,5 nitrat de
sodiu+ 4,5ml
sange
Se recolteaza 2ml
de sange pe
heparina sau
EDTA
Se recolteaza 2ml
de sange pe
heparina sau
EDTA
0,5 oxilat de
sodiu+4,5 ml
sange;
- se recolteaza
5-8 ml sange
fara substante
anticoagulante
- se recolteaza
din prima urinare
de dimineata
dupa efectuarea
toaletei
organelur
genitale, 100
ml din mijlocul
jetului urinar in
mod steril;

55

VALORI
OBTINUTE
105 mg %

VALORI
NORMALE
80 120 mg%

1.35 mg%

0.60- 1.30mg

50mg%

TGP=16UI
TGO=18UI

TGP=4-13UI
TGO=5-17UI

11mm/h

5-10mm/h

400mg%

200-400mm%

11350/mm3

4-7000/ mm3

6 milioane/ mm3

4,5-5,5 milioane/
mm3

14"

12"- 16"

250 mg

150-250mgO/0

- se recolteaza din
prima urinare de
dimineata dupa
efectuarea toaletei
organelor genitale,
100 ml din
mijlocul jetului
urinar in mod
steril;
Hematiile rare
Leucocitele rare
Glucoza, albumina
absenta

TABEL CU MEDICATIA ADMINISTRATA

DENUMIRE
A
MEDICAME
NTULUI

MOD
DE
PREZE
NTARE

CALE
DOZA
DE
DOZA
TOTA
ADMIN UNICA
LA
ISTRA
RE
PER OS
1/2CP
1+1/2CP
oo_
oo_
o
6
12
18
o

TROMBOSTOP

CP

DIGOXIN

CP

PER OS

CAPTOPRIL

CP

PER OS

FUROSEMID

i.m

SPIRONOLACTONA CP

CLORURA
DE
POTASIU
DIAZEPAM

PER OS

PULBER PER OS
E

CP lOmg PER OS

ACTIUNE REACTII ADVERSE

Anticoagu Sangerari diverse,

lant
relativ greu de controlat,
cumarinic rareori stomatite,
ulcerari, tulburari
digestive, alopecie,
urticarie, eruptii cutanate
necrotice, febra
leucopemie.
1CP
2CP
Glicozida Anorexic, greata, varsaturi,
6-1800
tonicardiac diaree, tulburari de vedere,
a
cefalee, slabiciune,
bradicardie sinizala, aritmii
ectopice, urticarie,
trombocitopenie.
1/2CP
1+1/2CP AntiInsuficienta renala,
hipertensiv sindrom nefrotic,
6oo_12oo_18o
o
poliurie, oligurie,
trombocitopenie, prurit,
artralgii, tahicardie,
palpitatii, precordialgii,
angina pectorala.
If 8uu
If
Diuretic
Hipokaliemie,
hipomagnetism,
hipoglice,
hiperproteinemie, eruptii
cutanate, leucopenie,
trombocitopenie.
1 CP 8UU
1 CP
Diuretic
Hiponatriemie,
Antialdohiperkaliemie,
steronic
ginecomastie, febra,
diaree, hipotensiune
nedorita.
1 plic
3 plicuri Diuretic,
Anurie
marind
secretia
sodiului in
urina
1 CP
Sedativ
Somnolenta,
oboseala, ameteli,
slabiciune
musculara,
uscaciunea gurii,
constipatie, tulburari
de vedere,
hipotensiune,agitatie
psihomotorie.

56

EVALUARE FINALA
Starea pacientului la externare: ameliorata
Diagnostic medical:
- Insuficienta cardiaca congestiva;
- HTA esentiala stadiul II.
Bilant de autonomie:
Pacientul in varsta de 59 de ani, se interneaza in ziua de 04.03.2010 cu urmatoarele probleme:
-

Dispnee de efort;

Edeme difuze la nivelul membrelor inferioare;

Palpitatii;

Anxietate;

Turgescentajugularelor;

Valori tensionale mari;

Insomnie;

Cunostinte insuflciente privind satisfacerea nevoilor organismului si factorii

de risc in

mentinerea sanatatii.
In urma investigatiilor efectuate si a conduitei terapeutice urmate, majoritatea simptomelor
dispar, pacientul gasindu-se la sfarsitul perioadei de spitalizare intr-o stare generala buna, mult
ameliorata.
Recomandari:
-

Sa evite suprasolicitare ducand o viata ordonata;

Sa alterneze munca intelectuala cu cea fizica;

Sa respecte regimul dietetic;

Sa consume alimente in cantitati mici si dese;

Sa reduca consumul de sare si alcool;

Imbolnavirile respiratorii vor fi tratate imediat.

57

58

PLAN DE INGRIJIRE
CAZ NR. II
I. Culegerea datelor:
Surse de informatie:
-

Pacient

F.O.clinica

Echipa de ingrijire.

1. Date relativ stabile:

- Nume: Olaru
- Prenume: Maria
- Varsta: 56 de ani
- Sex: Feminin
- Origine: romana
- Religie: ortodoxa
- Alergii: nu este sensibila la alergii din mediu si nici la cei medicamentosi
- Proteze: pacienta prezinta proteze dentara fixa
- Aspectul cavitatii bucale:

Limba: normal colorata

Buze:

Dentitie: incompleta, prezinta proteza fixa

Reflex de deglutitie: prezent

Masticatie: usoara, eficienta

Gingii roz aderente dintilor

normal colorate

- Aspectul faciesului: palid, suferind

- Acuitate vizuala: in limite fiziologice
- Acuitate auditiva: in limite fiziologice
- Acuitate olfactiva: normala, percepe gustul si mirosul foarte bine.
- Perceptie senzoriala: buna
- Semne particulare: nu pezinta
- Mobilitate articulara: redusa din cauza durerii
- Sistem osos: integru, morfofunctional
- Mobilizare: redusa din cauza durerii
- Grup sanguin: Bill, RH+
59

- ROT: prezente bilateral

Date variabile:
- Domiciliu: cartier Micro III, str.Frasinet, B1.U2, Ap.25, etj.6, judetul Buzau
- Conditii de locuit:
Pacienta locuieste la bloc intr-un apartament cu 2 camere, locuieste impreuna cu sotul,
locuinta este luminoasa, fara umiditate si curenti de aer, conditii salubre de locuit. Pacienta este
curata si ingrijita, in familia sa nu sunt comflicte de ordin psihologic, manifesta incredere in
personalul sanitar si doreste sa coopereze pentru redobandirea starii de sanatate.
- Ocupatia: pensionara
- Echipa de sustinere: familia(sotul si cei doi copii).
- Conditii psiho-sociale:
-

Pacienta prezinta anxietati si stari de discomfort

Prezinta stare de constienta

Accepta cu greu rolul de bolnav

Comunicare eficienta

- Data internarii: 15.01.2010

- Data externarii: 21.01.2010
2. Anamneza medicala:
AHC: neaga afectiunile cardiace, bolile infecto-contagioase si dermato-venerice in familie
APF: menarha la 14 ani, menstruatie regulata, flux normal, cu o usoara jena;
UM: 04.08.1991- pacienta este in menopauza fiziologica
APO: 2 nasteri la termen, 0 avorturi
APP: insuficienta cardiaca congestiva
HTA: stadiul II.
Apchy: apendicectomie la varsta de 23 de ani.
3. Motivele internarii:
-

Dispnee de efort

- Edeme diferite la nivelul membrelor inferioare

-

Palpitatii

Precordialgii

Anxietate

Cefalee, vertij
60

Turgescenta jugularelor

- Valori tensionale mari

- Insomnie
4.1storicul bolii
Pacienta in varsta de 56 de ani, cunoscuta cu insuficienta cardiaca congestiva de 5 ani,
HTA stadiul II tot de 5 ani, cu numeroase internari in sectia de Cardiologie, cu tratament in
ambulatoriu ca: antianginoase, antiagregate plachetare (Aspacardin, Nitroglicerina, Dipiridamol,
Diazepam) se prezinta in camera de garda a Spitalului cu: dispnee de efort, edeme difuze la
nivelul membrelor inferioare, palpitatii, precordialgii, anxietate, cefalee, vertij, turgescenta
jugularelor, motiv pentru care s-a decis internarea acesteia in sectia de Cardiologie pentru
investigatii si tratament de specialitate.
5. Examen clinic general
Pacienta in varsta de 56ani, cu

greutatea

67kg, temperature 36,4C, prezinta

urmatoarele:
-

Tegumente si mucoase: normal colorate

Tesut muscular adipos: normal prezentat

Sistem osteo-articular limfatic: integru

Aparat respirator:

Torace normal colorat fara modificari patologice

Sonoritate pulmonara prezenta

Murmur vezicular prezent in ambele arii pulmonare

Valuri romflante pe tot toracele

Dispnee de efort

R=16/minut

Aparat cardio-vascular:

Artere periferice pulsatile

Soc apexian in spatiul v intercostal stang pe linie medioclaviculara

TA=165/100mmHg

FV=120/ minut, ritm neregulat

Jugulare usor turgescente

Aparat digestive:
-

Abdomen nedureros la palpare

Ficat, splina nepalpabile

Tranzit intestinal prezent

61

Aparat uro-genital:
-

Loji renale libere

Rinichi nepalpabili

Manevra Giordano nu provoaca dureri

Pacienta orientata temporo-spatial

Tonicitate si morbiditate normals

- SNC

4. Elemente de igiena

Obiceiuri alimentare:
Din relatarile pacientei reiese ca apetitul este diminuat, consuma alimente in cantitate
moderat scazuta 1 -2 mese pe zi.
Regimul alimentar este hiposidat si hipocaloric compus din lapte preparate din lapte, carne slaba
fiarta, legume crude sau salate, supe cu legume, compot, biscuiti, paine alba. Bolnava nu respecta
in totalitate regimul alimentar, consuma alcool ocazional.
Alimente preferate: friptura la gratar, cartofl prajiti, ransaturi, preparate din carne tocata.
Lichide ingerate: 1500-2000 ml/zi.
Lichide preferate: sucuri de fructe, compoturi.
Nu prezinta alergii alimentare.
Greutatea este de 67 kg.
7. Eliminari
Urina:
-

Cantitate: 1200-1400 ml/24 ore

Frecventa mictiunilor:2/3 din numarul mictiunilor in timpul zilei si 1/3 noaptea

Culoare: "galben pai"

Mirosul: amoniacal

Aspectul: clar, transparent.

Scaunul:
-

Frecventa: 1 pe zi

Orarul: dimineata dupa trezire

Cantitate: 140-150 g materii fecale

Consistenta: pastoasa, omogena

Forma: cilindrica, cu diametrul 3-5cm

62

Lungimea: variabila

Culoarea: bruna

Miros: fecaloid

Transpiratii: in limite fiziologice

Varsaturi: nu prezinta
Obisnuinte igienice: isi efectueaza toaleta singura prin baie generala, de 3 ori pe saptamana si
baie partiala de cate ori este nevoie.
Expectoratii: nu prezinta
Activitati recreative: pacienta se recreaza plimbandu-se, priveste la TV, asculta emisiunile radio,
citeste.
Stare mentala:
-

echilibrata psihic

orientata temporo-spatial

constienta

atitudinea cooperanta cu echipa medicala de ingrijire

nu creaza probleme anturajului si echipei medicale de ingrijire.

8. Date antropometrice
-

greutate: 67 kg

inaltimea:1,56m

9. Diagnosticul medical:
-

insuficienta cardiaca congestiva

HTA esentiala stadiul II.

10. Nevoile perturbate

1) Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie;
2) Nevoia de a bea si de a manca;
3) Nevoia de a evita pericolele;
4) Nevoia de a dormi si a se odihni;
1) Nevoia de a-si practica religia;
2) Nevoia de a se recrea;
3) Nevoia de a invata cum sa-si mentina sanatatea
II. Analiza si interpretarea rezultaete
Probleme actuale:
-

dispnee de efort;

edeme difuze la nivelul membrelor inferioare;

63

palpitatii;

anxietate;

cefalee,vertij;

turgescenta jugularelor;

valori tensionale mari;

insomnie;

Probleme potentiate:
-

potential de aparitie a trombozelor venoase cu embolii pulmonare;

embolii sistemice din trombi intercavitari;

casexie.
DIAGNOSTIC DE NURSING

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

NURSING
1. Nevoia de a respira
si de a avea o buna
circulatie.
Cauze:
-circulatia inadecvata;
-edeme;
-dispnee;
Manifestari:
valori tensionale mari;
turgescenta jugularelor;
vertij; palpitatii;

Pacienta sa prezinte o
buna circulatie si
respiratie in decurs de 3
zile.

INTERVENTIILE
ASISTENTEI MEDICALE
- are asigurate conditii de

microclimat in salon cu
temperatura optima de 2223C, umiditate si aerisire,
lenjerie de pat si corp curata,
lejera.
- Asez pacienta in pozitie
semisezanda cu ajutorul
somierei mobile a patului.
- In cursul zilei asez
pacientul intr-un fotoliu
sprijinindu-i picioarele pe
un taburet.
- Monitorizez functiile
vitale si vegetative ale
pacienti-HtH (t,P,R,TA) si le
notez in foaia de temperatura.
- Recoltez sange pentru
examene hematologice:
HLG, TQ+INR, VSH, F.B,
leucocite si examene
biochimice: trigliceride,
TOP, TOO.
- Recoltez urina pentru
examenul sumar de urina.
- Conduc pacienta cu
fotoliul rulant la serviciul
de radiologie pentru
efectuarea unui EKG in
64

EVALUARE
15.01.2010
la internare
pacientul prezinta:
t=36,4C
R=16/min
P=120/min
TA=165/100mmHg
Dupa 6 ore de la
internare:
t=36,3C
R=17/min
P=115/min
TA=150/95mmHg
16.01.2010
t=36,4C
R= 17/min
P=97/min
TA= 145/90 mmHg
17.01.2010
t=36,3C
R=18/min
P=97/min
TA=140/85mmHg

Pacienta prezinta functii

vitale aproape de valori

urgenta.
- Instruiesc pacienta sa evite
sa stea cu membrele
inferioare atarnate.
- Efectuez masajul
membrelor inferioare in

normale.

directia curentului venos pentru

prevenirea trombozelor.
Rol delegat:
TROMBOSTOP 2mg
l+l/2cp 18
DIGOXIN o,25mg 2cp
18
CAPTOPRIL 25mg 1+1/2 cp
00
6 -1200-1800
Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului.
Mentin interventiile cu rol
propriu si delegat pe toata
perioada spitalizarii(4.10.01.2010)

DIAGNOSIC
NURSING

2. Nevoia de a se
alimenta si hidrata.
M.D: anxietate,
fatigabilitate
Alimentatie inadecvata
prin
deficit.
Cauza: regimul
alimentar
impus de boala.
Manifestari:
nerespectarea
regimului alimentar.
S.D: dispnee, tahicardie,
aritmii.

OBIECTIVE

INTERVENTIILE
ASISTENTEI MEDICALE

EVALUARE

Pacienta sa fie

- sfatuiesc pacienta sa reduca

sarea din alimentatie, sa
consume o cantitate de 15002000 ml/zi pentru a favoriza
diureza.
- Cantaresc zilnic pacientwl"
dimineata pe acelasi cantar
pentru a aprecia efectul
diureticelor.
- Efectuez zilnic bilantul
hidric asigurand un echilibru
intre ingestie si diureza.
- Sfatuiesc pacienta sa
serveasca 4-5 mese pe zi ultima
fiind servita-5 ore inainte de
culcare.
- Instruiesc pacienta asupra
alimentelor permise si interzise;
Alimente permise:
- Lapte, branzeturi
proaspete necesare (cas,
urda, branza de vaca);
- Carne de vita, pasare (pui,
gaina, curcan) in cantitate limita
100-150g/zi.
- Ou- galbenusul in cantitate

16.01.2010
Pacienta prezinta:
G=67,8 Kg

echilibrata volemic si
hidroelectrolitic, sa
respecte regimul
alimentar impus de
boala cardiaca..
Evaluare zilnica.

65

17.01.2010
G=67,700 Kg
18.01.2010
G=66,650 Kg
19.01.2010
G=65,5 Kg
20.01.2010
G=65,400 Kg
Pacienta nu prezinta
semne de deshidratare.
Este echilibrat volemic
si hidroelectrolitic
TA in limite normale.

limitata, frisca, ulei vegetal,

margarina nesarata;
- Paine alba fara sare;
- Legume: salate, piureuri,
budinci, mancaruri de legume
evitand pe cele ce produc
balonari si contin mult sodiu:
varza, telina, spanac, ridichi,
sfecla.Fructele sunt pemise
toate, fierte in compoturi,
coapte, ca pireuri de fructe sau pe
razatoare si ca sucuri de fructe
Fainoasele sunt permise fierte,
fara sare (gris, orez, paste
fainoase, fulgi de ovaz,
mamaliga pripita); Dulciuri:
sunt permise numai cele
preparate fara sare, bicarbonat
sau praf de copt, aluatul de tarta,
de ecler, de biscuiti, bauturi in
limita lichidelor permise sub
forma de ceaiuri, sucuri de
fructe; Supe de legume permise:
supe creme in cantitate limitata.
Alimente interzise: branzeturi
grase, fermentate, sarate
(cascaval, branza telemea,
branza topita) ; came grasa de
pore, gasca, rata, vanat,
conserve, mezeluri; paine cu sare
sau fainoase cu bicarbonat sau
sare; grasimile: slanina, untura,
margarina sarata; legume bogate
in sodiu(sfecla, spanac, telina)
bauturi: alcool, ape minerale,
iaurt, lapte batut, cafea, ceai tare.
Condimente: boia, mustar,ceapa,
piper. Mesele nu vor fi prea
voluminoase pentru a nu
ingreuna munca cordului. Regim
hipocaloric pentru mentinerea
greutafii corporale si regim
hiposodat pentru a impiedica
retinerea apei in organism.
Rol delegat:
la indicatia medicului
administrez:
FUROSEMID
SPIRONOLACTONA 25
mg 1 cp 8"
CLORURA DE POTASIU
0,5 mg/plic-3 plicuri600-1200-1800
Urmaresc efectul
medicamentelor asupra

66

organismului;
Mentin interventiile
anterioare si in zilele urmatoare.

DIAGNOSIC
NURSING

3. Nevoia de a evita
pericolele

OBIECTIVE

INTERVENTIILE
ASISTENTEI MEDICALE

Pacienta sa-si satisfaca

nevoile in functie de
starea de ; sanatate si
gradul de dependenta

-alterarea comfortului
fizic:
Cauza: valori tensionale
mari(165/100mmHg.)
Manifestari: cefalee,
precordialgii.

ajut si suplinesc pacienta in

satisfacerea nevoilor
organismului;
- determin pacienta sa
participe la luarea deciziilor
privind ingrijirile;
- administrez medicamentele
indicate de medic;
- aplic masurile de prevenire
a complicatiilor;

EVALUARE

Pacienta este
independent in
sadisfacerea nevoilor

-anxietate moderata:
Cauze: nerecunoasterea
prognosticului bolii.
Manifestari: teama, agitatie.
4) Nevoia de a dormi si a
se odihni.

Insomnia

Pacienta sa beneficieze
de un somn
corespunzator calitativ
si cantitativ 7-8

Cauze: cefalee,
precordialgii, di

ore/noapte

Manifestari:
- ore de somn calitativ si
cantitativ;
- treziri frecvente.

67

- asigur pacientei conditii

de microclimat pentru,
favorizarea somnului;
- asigur linistea in salon si pe
coridoare pentru bolnavii sa
aiba un somn lilistit fara sa
se trezeasca de 7-8
ore/noapte;
- invata pacienta sa practice
tehnici de relaxare, exercitii
respiratorii, cateva minute
inainte de culcare;
- ofer pacientei o cana de ceai
inainte de culcare;
- identific nivelul si cauza
insomniei;
- observ si notez calitatea
somnului, orarul somnului,
gradul de satisfacere a
celorlalte nevoi;
- intocmesc un program de
odihna corespunzator
organismului;
Rol delegat
- la indicatia medicului
administrez:
DIAZEPAMl+b21
- observ efectul
medicamentelor asupra

15.01.2010
Pacienta prezinta un
somn medicamentos;
16.01.2010.
Pacienta prezinta un
somn fiziologic
alternand cu somnul
medicamentos;
17.01.2010.
Pacienta prezinta un
somn fiziologic de 7
ore/noapte.

organismului;
- mentin interventiile
anterioare si in zilele
urmatoare;

DIAGNOSIC
NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTIILE
ASISTENTEI MEDICALE

Pacienta sa beneficieze - explorez nivelul de

cunostinte al pacientei
5) Nevoia de a invata de cunostinte
privind boala sa, modul de
suficiente
despre
boala
cum sa-si pastreze
manifestare, masurile
sanatatea
preventive si curative,
modul de participare la
interventii si la procesul de
recuperare;
- stimulez dorinta de
Deficit de cunostinte;
cunoastere:
- constientizez bolnava asupra
SD-inaccesibilitate la
propriei responsabilitati
la
privind sanatatea;
informatii;
- furnizez pacientei
cunostinte necesare despre
MD-cuostinte insuficiente
tratament si alimentatia pe
despre boala sa, anxietate
care trebuie sa o respecte;
- educ pacienta pentru
profilaxia secundara, evitarea
stresului si evitarea
alimentelor pe care trebuie sa
nu le consume;
- verific daca pacienta a
inteles corect mesajul
transmis si se-a insusit noile
cunostinte;
Educatia sanitara
- sa duca o viata ordonata
evitand suprasolicitarile;
- sa alterneze munca
intelectuala cu cea fizica;
- sa respecte regimul

68

EVALUARE

In urma discutiilor
avute cu pacienta
acesta si-a acumulat
noi cunostinte privind
boala, tratamentul si
regimul alimentar.

diabetic;
- sa consume alimente in
mese mici si dese (de 5
ori/zi);
- sa reduca sarea, alcoolul,
cafeaua si tutunul.

EXPLORARI PARACLINICE
DATA

DENUMIREA
EXAMENULUI

15.01.2010

EKG

ROLUL ASISTENTEI
- pregatesc paciental din punct de vedere
psihic;
- transport pacienttil la cabinetul de
explorari functionale pe carut cu 10-15
minute inainte;
- pacienta trebuie sa aiba o pozitie relaxata
cu membrele nferioare usor departe si
rotite in afara;
- se evita atingerea capului de partile
metalice ale patului;
- dezbrac pacientia si o asez in pat pe
spate;
montez electrozii de membre:
- ROSU mana dreapta;
- NEGRU - picior drept;
- GALBEN - mana stanga;
- VERDE - picior stang;
- Montez electrozii precardiali, asezand
sub placa de metal a
acestuia o panza inmuiata intr-o solutie de
electrolit (o lingura de sare la un pahar de
apa);
- VI- spatiul IV intercostal, pe marginea
dreapta a sternului;
- V2- spatiul IV intercostal, pe marginea
stang a sternului;
- V3- intre V2 si V4
- V4- spatiul V. intercostal stang si linia
medie claviculara;
- V5- la intersectia dintre orizontala dusa
la V4 si linia
axiala mijlocie stanga;
- Dupa efectuarea EKG transport pacienta
la pat;
- Am anexat EKG-ul la foaia de observatie
a pacientuipi.

69

REZULTATE OBTINUTE

Hipertrofie ventriculara
stanga intre V4, V5, V6.

70

EXAMENE DE LABORATOR
DATA

EXAMEN DE
LABORATOR

15.04.2010 GLICEMIE

MOD DE
RECOLTARE

VALORI
OBTINUTE

VALORI NORMALE

- se recolteaza 5-8 ml de
sange fara substante
anticoagulante

105mg/0

80-120mg/0

CREATININA

- se recolteaza 5-8 ml sange

fara substante anticoagulante;

1.35mgu/0

0,60-1, 30 mg

TRIGLICERIDE

- se recolteaza 2-4 ml sange

fara substate anticoagulante;

TRANSAMINAZE

- se recolteaza 5-8 ml sange

fara substante anticoagulante;

VSH

- se recolteaza 2 ml de sange 11 mm/h

pe heparina sau EDTA

FIBRINOGEN

0,5 nitrat de sodiu+4,5 ml

sange

LEUCOCITE

- se recolteaza 2 ml de sange 113507 mm3

pe heparina sau EDTA

4-7000/ mm'

HLG

- se recolteaza 2 ml de sange 6 milioane/

pe heparina sau EDTA
mm3

4,5-5,5 milioane/ mm3

TQ+INR

0,5 oxilat de sodiu+4,5 ml

sange;
- se recolteaza 5-8 ml sange
fara substante anticoagulante;

14"

- se recolteaza din prima

urinare de dimineata dupa
efectuarea toaletei organelor
genitale, 100 ml din mijlocul
jetului urinar in mod steril;

Hematiile rare
Leucocitele
rare
Glucoza,
albumina
absenta

COLESTEROL
Examen sumar de
urina

71

50 mgu/0
TGP=16UI
TGO18UI

400 mg%

250 mg

TGP=4-13UI
TGO=5-17UI
5- 10 mm/h
200-400 mg/0

12"- 16"
1 50-250 mgO/0

TABEL CU MEDICATIA ADMINISTRATA

DENUMIRE MOD
A
DE
MEDICAME PREZE
NTULUI
NTARE
TROMBOSTOP CP

CALE DE

DOZA

DOZA

ADMINIST
RARE
PER OS

UNICA

TOTALA

DIGOXIN

PER OS

CP

ACTIUNE

1/2CP 600
-1200-1800

1+1 /2CP

Anticoagulant
cumarinic

Sangerari diverse,
diverse, relativ greu de
controlat, rareori
stomatite, ulcerari,
tulburari digestive,
alopecie,
urticarie,eruptii cutanate
necrotice, febra
leucopemie.

1CP
600-1800

2CP

Glicozida
tonicardiaca

Anorexic, greata,
varsaturi, diaree,
tulburari de vedere,
cefalee, slabiciune,

CAPTOPRIL

CP

REACTII
ADVERSE

bradicardie sinizala,
aritmii ectopice,
urticarie,
trombocitopenie.
PER OS

1/2CP 600
1200- 1800

1+1/2CP

Anti-

Insuficienta renala,
sindrom nefrotic,
poliurie, oligurie,
prurit, artralgii,
trahicardie, angina
pectorala
Hipokalemie,
hipomagnetism,
hipoglice,
hiperproteinemie,
eruptii cutanate,
leucopenie,
trombocitopenie

FUROSEMID F

i.m

If 800

1f

Diuretic

SPIRONOLA CP
CTONA

PER OS

1 CP 8oo

1 CP

CLORURA
Pulbere
DE POTASIU

Per os

1 plic

3 plicuri

Diuretic,
antialdo- steronic Hiponatriemie,
hiperkaliemie,gineco
mastie, febra,diaree
hipotensiune nedorita.
Diuretic, marind
secretia sodiului Anurie
in urina

72

DIAZEPAM

CP 10Mg Per os

1 CP 2100

1 CP

Sedativ
Somnolenta,oboseala,
ameteli, slabiciune
musculara, uscaciunea
gurii,constipatie,
tulburari de vedere,
hipotensiune.

EVALUARE FINALA
Starea pacientei la externare: ameliorata.
Diagnostic medical:
- Insuficienta cardiaca congestiva;
- HTA esentiala stadiul II
Bilant de autonomie:
Pacienta in varsta de 56 de ani, se interneaza in ziua de 15.01.2010 cu urmatoarele probleme :
-

Dispnee de efort;

Edeme difuze la nivelul membrelor inferioare;

Palpitatii;

Anxietate;

Turgescentajugularelor;

Valori tensionale mari;

Insomnie;

Cunostinte insuficiente privind satisfacerea nevoilor organismului si factorii de risc in

mentinerea sanatatii.

In urma investigatiilor efectuate si a conduitei terapeutice urmate,majoritatea simptomelor

dispar, pacientm gasindu-se la sfars,itul perioadei de spitalizare intr-o stare generala buna, mult
ameliorata. Recomandari:
-

Sa evite suprasolicitare ducand o viata ordonata;

Sa alterneze munca intelectuala cu cea fizica;

Sa respecte regimul dietetic;

Sa consume alimente in cantitati mici si dese;

Sa reduca consumul de s/are si alcool;

Imbolnavirile respiratorii vor fi tratate imediat.

73

74

PLAN DE INGRIJIRE
CAZ NR. III
I. Culegerea datelor:
Surse de informatie:
-

pacient;

P.O. clinica

echipa de ingrijire

1. Date relativ stabile:

-

Nume: Dobre

Prenume: Ilie

Varsta: 60 de ani

Sex: masculin

Origine: romana

Religie: ortodoxa

Alergii: nu este sensibil la alergii din mediu si nici la cei medicamentosi

Proteze: pacientul prezinta proteza dentara fixa

Aspectul cavitatii bucale:

-

Limba: normal colorata

Buze: normal colorate

Dentitie: incompleta, prezinta proteza fixa

Reflex de deglutitie: prezent

Masticatie: usoara, eficienta

Gingii roz aderente dintilor

Aspectul pacientului: palid, suferind

Acuitate vizuala: in limite fiziologice

Acuitate auditia: in limite fiziologice

Acuitate olfactiva: normala, percepe gustul si mirosul foarte bine.

Perceptie senzoriala: buna

Semne particulare: nu prezinta

Mobilitate articulara: redusa din cauza durerii

Sistem osos: integru, morfofunctionali

Mobilizare: redusa din cauza durerii

75

Grup sanguin: AII, RH +

ROT: prezente bilateral

Date variabile:
-

domiciliu: comuna Zarnesti-Fundeni, judetul Buzau

Conditii de locuit:

Pacientul locuieste la casa construita din caramida, compusa din 6 camere + anexe; locuieste
impreuna cu sotia si un copil, locuinta este luminoasa, fara umiditate si curenti de aer, conditii
salubre de locuit. Pacientul este curat si ingrijit, in familia sa nu sunt conflicte de ordin
psihologic, manifesta incredere in personalul sanitar si doreste sa coopereze pentru
redobandirea starii de sanatate.
-

Ocupatia: pensionar

Echipa de sustinere: familia (sotia si cei trei copii).

Conditii psiho-sociale:
o pacientul prezinta anxietati si stari de disconfort
o prezinta stare de constienta
o accepta cu greu rolul de bolnav
o comunicare eficienta

Data internarii: 07.03.2010

Data externarii: 13.03.2010

2. Anemneza medicala:
AHC: neaga afectiunile cardiace, bolile infecto-contagioase si dermato-venerice in familie
APP: insuficienta cardiaca congestiva- HTA stadiul II3. Motivele internarii:
o dispnee de efort
o edeme diferite la nivelul membrelor inferioare
o paplitatii
o precordialgii
o anxietate
o cefalee, vertij
o turgescenta jugularelor
o valori tensionale mari
o insomnie

76

4. Istoricul bolii
Pacientul in varsta de 60 de ani, cunoscut cu insuficienta cardiaca congestiva de 8 ani, si HTA
stadiul II de 10 ani,cu numeroase internari pe sectia Cardiologie, cu tratament in ambulatoriu ca:
antianginoase, antiagregate plachentare (Aspacardin, Nitroglicerina, Dipiridamol, Diazepam) se
prezinta la camera de garda a Spitalului cu: dispnee de efort, edeme difuze la nivelul membrelor
inferioare, palpitatii, precordialgii, anxietate, cefalee, vertij, turgescenta jugularelor, motiv pentru
care s-a decis internarea acestuia in sectia Cardiologie pentru investigatii si tratament de
specialitate.
5. Examen clinic general
Pacientul in varsta de 60 ani, cu greutatea 85 kg, temperatura 36,4C, prezinta urmatoarele:
-

Tegumente si mucoase: normal colorate

Tesut muscular adipos: normal reprezentat

Sistem osteo-articular limfatic: integru

Aparat respirator:

Torace nornal colorat fara modificari patologice

Sonoritate pulmonara prezenta

Murmur vezicular pezent in ambele arii pulmonare

Valuri romflante pe tot toracele

Dispnee de efort

R=16/minut
Aparat cardio-vascular:

Artere periferice pulsatile

Soc apexian in spatiul V intercostal stang pe linie madioclaviculara

TA=160/100mm Hg

F V= 120/minut,ritm neregulat

Jugulare usor turgescente

Aparat digestiv:

Abdomen etedureros la palpare

Ficat, splina nepalpabile

Tranzit intestinal prezent

Aparat uro-genital:

Loji renale libere

Rinichi nepalpabili
77

Manevra Giordano nu provoaca dureri

SNC

Pacient oriental temporo-spatial

Tonicitate si umiditate normala

6. Elemente de igiena
Obiceiuri alimentare:
Din relatarile pacientului reiese ca apetitul este diminuat, consuma alimente in cantitate moderat
scazuta 1-2 mese pe zi.
Regimul alimentar este hiposodat si hipocaloric compus din lapte si preparate din lapte, carne
slaba fiarta, legume crude sau salate, supe cu legume, compot, biscuiti, paine alba.
Bolnavul nu respecta in totalitate regimul alimentar, consuma alcool ocazional.
Alimente preferate: friptura la gratar, rantasuri, preparate din carne tocata.
Lichide ingerate: 1500-2000 ml/zi.
Lichide preferate: sucuri de fructe, compoturi.
Nu prezinta alergii alimentare.
Greutatea este de 85 Kg.
7. Eliminari
Urina:
-

Cantitate: 1200-1400 ml/24 ore

Frecventa mictiunilor: 5-6/zi i

Ritmul mictiunilor:2/3 din numarul mictiunilor in timpul zilei si 1/3 noaptea

Culoarea:"galben pai"

Mirosul: amoniacal

Aspectul: clar, transparent.

Scaunul:
-

Frecventa: 1 pe zi

Orarul: dimineata dupa trezire

Cantitate: 140-150gmaterii fecale

Consistenta: pastoasa, omogena

Forma: cilindrica, cu diametrul 3-5 cm

Lungimea: variabila

Culoarea: bruna

Miros: fecaloid

78

Transpiratii: in limite fiziologice

Varsaturi: nu prezinta
Obisnuinte igienice: isi efectueaza toaleta singur prin baie generala, de 2 ori pe saptamana
si baie partiala de cate ori este nevoie.
-

Expectoratii: nu prezinta

Activitati recreative: pacientul se recreaza plimbandu-se , priveste la TV, asculta

emisiunile radio, citeste.

Stare mentala:
- Echilibrat psihic
- Orientat temporo-spatial
- Consistent
- Atitudine cooperanta cu echipa medicala de ingrijire Nu creaza probleme anturajului si echipei
medicale de ingrijire.
8.Date antropometrice:
-

Greutate: 85 Kg

Inaltimea:1,80m

9. Diagnostic medical:
-

Insuficienta cardiaca congestiva

HTA esentiala stadiul II.

l0. Nevoi perturbate:

1) Nevoia de a respira si de a avea o buna circulate;
2) Nevoia de a bea si de a manca;
3) Nevoia de a evita pericolele;
4) Nevoia de a dormi si a se odihni;
5) Nevoia de a-si practica religia;
6) Nevoia de a se recrea;
7) Nevoia de a invata cum sa-si mentina sanatatea;
II. Analiza si interpretarea rezultatelor
Probleme actuale:
-

dispnee de efort;

edeme difuze la nivelul membrelor inferioare;

palpitatii;

precordialgii;
79

anxietate;

cefalee, vertij;

turgescentajugularelor;

valori tensionale mari;

insomnia.

Probleme potentiale:
-

potential de aparitie a trombozelor venoase cu embolii pulmonare;

embolii sistemice din trombi intercavitari;

casexie.
DIAGNOSTIC DE NURSING

DIAGNOSTIC DE
NURSING
1. Nevoia de a
respira si de a avea o
buna circulatie.
Cauze: circulatia
inadecvata
edeme;
dispnee;
Manifestari:
valori tensionale
mari; turgescenta
jugularelor; -vertij;
-palpitatii;

OBIECTIVE

Pacientul sa
prezinte o buna
circulatie si
respiratie in decurs
de 3 zile.

INTERVENTIILE
ASISTENTEI MEDICALE

- are asigurate conditii de

microclimat in salon cu
temperatura optima de 2223C, umiditate si aerisire,
lenjerie de pat si corp
curata, lejera.
- Asez pacientul in pozitie
semisezanda cu ajutorul
somierei mobile a patului.
-in cursul zilei asez
pacientul intr-un fotoliu
sprijinindu-i picioarele pe
un taburet.
- Monitorizez functiile
vitale si vegetative ale
pacientului (t,P,R,TA) si le
notez in foaia de
temperatura.
- Recoltez sange pentru
examene hematologice:
HLG, TQ+INR, VSH, F.B,
leucocite si examene
biochimice: trigliceride,
TOP, TOO.
- Recoltez urina pentru
examenul sumar de urina.
- Conduc pacientul cu
fotoliul rulant la serviciul
de radiologie pentru
efectuarea unui EKG in
urgenta.
- Instruiesc pacientul sa
80

EVALUARE

07.03.2010
la internare
pacientul prezinta :
t=36,4C
R-16/min
P=120/min
TA=160/100mmHg
Dupa 6 ore de la
internare:
t=36,3C
R=17/min
P=115/min
TA=150/90mmHg
08.03.2010
t=36,4C
R=17/min
P=100/min
TA-140/130
09.03.2010
t=36,3C
R=18/min
P=97/min
TA=145/85mmHg
10.04.2007
Pacientul prezinta
functii
vitale aproape de valori

evite sa stea cu membrele

inferioare atarnate.
- Efectez masajul
membrelor inferioare in
directia curentului venos
pentru prevenirea
trombozelor.
Rol delegat:
TROMBOSTOP 2mg 1
+1/2 cp 1800
DIGOXIN 0,25mg 2cp
18
CAPTOPRIL 25mg 1 + 1/2
cp 6-1200- 1800
Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului.

2. Nevoia de a
se alimenta si
hidrata.
M.D: anxietate,
fatigabilitate
Alimentatie inadecvata
prin deficit.
Cauza: regimul
alimentar impus de
boala.
Manifestari:
nerespectarea
regimului alimentar.
S.D: dispnee,
tahicardie, aritmii.

Pacientul sa fie
echilibrat volemic si
hidroelectrolitic, sa
respecte regimul
alimentar impus de
boala cardiaca..
Evaluare zilnica

-sfatuiesc pacientul sa reduca

sarea din alimentatie, sa
consume o cantitate de 15002000 ml/zi pentru a favoriza
diureza.
- Cantaresc zilnic pacientul
dimineata pe acelasi cantar
pentru a aprecia efectul
diureticelor.
- Efectuez zilnic bilantul hidric
asigurand un echilibru intre
ingestie si diureza.
- Sfatuiesc pacientul sa
serveasca 4-5 mese pe zi
ultima fiind servita 3 ore inainte
de culcare.
- Instruiesc pacientul asupra
alimentelor permise si interzise;
- Alimente permise:
- Lapte, branzeturi proaspete
necesare (cas, urda, branza de
vaca);
- Carne de vita, pasare (pui,
gaina, curcan) in cantitate limita
100-150g/zi.
- Ou- galbenusul in cantitate
limitata, frisca, ulei vegetal,
margarina nesarata;
- Paine alba fara sare;
- Legume: salate, piureuri,
budinci, mancaruri de legume
evitand pe cele ce produc
balonari si contin mult sodiu:
varza, telina, spanac, ridichi,
sfecla.

81

normale

- Fructele sunt pemise toate,

fierte in compoturi, coapte, ca
pireuri de fructe sau pe
razatoare si ca sucuri de fructe; Fainoasele sunt permise fierte,
fara sare (gris, orez, paste
fainoase, fulgi de ovaz,
mamaliga pripita);
- Dulciuri: sunt permise numai
cele preparate fara sare,
bicarbonat sau praf de copt,
aluatul de tarta, de ecler, de
biscuiti, bauturi in limita
lichidelor permise sub forma
de ceaiuri, sucuri de fructe;
- Supe de legume permise:
supe creme in cantitate
limitata.
Alimente interzise:branzeturi
grase fermentate, sarate
(cascava]
branza telemea, branza
topita) carne grasa de pore,
gasca, rata, vanat, conserve,
mezeluri;paine cu sare sau
fainoase cu bicarbonat sau
sare;grasimile: slanina,
untura, margarina sarata;
legume bogate in
sodiu(sfecla, spanac,
telina)bauturi: alcool, ape
minerale, iaurt, lapte batut,
cafea, ceai tare.Condimente:
boia, mustar, ceapa, piper.
Mesele nu vor fi prea
voluminoase pentru a nu
ingreuna munca cordului.
Regim hipocaloric pentru
mentinerea greutajii
corporale si regim hiposodat
pentru a impiedica retinerea
apei in organism.
Rol delegat:a indicatia
medicului administrez:
FUROSEMID
SPIRONOLACTONA
25 mg 1 cp 8
CLORURA DE
POTASIU 0,5 mg/plic-3
plicuri 600-1200-1800
Urmaresc efectul
medicamentelor asupra
organismului;Mentin
interventiile anterioare si in
zilele urmatoare

82

DIAGNOSTIC DE

OBIECTIVE

NURSING
3. Nevoia de a
evita pericolele

Pacientul sa-si
sadisfaca nevoile in
functie de starea de
sanatate si gradul de
dependenta

-alterarea comfortului
fizic:
Cauza: valori
tensionale mari
(165/100 mm Hg.)
Manifestari: cefalee,
precordialgii.
anxietate moderata:
Cauze:
nerecunoasterea
prognosticului
bolii.
Manifestari:
teama, agitatie.

4. Nevoia de a
dormi si a se odihni.

Insomnia Cauze:
cefalee, precordialgii,
dispnee.

Manifestari:
- ore de somn
calitativ si cantitativ;
- treziri frecvente.

Pacientul sa
beneficieze de un
somn corespunzator
calitativ si cantitativ 78 ore/noapte

INTERVENTIILE
ASISTENTEI MEDICALE
- ajut si suplinesc pacientul in
sadisfacerea nevoilor
organismului;
- determin pacientul sa
participe la luarea deciziilor
privind ingrijirile;
- administrez medicamentele
indicate de medic;
- aplic masurile
de prevenire a
complicatiilor
;

- asigur pacientului conditii

de
microclimat pentru, favorizarea
somnului;
- asigur. linistea in salon si pe
coridoare pentru bolnavii sa
aiba un somn lilistit ara sa se
trezeasca de 7-8 ore/noapte;
- invata pacientul sa practice
tehnici de relaxare, exercitii
respiratorii, cateva minute
inainte de culcare;
- ofer pacientului o cana de
ceai inainte de culcare;
- identific nivelul si cauza
insomniei;
- observ si notez calitatea
somnilui, orarul somnului,
gradul de satisfacere a
celorlalte nevoi;
- intocmesc un program de
odihna corespunzator ;
Rol delegat

83

EVALUARE
Pacientul este
independent in
sadisfacerea nevoilor

07.03.2010
Pacientul prezinta un
somn medicamentos;
08.03.2010
Pacientul prezinta un
somn fiziologic
alternand cu somnul
medicamentos;
09.03.2010
Pacientul prezinta un
somn fiziologic de 7
ore/noapte.

- la indicatia medicului
administrez:
DIAZEPAMl+b21
- observ efectul
medicamentelor asupra
organismului; mentin
interventiile anterioare si in
zilele urmatoare;

5. Nevoia de a
invata cum sa-si
sanatatea

Deficit de cunostinte;
SD-inaccesibilitate
la
informatii;
MD-cuostinte
insuficiente despre
boala sa, anxietate

Pacientul sa
beneficieze de
cunostinte suficiente
despre boala

- explorez nivelul de
cunostinte al pacientului
privind boala sa, modul de
manifestare, masurile
preventive si curative, modul
de
participare la interventii si la
procesul de recuperare;
- stimulez dorinta de
cunoastere;
- constientizez bolnavul asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea;
- furnizez pacientului cunostinte
necesare despre tratament si
alimentatia pe care trebuie sa o
respecte;
- educ pacientul pentr profilaxia
secundara, evitarea stresului si
evitarea alimentelor pe care
trebuie sa nu le consume;
- verific daca pacientul a inteles
corect mesajul transmis si se-a
insus.it noile cunostinte;
Educatia sanitara
- sa duca o viata ordonata
evitand suprasolicitarile;
- sa alterneze munca
intelectuala cu cea fizica;
- sa respecte regimul diabetic;
sa consume alimente in mese
mici si dese (de 5 ori/zi);
- sa reduca sarea, alcoolul,
cafeaua si tutunul.

84

In urma discutiilor
avute cu pacientul
acesta si-a acumulat
noi cunostinte privind
boala, tratamentul si
regimul alimentar.

EXPLORARI PARACLINICE

DATA

DENUMIREA
ROLUL ASISTENTEI
EXAMENULUI
07.03.2010 EKG
- pregatesc pacientul din punct de
vedere psihic;
- transport pacientul la cabinetul de
explorari functionale pe carut cu 10-15
minute inainte; pacientul trebuie sa aiba
o pozitie relaxata cu membrele
inferioare usor departe si rotite in afara;
- se evita atingerea capului de
partile metalice ale patului;
- dezbrac pacientul si il asez in pat pe
spate; montez electrozii de membre:
ROSU - mana dreapta;
NEGRU - picior drept;
GALBEN - mana stanga;
VERDE - picior stang;
Montez electrozii precardiali, asezand
sub placa de metal a acestuia o panza
inmuiata intr-o solutie de electrolit (o
lingura de sare la un pahar de apa);
- VI- spatiul IV intercostal, pe
marginea dreapta a sternului;
- V2- spatiul IV intercostal, pe
marginea stang a sternului;
- V3- intre V2 si V4
- V4- spatiul V. intercostal stang si linia
medie claviculara;
- V5- la intersectia dintre orizontala
dusa la V4 si linia axiala mijlocie
stanga;
Dupa efectuarea EKG transport
pacientul la pat;
-Am anexat EKG-ul la foaia de
observatie a pacientului.

85

REZULTATE
OBTINUTE
Hipertrofie ventriculara
stanga intre V4, V5, V6.

86

EXAMENE DE LABORATOR

DATA

MOD DE
EXAMEN DE
RECOLTARE
LABORATOR
07.03.2010 GLICEMIE - se recolteaza 5-8 ml de
sange fara substante
anticoagulante
CREATININA - se recolteaza 5-8 ml sange fara
substante anticoagulante;
TRIGLlCE
RIDE
TRANS
AMINAZE

- se recolteaza 2-4 ml sange fara

substate anticoagulante;
- se recolteaza 5-8 ml
sange fara substante
anticoagulante;
VSH
- se recolteaza 2 ml de sange pe
heparina sau EDTA
FIBRINOGEN 0,5 nitrat de sodiu+4,5 ml sange
LEUCOCITE
HLG

- se recolteaza 2 ml de sange pe
heparina sau EDTA
- se recolteaza 2 ml de sange pe
heparina sau EDTA

TQ+INR
0,5 oxilat de sodiu+4,5 ml sange;
COLESTEROL - se recolteaza 5-8 ml sange fara
substante anticoagulante;
Examen sumar - se recolteaza din prima urinare
de urina
de dimineata dupa efectuarea
toaletei organelor genitale, 100
ml din mijlocul jetului urinar in
mod steril;

87

VALORI OBTINUTE

VALORI
NORMALE
80-120mg %

105mg %
0,60-1, 30 mg
1.35mg %
50 mg70
TGP=16UI
TGO=18UI

TGP=4-13UI
TGO=5-17UI

11 mm/h

5- 10 mm/h

400 mg %

200-400 mg/0

11350/mm3

4-7000/ mm3

6 milioane/ mm3

14"
250 mg
Hematiile rare Leucocitele
rare Glucoza, albumina
absenta

4,5-5,5 milioane/
mm3
12"- 16"
150-250mgO/0

TABEL CU MEDICATIA ADMINISTRATA

DENUMIREA MOD DE CALE DE

MEDICAMENT PREZENT ADMINIS
ULUI
ARE
TRARE
TROMBOSTOP

CP
PER OS

DIGOXIN

CP

PER OS

CP

PER OS

CAPTOPRIL

FUROSEMID

CP

i.m

PER OS

SPIRONOLAC
TONA

DOZA
UNICA

DOZA
TOTALA

ACTIUNE

REACTII
ADVERSE

Sangerari diverse,
relativ greu
CP
1 + CP Anticoagulant decontrolat, rareori
600-1200stomatite, ulcerari,
1800
tulburari digestive,
alopecie, urticarie
eruptii cutanate
necrotice, febra
leucopemie
Anorexie, greata,
varsaturi,diaree,
1 CP
2 CP
Glicozida
cefalee, slabiciune,
600 - 1800
tonicardiaca bradicardie sinizala,
urticarie
CP 600- 1+ CP Antihiper
Insuficienta renala,
1200- 1800
tensiv
sindrom nefrotic,
poliurie, oligurie,
trombocitopenie,
prurit,
artralgii,palpitatii,
angina pectorala
1 f 800
1f
Diuretic
Hipokalemie,
hipomagnetism,
eruptii cutanate,
leucopenie,
trombocitopenie.
1CP
800

1 CP

CLORURA DE
POTASIU

PULBERE

PER OS

1 plic

3 plicuri

DIAZEPAM

CP 10 mg

PER OS

1 CP
2100

1 CP

88

Diuretic
antialdosteronic
Diuretic
marind
secretia
sodiului in
urina
Sedativ

Hiponatrimie,hiperk
aliemie,
ginecomastie,febra,
diaree, hipotensiune
nedorita
anurie

Somnolenta,
oboseala, ameteli,
uscaciunea gurii,
tulburari de vedere.

89

EVALUARE FINALA
Starea pacientului la externare: ameliorata
Diagnostic medical:
- Insuficienta cardiaca congestiva;
- HTA

esentiala

stadiul

II.

Bilant de autonomie:
Pacientul in varsta de 60 de ani, se interneaza in ziua de 07.03.2010 cu urmatoarele probleme:
-

Dispnee de efort;

Edeme difuze la nivelul membrelor inferioare;

Palpitatii;

Anxietate;

Turgescenta jugularelor;

Insomnie;

Valori tensionale mari;

Cunostinte insuficiente privind satisfacerea nevoilor organismului si factorii de risc in

mentinerea sanatatii.
In urma investigatiilor efectuate si a conduitei terapeutice urmate, majoritatea

simptomelor dispar, pacientul gasindu-se la sfarsitul perioadei de spitalizare intr-o stare generala
buna, mult ameliorata.
Recomandari:
-

sa evite suprasolicitarea ducand o viata ordonata;

sa alterneze munca intelectuala cu cea fizica;

sa respecte regimul dietetic;

sa consume alimente in cantitati mici si dese;

sa reduca consumul de sare si alcool;

imbolnavirile respiratorii vor fi tratate imediat.

90

TEHNICI APLICATE

1. Asigurarea conditiilor de microclimat corespunzatoare.

2.Asigurarea igienei personale a bolnavului.
S.Masurarea functiilor vitale: puls, TA, respiratie, temperatura.
4.Supravegherea bolnavului: facies, comportament, aspectul tegumentelor si
mucoaselor, simptome, reactivitate generala.
5.Pregatirea bolnavului pentru examene paraclinice: Rx cp sau MRF, EKG.
6.Recoltarea de sange si urma pentru examene de laborator.
7.Tehnica injectiei intramusculare.
S.Tehnica perfuziei endovenoase.
9.Tehnica clismei evacuatorii.
lO.Tehnica mobilizarii bolnavului.
11 .Tehnica pansamentului plagii operatorii.
12.Pregatirea materialelor si instmmentarului pentru sterilizare

3.1 PERFUZIA
Generalitati
-

calea intravenoasa,

denumita ,,LINIA VIETII",

consta in introducerea solutiilor

de perfuzat direct in circulatia sanguina, picatura cu picatura, pentru reglarea

echilibrului apei si eletrolitilor (corectie si conservare), alimentatie parenterala
partiala sau totala, administrare rapida cu efect imediat a medicamentelor sau ca
singura cale de administrare a unor medicamente,

reglarea echilibrului

acido-

bazic, diluarea si favorizarea excretiei din organism a unor produsi toxici, precum si
mentinerea caii de acces venoasa;
-

in functie de scop, solutie si cantitate poate fi de scurta durata sau de lunga

durata

dupa ritmul perfuziei poate fi :

-

jet continuu = perfuzie rapida fara intrerupere

picatura cu picatura = perfuzie lenta

91

Alegerea si pregdtirea materialelor

-

pansamente adezive tip folie sau plasa, solutii dezinfectante

camp steril, manusi sterile

tampoane de vata, comprese sterile

garou elastic, masca

musjama, aleza

tavita renala, foarfece

pensa hemostatica

romplast, fasa

solutie perfuzabila

perfuzor, piese intermediare (robinete)

stativ, canula i.v.,fluturas

seringi si ace de diferite dimensiuni, sterile

Solutia de perfuzat
-

inainte si dupa efectuarea perfuziilor este obligatoriu spalarea cu apa curenta

si sapun a mainilor si folosirea solutiilor dezinfectante;

controlam ca solutia sa fie cea prescrisa de medic;

aspectul solutiei sa fie limpede si sa nu prezinte particule solide in suspensie;

etanseitatea sacului prin comprimarea acestuia;

incadrarea in termenul de valabilitate.

solutiile perfuzabile indiferent de prezentare, flacoane, saci PVC, sunt

sterile,

apirogene, dar trebuiesc administrate numai daca sunt usor incalzite sau la
temperatura corpului, cu exceptia solutiei hipertonice 10-20% de Manitol, unde
este

obligatoriu incalzirea

sacului,

cand

disparitia lor, deoarece solutia este suprasaturata.

Perfuzor
Perfuzorul are urmatoarea alcatuire:
-

trocar acoperit cu carcasa transparenta;

tubulatura din material plastic;

camera de vizualizare a picaturilor prevazute cu filtru;

clema sau robinet de inchidere;

manson din materail plastic, elastic, galben-brun;

port-ac cu carcasa protectoare.

92

acesta prezinta cristale, pana la

Montarea perfuziei
-

indepartam ambalajul solutiei perfuzabile si armatura metalica badijonand dopul

gumat cu solutie dezinfectanta si fixam pe stativ flaconul sau punga P.V.C.;

indepartam ambalajul trusei de perfuzat si acolo unde perfuzorul permitc fixam pensa
hemostatica sub trocar si inchidem clema sau robinetul de fixare al numarului de picaturi;

indepartam carcasa protectoare de pe trocar si il introducem prin dopul

gumat in flacon fara a atinge trocarul cu degetele;

indepartam pensa hemostatica si umplem camera de vizualizare a picaturilor

213(niciodata complet pentru a putea observa numarul de picaturi/minut);

eliberam clema pentru umplerea intregii tubulaturi a perfuzorului cu solutie fara a scoate
carcasa protectoare de pe port-ac pe care il mentinem deasupra nivelului solutiei din
flacon-sac si coborarea lui progresiva pe masura umplerii tubulaturii eliminand
astfel complet bulele de aer;

in cazul flacoanelor de sticla sau plastic folosim tubul-filtru de aer prevazut la un capat
cu trocar.

Pregatirea pacientului
-

dupa pregatirea psihica a pacientului, pozitia in pat este decubit dorsal cat mai
comod cu membrul in care se va efectua perfuzia in abductie si instalarea la
indemana a obiectelor utile, ca de exemplu soneria;

atunci cand este necesar se efectueaza depilarea zonei interesate si chiar anestezie
locala.

Loc de electie si punctia venoasa

-

loc de electie-venele de la plica cotului;

dupa executia punctiei venoase indepartam garoul elastic si carcasa protectoare

de pe port-ac pe care il fixam la canula i.v., fluturas fixand cu benzi de romplast atat
amboul acului, cat si mansonul perfuzorului;

la executia punctiei venoase cu ac, aceasta se efectueaza cu acul deja montal la port-acul
perfuzorului;deschidem imediat clema pentru a evita refluarea prin ac, canula, perfuzor
a sangelui si reglam viteza de scurgere in functie de scop si solutie perfuzabila;

schimbarea sacilor P.V.C. sau a flacoanelor se efectueaza fara introducerea de aer in

vena;

dupa terminarea administrarii cantitatii prescrise, se inchide clema inainte ca solutia sa o

goleasca complet, exfoliem romplastul si exercitam presiune asupra venei punctionate
cu tamponul imbibat in solutie dezinfectanta;
93

retragem acul printr-o miscare brusca in directia axului venei(numai pe DIRECTIA

DE INTRODUCERE) si aplicam un pansament steril.

Complicatii posibile
-

frison si

stare febrila= in cazul numarului mare de

picaturi/minut sau

utilizarea solutiilor expirate, nesterile, etc.;

-

embolie gazoasa insotita de sincopa cardiaca=patrunderea aerului in cantitate

mare in circuitul circulator;

dispnee si dureri precordiale=supraincarcarea inimii la introducerea brusca de

cantitati mari de solutie; intrerupem perfuzia si asiguram ritm lent al picaturilor;

hranirea indelungata prin perfuzie creste riscul la infectii prin aspiratie si

diaree;

compresia vaselor sau a nervilor=datorita folosirii diferitelor aparate sau obiecte

de sustinere a bratului;

pentru a preveni complicatiile toate solutiile folosite i.v. le etichetam cu: data, ora,
medicatia adaugata si doza;

flebita si necroze=in cazul revarsarii

solutiilor hipertonice

in tesuturi

perivenoase;
-

coagularea sangelui pe ac=datorita infundarii acestuia sau bizoul calca pe

peretele venei; scoatem acul;

tromboza=prin mobilizarea cheagului sanguin;

limfongita=aparitia traiectului dureros, colorata in rosu si cald la atingere, datorita

intolerantei la solutii si cateter sau greseli de asepsie;

refluare masiva sanguina=punctionarea unei artere;

embolie de cateter partiala sau totala= prin fixarea neglijenta a acestuia;

administrarea de glucoza, indiferent de valoarea calorica, impune pentru a preveni

modificarea glicemiei tamponarea

flacoanelor/sacilor P.V.C, cu insulina atat

pentru pacientul cu diabet, cat si pentru pacientul cu valori normale ale glicemiei.

94

EVALUARE GLOBALA
CAZ I

CAZ II

CAZ III

NUME : STROE
PRENUME : VASILE
VARSTA : 59 de ani
SEX: masculin
DATA INTERNARII:
04.03.2010
DATA EXTERNARII:
10.03.2010
DIAGNOSTIC MEDICAL:
-INSUFICIENTA CARDIACA
CONGESTIVA
-HTA esentiala stadiul II.
PROBLEME ACTUALE:
-dispnee de efort
-edeme difuze la nivelul
membrelor inferioare
-palpitatii
-precordialj
-anxietate
- cefalee, vertij
-turgescenta jugularelor
-valori tensionale mari
-insomnie

NUME : OLARU
PRENUME : MARiA
VARSTA 56 de ani
SEX : feminin
DATA INTERNARII:
15.01.2010
DATA EXTERNARII:
21.01.2010
DIAGNOSTIC MEDICAL:
-INSUFICIENTA CARDIACA
CONGESTIVA
-HTA esentiala stadiul II.
PROBLEME ACTUALE:
-dispnee de efort
-edeme difuze la nivelul
membrelor inferioare
-palpitatii
-precordialgii
-anxietate
cefalee, vertij
-turgescenta jugularelor
-valori tensionale mari
-insomnie

NUME: DOBRE
PRENUME : ILIE
VARSTA 60 de ani
SEX: masculin
DATA INTERNARII: 7.03.2010
DATA EXTERNARII: 13.03.2010
DIAGNOSTIC MEDICAL:
-INSUFICIENTA CARDIACA
CONGESTIVA
-HTA esentiala stadiul II.
PROBLEME ACTUALE:
-dispnee de efort
-edeme difuze la nivelul
membrelor inferioare
-palpitatii
-precordialgii
-anxietate
-cefalee, vertij
-turgescenta jugularelot
-valori tensionale mari
-insomnie

PROBLEME POTENTIALE:
-potential de aparitie trombozelor
venoase cu embolii pulmonare;
-embolii sistemice din trombii
intercavitari;
-casexie.

PROBLEME POTENTIALE:
-potential de aparitie trombozelor
venoase cu embolii pulmonare;
-embolii sistemice din trombii
intercavitari;
-casexie.

ANALIZE DE LABORATOR
-glicemie 105mg/0
-creatinina 1.35mg /0
-colestero!250 mg
-transaminaze TGP=16UI;
TGO=18UI
-VSHllmm/h
-FIBRINOGEN 400 %
-LEUCOCITE 11350/mm3
-HLG 6 milioane/mm3
-TQ+INR 14"
-EXAMEN SUMAR DE
URINA
Hematii rare Leucocite rare,
Glucoza albumina absenta

ANALIZE DE LABORATOR
-glicemie 82mg %
-creatinina 1.39mg /0
-colesteroll37 mg
-transamina'ze TGP=16UI;
TGO=18UI
-VSH lOmm/h
-FIBRINOGEN 390 /0
-LEUCOCITE 11000/mm3
-HLG 6 milioane/mm3
TQ+INR 14"
-EXAMEN SUMAR DE
URINA Hematii rare Leucocite
rare, Glucoza albumina absenta

EXPLORARI PARACLINICE
-EKG Hipertrofie ventriculara
stanga intre V4, V5, V6.

EXPLORARI PARACLINICE
-EKG Hipertrofie ventriculara
stanga intre V4, V5, V6.

95

PROBLEME POTENTIALE:
-potential de aparitie trombozelor
venoase cu embolii pulmonare;
-embolii sistemice din trombii
intercavitari;
-casexie.
ANALIZE DE LABORATOR
-glicemie 90mg %
-creatinina 1.25mg %
-colesterol!52 mg
-transaminaze TGP=16UI;
TGO=18UI
-VSH 12mm/h
-FIBRINOGEN 420 %
-LEUCOCITE 12100/mm3
-HLG 6 milioane/mm3
-TQ+INR 14"
-EXAMEN SUMAR DE
URINA Hematii rare Leucocite
rare, Glucoza albumina absenta
EXPLORARI PARACLINICE
-EKG Hipertrofie ventriculara
stanga intre V4, V5, V6.

TRATAMENT:
- TROMBOSTOP, DIGOXIN,
CAPTOPRIL,
FUROSEMID,
SPIROLACTONA,
CLORURA DE POTASIU,
DIAZEPAM.

TRATAMENT:
- TROMBOSTOP, DIGOXIN,
CAPTOPRiL,
FUROSEMID,
SPIROLACTONA,
CLORURA DE POTASIU,
DIAZEPAM.

EVALUARE LA
EXTERNARE: ameliorat

EVALUARE LA
EXTERNARE: ameliorat

96

TRATAMENT:
- TROMBOSTOP,
DIGOXIN, CAPTOPRiL,
FUROSEMiD,
SPIROLACTONA,
CLORURA DE POTASIU,
DIAZEPAM.

EVALUARE LA
EXTERNARE: ameliorat

CONCLUZII

Insuficienta cardiaca reprezinta reducerea fimctiei de pompa a inimii sub necesitatile de

irigare cu sange a diferitelor tesuturi si organe.
Aceasta defmitie arata deprimarea functiei de pompa hemodinamica a inimii, care
devine incapabila sa-si adapteze debitele la nevoile metabolice ale organismului, atunci cand
umplerea ei diastolica este adecvata.
Insuficienta cardiaca cronica are o evolutie cu o complicatie finala a cardiopatiilor, care
este catre sfarsit letal.
Cei trei pacienti din cazurile studiate in aceasta lucrare au fost internati pe sectia de
chirurgie, li s-au efectuat analize de laborator si au fost tratati medicamentos.
La externare acesti pacienti au plecat acasa cu o stare ameliorata clinic.

97

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

[1]

Balta Georgeta Aurelia, Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor, Editura didactica

si pedagocica, Bucuresti, 1988;

[2]

Chiru Florian, Chiru Gabriela, Morariu Letitia, Ingrijirea omului bolnav si

sanatos, Nevoi fundamentale, Editura Cison, Bucuresti, 2001.

[3]

Domnisoru D. Leonard, Compediu de medicina interna, Editura Stiintifica,

Bucuresti, 1994

[4]

Gherasim L. , Medicina interna, vol I, Bolile aparatului respirator, Editura

Medicala, Bucuresti, 1995

[5]

Marcean Crin, Mihailescu Vladimir, Puericultura si Pediatrie. Indreptar pentru

asistenti medicali, Colectia Fundeni, Bucuresti, 2004

[6]

Papilian Victor, Anatomia omului, vol II, Aparatul respirator, Editura All, Bucuresti,
1993;

98

99