 Log in

 Upload File
 Most Popular
 Art & Photos
 Automotive
 Business
 Career
 Design
 Education
 Hi-Tech
+ BROWSE FOR MORE

DOWNLOAD DOCX - LUCRARE DE DIPLOMA AMG

INGRIJIREA PACIENTULUI CU CARDIOPATIE ISCHMICA
Download docx
Transcript
LUCRARE DEDIPLOMACUPRINSI.MOTIVATIA LUCRAREII.ANATOMIA SI
FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULARA.INIMA-Asezare-Forma si dimensiuni-
Configuratia externa a inimii-Structura inimii-Vascularizatia inimii -Inervatia inimii-Proprietatile
muschului cardiac-Activitatea mecanica a inimiiB.ARBORELE
CIRCULATOR1.Arterele2.Venele3.Vasele limfatice-CIRCULATIA SANGVINA
SISTEMATICA-CIRCULATIA PULMONARA-CIRCULATIA LIMFATICAC.REGLAREA
ACTIVITATE CARDIOVASCULARE1.Prin mecanisme intrinseci2.Prin mecanisme
extrinseciIV.HEPERTENSIUNE ARTERIALA1 .Definitie si
clasificare2.Etiopatogenie3.Fiziopatologia hipertensiunii arteriale4.Anatomia
patologica5.Diagnosticul HTA si evaluare6.Forme clinice si semipatologice7.Evolutie si
complicatii8. Prognosticul9.Tratamentul HTA:a.Tratament igieno-dieteticb.Tratament
medicamentosc. Tratamentulurgentelorhipertensive10.Profilaxia hipertensiunii
arterialeV.PREZENTAREA CAZURILOR
STUDIATEVI.CONCLUZIIVII.BIBLIOGRAFIEMOTIVATIALUCRARII'Invatam pentru
viata, nu pentru scoala'( SENECA )

Intr-o lume in care existenta cotidiana a intrat intr-un ritm ametitor si solicitant trebuie sa
invatam cum sa ne pastram sanatatea, dar mai ales cum sareactionam in caz de imbolnavire.Chiar
daca ne conducem in viata dupa un motto ca acesta: E preferabil sa te epuizezi decat sa ruginesti
( DAVID J. SCHAWARTZ - Puterea magica a gandului ),trebuie sa stim si ce riscuri impune
abordarea unui astfel stil de viata.Am ales acest subiect pentru ca bolile cardio-vasculare ocupa
uneledintre primele locuri printre cauzele de mortalitate din tara noastra. Este stiut
cahipertensivii reprezinta 10% din populatia generala. In populatia de peste 40 de ani,acestia
cuprind 40%, iar in populatia de 55-60 de ani numarul lor creste la 50-60%.Cum stresul este un
factor favorizant al instalarii HTA, iar astazi estefoarte crescut pentru intreaga populatie, am vrut
ca abordand acest subiect sa invatcat mai multe despre aceasta afectiune si despre importanta
unei vieti echilibrate;mai ales sa le pot transmite si celorlalti aceste informatii, in special celor
predispusisa faca HTA.AnatomiaSi fiziologiaaparatului cardiovascularSistemul circulator este
format din inima, vase sanguine si limfatice, care alcatuiesc o unitate functionala coordonata si
permanent adaptata nevoilororganimului . Desi aparatul cardio-vascular reprezinta un tot unitar,
el poatefiimpartit in :osistemul sanguin reprezentat prin:-inima-vasesanguineosistemul limfatic
reprezentat de:-vasele limfatice-ganglioni limfaticiA).INIMAInima este considerata ca organ
central al aparatului cardio-vascular, acarui functionare asigura circulatia sangelui
interstitial.*Asezare:Inima se gaseste asezata in cutiatoracica ,in parteainferioara a mediastinului
anterior. Cea mai mare partea ei este in partea stanga a mediastinului si ocupapatul inimii de pe
fata mediastinala a plamanului stang.*Forma si dimensiuni: Areforma aproximativa a unui
conturtitantero-posterior,marimeapumnului unuiadult si cantareste aproximativ 300
g.*Configuratia externa a inimii:Inima prezinta : o fata anterioara, ofata inferioara a margini, un
varf si obaza.*Structura inimii:Inima este un organ cavitar si muscular, cu o
structuracaracteristica, potrivita functiilor pe care le indeplineste. in structura ei, vomstudia :
cavitatile inimii si perele inimii. Un perete longitudinal desparte inima indoua parti: inima
dreapta si inima stanga, iar un perete tranversal numit si septul antrio-ventricular, imparte fiecare
din cele doua parti in doua cavitati : o cavitatecatre baza inimii, numita atriu si o cavitate catre
varful inimii numita ventricul.Peretele longitudinal ce desparte atriile se numeste septinteratrial,
iar cel ce desparte ventriculele sept interventricular.Fiecare atriu comunica cu ventriculul
respectiv prin orificiileatrio-ventriculare prevazute cu valve, care se deschid doar intr-un
anumitsens, spre ventriculele : -stang (bicuspida)-si drept (tricuspida).Histologic inima este
alcatuita din trei straturi concentrice :-pericard;-miocard;-endocard.Pericardulsau stratul extern
este constituit dintr-o formatiunemembranoasa, care inveleste si baza vaselor mari care pornesc
din inima.Este alcatuit din doua foite : viscerala si parietala. intre acestea se gasestecavitatea
pericardica cu o lama subtire de lichid, care favorizeaza alunecarea intimpul activitatii
cardice.Miocardul- muschiul inimii - este mai gros in ventricule(mai ales in cel stang) decat in
atrii si este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate circular in peretele
atriilor, si din fibre oblic-spiralate in ventricule. Miocardul atrio-ventricular este separat de cel
ventricularprin inele fibroase atrio-ventriculare. Miocardul atrial este neted pe fata interna,iar cel
ventricular prezinta muschi papilari Y trabecule carnoase de care seprind, prin condaji, valve
atrio-ventriculare. in peretele inimii, in afara celulelormiocardice,mai exista celule specializate in
generarea si conducerea impulsurilorde contractii - acestea constituie sistemul excito-conductor
nodal ce cuprinde :nodului sinoatrial, nodului atrioventricular, fasciculul HISS care se termina
prinreteaua PURKINJE in fibrele miocardului ventricular.Endocardul- esteconstituit dintr-un
endoteliu situat pe o membrana bazala ce se continua custratul subendotelial format din fibre
colagene, fibre de reticulina, fibre elastice,rare celule conjunctive si numeroase terminatii
nervoase senzitive.*Vascularizatia inimiiIrigarea inimii cu sange este asigurata, ca pentru oricare
altorgan,prin artere si vene.Arterele inimii se numesc si artere coronare, respectiv artera
coronarastanga si artera coronara dreapta.Artera coronara stanga se bifurca in artera
interventriculara anterioarasi artera circumflexa.Venele inimii sunt :-venele coronare care sunt
reprezentate prin :marea vena coronara , vena interventricularaposterioara si mica vena
cororiala;-vene cardiace accesori, sunt cateva vene mici,care se deschid direct in atriul
drept.Vascularizatia inimii este completata prin numeroase vase limfaticesi ganglioni
limfatici.*Inervatia inimiiInimaareoinervatieextrinsecasioinervatieintrinseca.Inervatia extrinseca
a inimii este realizata prin fibre vegetative simpatice si parasimpatice formand plevul cardiac.
Fibrele simpaticepromidinganglionii para vertebrali cervicali si exercita efecte stimulatoare
asupramiocardului si vasodilitatoare coronariene. Fibrele parasimpatice provin dinnervii vagi,
merzeaza predominant modului sinoatrial si atrioventricular si au ca efect diminuarea
activitatilor cordului.Interventia intrinseca a inimii este reprezentata de
sistemulexcitoconductor.*Proprietatile muschiului cardiacMiocardul care din punct de vedere
structural este un muschistriat, are proprietati comune cu muschi striati, dar si o serie de
proprietaticaracteristice.-Ritmicitatea (automatismul) este proprietatea cordului de a se
contractivsuccesiv, ca urmare a impulsurilor contractile de nodului sinoatrial.-Conductibilitatea
este proprietatea miocardului, in special a tesutului nodal, dea conduce unde de a contractia de la
nivelul nodulului sinoatrial in intreg cordul.-Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a
raspunde print-o contractie lastimulii adecvati.-Contractilitatea este proprietatea miocardului de a
se contracta atunci cand estestimulat adecvat. Contractiile miocardului se numesc sistole, iar
relaxarile -diastole.* Activitatea mecanica a inimiiInima este un organ musculos, fapt pentru care
activitatea ei estecaracterizata prin contractii si relaxari, care se succed cu regularitate.
Contractiainimii se numeste sistola, iar relaxarea, diastola. O sistola, impreuna cu diastola care ii
urmeaza formeaza o revolutia cardiaca sau un ciclu cardiac.Revolutia cardiaca incepe cu sistola
atriala, care dureaza 0,1secunde, timp in care sangele este impins in ventricule. Dupa terminarea
sistolei atriale, atriile intra in diastola, diastola atriala, care dureaza pana la sistola
atrialaurmatoare, adica 0,7 secunde. In timpul diastolei atriale, presiunea in atrii scadefoarte mult
si sangele trece din vene in atrii, umplandu-le din nou.In momentul in care incepe diastola
atriala, incepe si contractiaventriculelor, adica sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde;
sistolaventriculara dureaza deci mai mult decat cea atriala. In timpul sistoleiventriculare,
distingem o faza in care presiunea sangelui din ventricule crestepana egaleaza presiunea din
artere; in a doua faza se deschid valvulele sigmoide si sangele este impins in artere. Cand incepe
sistola ventriculara, valvuleleatrio-ventriculare se inchid astfel ca sangele nu se poate intoarce in
atrii. Dupa cese termina sistola ventriculara, incepe diastola ventriculara, care dureaza
0,5secunde.Daca urmarim revolutia cardiaca, constatam ca din 0,8 secunde, catdureaza , inima,
in totalitate, se gaseste in sistola 0,4 secunde si in diastola 0,4secunde. Acest regim in care
activeaza inima ne explica de ce acesta poatefunctiona toata viata fara sa oboseasca.B.
ARBORELE CIRCULATORArborele circulator este constituit din vasele sanguine. Acestea
sunttuburile in care este inchis si prin care circula sangele. in functie de structura sifunctiile pe
care le au, sunt trei feluri de vase sanguine: artere, capilare si vene.1. ARTERELEArterele sunt
vase sanguine prin care sangele circula de la inima la organe. Elepornesc din ventricule si
ramificandu-se, se raspandesc la toate organele, undese capilarizeaza. Dupa dimensiuni, arterele
se impart in trei categorii: mari,mijlocii si mici; cele mai mici artere, care se continua cu capilare,
se numesc arteriale. Arterele sunt vase cu asezare variabila. Arterele mari sunt asezate, ingeneral,
profund pe cand arterele mai mici sunt superficiale. In drumul ei, arteraformeaza ramuri, care
poarta denumirea de colaterale iar la capat formeazaramuri terminale. Diferitele artere pot
comunica intre ele prin ramuri, care seunesc si formeaza anastomoze.STRUCTURA
ARTERELORPeretele unei artere este alcatuit din trei paturi numite tunici.a)Tunica
internasauintimaeste formata dintr-un strat subtire de celuleturtite, numit endotelin.Sub endotelin
se afla stratul subendotelial, alcatuit dintr-o retea de fibreelastice, colagene si de reticulina, iar
sub aceasta se afla o membrana groasa sielastica care poarta denumirea de limita elastica interna.
Ea permite trecereaplasmei sanguine si a globulelor albe spre tesuturi.b)Tunica
mijlociesaumediaeste alcatuita din fibre elastice si fibremusculare netede dispuse circular.
Proportia acestor doua tesuturi depinde demarimea arterei, deci de departarea de inima. Stratul
de tesut elastic se subtiazape masura ce ne deplasam de inima, iar stratul muscular se ingroasa cu
cat nedepartam de inima. La periferia tunicii medii se afla o membra elastica, care osepara de
tunica externa, limitanta elastica externa.c)Tunica externa sau adventicea este alcatuita din tesut
conjunctiv elasticsi cateva elemente musculare. In tunica externa a vaselor mari si mijlocii
segasesc atriole si capilare sanguine care au rolul se hraneasca peretele arterei.Intunica mijlocie
si tunica externa se gaseste si un mare numar de terminatiinervoase vegetative. La nivelul
capilarelor, tunica mijlocie si cea externa audisparut.2.VENELEVenele sunt vase sanguine care
se formeaza prin confluentacapilarelor sanguine si care se termina la inima, in atrii. Prin ele
sangele circulade la periferie spre inima.Venele sunt mai numeroase decat arterele, raportul
numeric dintre elefiind de aproximativ 2:1. In functie de dispozitia lor in organism, venele
sunt:profunde si superficiale. O alta caracteristica o formeaza marele numar deanastomoze,
legaturi prin ramuri colaterale.In functie de grosimea lor, venele se impart in trei categorii:
mari,mijlocii si mici. Cele mai subtiri ramuri ale venelor se numesc venule si seformeaza prin
unirea capilarelor.SRUCTURA VENELORDin punct de vedere structural, venele au peretele
mai subtire si mai putin rezistent decat arterele si, din acest motiv, in sectiunea trasversala,
conturul venelor este oval, turtit,in timp ce arterele au un contur circular, regulat.Peretele unei
vene este format din trei tunici:a) Tunica interna sau endovena este formata dintr-un endotelin,
care captuseste lumenul venei si are aceiasi structura ca si endoteliul capilarelor, si dintr-un strat
conjunctiv elastic, asezat in jurul endoteliului, care contine fibreelastice, dispuse in forma de
retea.Tunica interna formeaza in interiorul unor vene niste pliuri semilunare,numite valvule
venoase. Valvulele venoase se gasesc numai in venele in caresangele circula de jos in sus. Si se
numesc vene valvulare.Venele care nu auvalvule poarta denumirea de vene avalvulare.b) Tunica
mijlocie sau mezovena este mai subtire decat tunica mijlocie aarterelor si are o structura
variata.Ea este formata din tesut conjunctiv, in caresunt cuprinse si fibre musculare.Tesutul
conjunctiv contine fibre conjunctive si fibre elastice, cu dispozitie si proportii foarte variate.c)
Tunica externa sau perivena este mai groasa decat tunica mijlocie sieste constituita tot din tesutul
conjunctiv lax, in care se gasesc, pe langa fibreconjunctive si elastice, si elemente musculare; de
obicei , tesutul conjunctiv almezovenei se gaseste in continuarea tesutului conjunctiv al
perivenei, fara olimita distincta.Structura peretelui si in special structura tunicii mijlocii variaza
cudiferitele tipuri de vene : -vene fibroase, fibroelastice si vene musculoase.Venele musculoase
sunt vene mici, asezate departe de inima, cum suntvenele membrelor.3. VASELE
LIMFATICEVasele limfatice se formeaza prin confluenta capilarelor dand nostin vaselor
limfatice mici,care, prin confluenta, formeaza vase limfatice mari, iaraceasta dau nastere, la
randul lor, la trunchiuri limfatice, care comunica cusistemul vascular sanguin.Structural,vasele
limfatice sunt asematoare cu venele, doar ca in generalsunt mai subtiri decat
venele.*CIRCULATIASANGUINA SISTEMATICACirculatia sistematica asigura transportul
sangelui de la inima spreorgane si teseturi prin sistemul arterial si capilar, iar reintoatcerea la
inima, prinsistemul venos.Circulatia sistematica incepe in ventriculul stang, de unde pleacaartera,
aorta, din care se desprind apoi toate arterele mari ->artere->arteriole->capilare apoi prin venele-
>vene->venele->atriul drept.*CIRCULATIA PULMONARACirculatia pulmonara este cuplata
in serie cu cea sistematica,sangeledin ventriculul drept fiind propulsat prin artera pulmonara spre
plamani, unde areloc schimbul de gaze, dupa care revine prin venele pulmonare in atriul
stang.*CIRCULATIA LIMFATICACirculatia limfatica este o cale derivata a marii circulatii,
prin care reintrain vene o parte din lichidele interstitiale. Similar circulatiei sangvine, circulatia
limfatica are loc in cadrul unui sistem vascular inchis, care incepe din tesuturi,prin capilare
inchise, se colecteaza apoi in vase din ce in ce mai mari, si, in
final,formeazadouacolectoarelimfaticemari,caresedesachidinvenelesubclaviculare.C.REGLARE
A ACTIVITATIICARDIOVASCULAREReglarea activitatii inimii se face prin mecanisme
intrinseci si extrinseci.1. Reglarea prin mecanisme intrinseciO reglarea activitatii cardiace se
observa si la inima scoasa dinorganism, lipsita deci de influente nervoase si imorale.2.Reglarea
prinmecanisme extrinseciReglarea activitatii cardiace se face in special pe cale reflexa si
umorala:a)Reglarea reflexaSe stie ca inima este inervata de fibrele simpatice si
fibreparasimpatice.Fibrele simpatice sunt postganglionare si provin din plexulcardiac.Fibrele
parasimpatice provin din nervul vag si sunt fibre premergatoare.Acesti nervi au actiune
autogonista asupra inimii.Simpaticul accelereazacontractiile cardiace si mareste intensitatea, pe
cand parasimpaticul(vagul)incetineste ritmul contractiilor cardiace si scade intensitatea
lor.Activitatea cardiaca este influentata si de activitatea scoarteicerebrale. Este stiut ca starile
emotionale pot provoca modificarea activitatiicardiace : frica, mania, bucuria etc. pot determina
o accelerare a contractiilorcardiace.b)Reglarea umoralaActivitatea inimii este coordonata si pe
calea umorala, adica prinactiunea unor substante pe care le produc diferite organe si pe care
sangele leaduce la inima.Dintre aceste substante, cele mai importante sunt hormonii.Deexemplu
adrenalina,hormonul medulosuprarenalei, provoaca o intensificare si oaccelerare a contractiilor
cardiace (obisnuit cantitatea de adrenalina din sange este redusa). Aceeasi actiune o are si
tiroxina, de aceea in hiperteroidism seproduce o accelerare a ritmului cardiac. Acetilcolina,
produs al sistemuluinervos parasimpatic, are o actiune inversa adrenalinei. Si diferitele saruri
careintra in compozitia plasmei au actiune asupra activitatii cardiace. Importante din acest punct
de vedere sunt sarurile de calciu, care accelereaza ritmul cardic, siarurile de potasiu, care
incetinesc ritmul cardic. Datorita reglarii reflexe sireglarii umorale se produce o adaptare fina a
travaliului cardiac la
nevoileorganismului.HIPERTENSIUNEAARTERIALADefinitie:hipertensiunea arteriala este un
sindrom caracterizat princresterea presiunii sistolice si a celei diastolice peste valorile normale.
Dupa OMSse considera valori normale pentru presiunea maxima 140-160 mmHg,interpretate in
raport cu varsta, sexul si greutatea, iar pentru minima 90-95mmHg.Clasificare:in functie de
etologie se deosebesca)HTAesentiala in care nu se poate evidentia o cauza
organicab)HTAsecundara sau simptomatica in care este dovedita cauza
sedeosebeschipertensiunisecundare:renale,endocrine,neurogenesicardiovasculare.HTA este una
dintre cele mai raspandite boli.Presiunea arteriala poatecreste fie prin marirea debitului, fie prin
cresterea rezistentei.Cele mai multe hipertensiuni au la baza cresterea rezistentei periferice
(hipertensiunea esentiala,renol.).Initial,procesul este functional-vasoconstructie-apoi leziuni
organicecare permanentizeaza hipertensiunea arteriala. in ceea ce priveste factorii care realizeaza
vasoconstructia arteriala, se acorda un rol important sistemului nervos central, sistemului
hipofizo-suprarenal si hiper reactivitatii vasculare.in evolutia hipertensiunii arteriale,dupa mai
multi ani de evolutie apoi leziuni organice de ateroscleroza, care agraveaza tulburarile.a)HTA
esentiala : prin care se intelege orice sindrom clinic hipertensiv,in care valorile presiunii arteriale
sunt crescute, in absenta unei cauzeorganice. Se mai numeste si boala hipertensiva.Este cea mai
frecventa,reprezentand 80-90 % din totalul hipertensiunilor, si apare de obicei dupa 30 deani, cu
un maximum de frecventa intre 40 si 50 de ani. Incidenta este mai mare lafemeie, dar formele
mai grave apar la barbarti. Menopauza si obezitatea suntfactori favorizanti, la fel viata incordata,
stresanta si ereditatea. Ereditatea ar jucaun rol foarte important, afectiunea intalnindu-se in
proportie de 20-80% (dupa diferite statistici) in antecedentele familiale ale bonlavilor. Ceea ce se
transmitear consta intr-o tulburare a metabolismului catecolaminelor (adrenalina sinoadrelina),
care ar sta la baza vasoconstructiei arteriale. Se pare ca sialimentatia bogata ar juca un rol.b)HTA
simptomatice:ode cauza renala. Din aceste grupe fac parte:-hipertensiunile reno-vasculare
(anomalii congenitale ale vaselor renale -stenoze,anevrisme- tromboze , embolii ), hipe.-
hipertensiunile din bolile parenchimului renal (glamernlanefita acuta sicronica, leziuni renale din
diabet, pielonefitele etc).In aparitia hipertensiunii renale, rolul principal este detinut de o
enzimacare ia nastere in rinichiul ischemic (cu circulatie insuficienta ) si care senumeste renina.
Aceasta se transforma in sange intr-o substanta hipertensivanumita angiotensiva. E importanta
precizarea etiologiei renale deoarece uneleforme sunt suspectibile de interventie chirurgicala
(hipertensiunea reno-vasculara, unele pielonefite);-tratamentul se adreseaza atat bolii de baza, cat
si hipertensiunii arteriale.ode cauza endocrina . Din acelasi grup fac parte :-feocromacitomul - o
tumoare localizata in medulara glandei suprarenale,caracterizata prin crize paroxistice de
hipertensiuni datorate descarcarii incirculatie de catecolamine( adrelina si noradrelina);
tratamentul este chirurgical;-hiperaldosteronismul primar ( adenom corticosuprarenal cu secretie
exesiva dealdosteron);-sindrom Cushing, datorat unei tumori corticosuprarenale sau hipofizare
care secaracterizeaza prin hipertensiune, obezitate, vergeturi, hirsutism si
crestereaeliminariiurmare a 17- cetosteroizilor ; tratamentul este chirurgical.-hipertensiuni
endocrine, mai apar in hiperticordism, in cursul sarcinii; in cursulprimei sarcini poate aparea o
hipertensiune reversibila, recidivand eventual cufiecare nouasarcina , alteori , graviditatea
agraveaza o hipertensiune arterialapreexistenta, de alta natura.de cauza neurogenain boli
traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului care duc lao crestere a presiunii intracraniene
sau in caz de leziuni ale centrilor vasomotori se observa, uneori si crestereatensiunii arterile.ode
cauza cardiovasculara:Bolile insotite de hipertensiune arteriala sunt:- coartactia aortica-blocul
complet-insuficienta aortica-ateroscleroza.Etiopatogenie:Majoritatea autorilor accepta astazi
conceptianervista, potrivit careia predispozitia ereditara este de natura neurogena , legatade o
anumita structura a personalitatii si de o anumita modalitate de raspuns lasituatiile de stress :
durere, frica, suparare.Boala ar fi esential nervoasa, produsade o tulburare in activitatea centrilor
nervosi superiori. Diferiti excitanti din sferapsihoemotionala( necazuri, griji , nesiguranta ),
actionand pe fondul uneipredispozitii ereditare, duc la aparitia unor focare de excitatie
permanenta lanivelul scoartei cerebrale, determinand secundar o vasculatie arteriala. In
lantulpatogenic al hipertensiunii mai intervin tot prin intermediul scoartei - sistemulendocrin si
rinichiul.Modificarile fundamentale locale care stau la baza hipertensiunii suntvasoconstructia
arteriala si cresterea continutului peretelui arterial in apa sisare.Mai tarziu apar leziuni organice
si atersleza, care grabesc evolutia siintuneca prognosticul prin
complicatii.Fiziopatologiahipertensiunii arterialePentru practica clinica si patologica, importanta
este nu atat valoareacifrica a cresterii tensionale cat consecinta vasculara si hemodinamica a
acestia.Relatia dintre hipertensiune si patologia vasculara este binecunoscuta, imbracand in mare
urmatoarele aspecte :-hipertensiunea arteriala , in afara faptului ca este un factor de risc
pentruaterosderoza, poate precipita si agrava evolutia acesteia ;-hipertensiunea arteriala include
modificari modificari arteriolare specifice -arteridopatia hipertensiva.Ultimul aspect retine
atentia in mod deosebit atat prin mecanismele salede producere cat si prin consecintele asupra
evolutiei hipertensiunii arteriale.Exista doua forme distincte de arteridopatii hipertensive:
arteriloscleroza sinecroza fibrinoida a mediei arteriolare .Arterioloscreloza consta in ingrosarea
si, ulterior , in hialinizarea arteriolelor , fenomenul parand sa debutezesubendotelial, cu prindere
progresiva a mediei. In patologeneza hialinului suntimplicate hiperproductia de colagen arteriar,
degenerarea membrelor bazale,exsudatia plasmatica cu depunere de fibrina si degenerescenta
musculaturiinetede.Leziunile de arterioloscreloza sunt parcelare; intereseaza cu
precadererinichiul si constituie substratul asanumitei nefroangioscrelozei benigne, deinvaluire in
HTA esentiala. Sommerst constata ca leziunile de arterioloscreloza evolueaza in mai multe
stadii: spasm al celulelor musculare din media arteriolei aferente, ingrosare a peretelui vascular
datorita edemului, hipertrofie a celulelor musculare, degenerescenta nialnia a peretelui arteriolar
cu ingustarea lumenului vascular. Necroza fibrinoida arteriolara constituie 'marca' morfologica a
HTA maligne. Se caracterizeaza prin rupturi ale fibrelor musculare netede din media arteriolara,
exudatia plasmatica enorma in peretele vascular, reactie inflamatorieexudativa si ploriferativa in
adventice cu obliterare sau stenozare consecutiva a numenului arteriolar. Arteriola capata un
aspect bizar, moniloform, avand zonedilatate care alterneaza cu altele stramtorate. Leziunile
afecteaza in masuradiferita rinichiul, pancreasul, suprarenalele, intestinul, creierul, cordul si
ficatul. La nivelul rinichiului, leziunile arteriale se sistematizeaza, fiind reprezentate
deendorterita proliferativa, arteriolita necrozanta glomerulita necrozanta.Patogenialeziunilor
arteriale este complexa si doar partial cunoscuta, mai ales in ceea cepriveste secventialitatea
evenimentelor mobide. Interventia mecanismului renina-angiotensiva, hipersecretia de
mineralcorticorzi si catecolamide, excesul de Na+,constituie elementele patogenice principale
care stau la baza vasculozeiplasmatice, a depunerii de fibrinoid in media arteriolara si a
necrozelorarteriolare.ANATOMIAPATOLOGICAHTA entitate nosologica individualizata pe
criterii fiziologice, nu areun echivalent anatomic. In cursul evolutiei sale apar multiple
aspectemorfologice, in functie de stadiul bolii, de rapiditatea instalarii ei, de intensitatea
tulburarilor functionale si de gradul de interesare a diferitelor organe in
procesulpatologic.Tendinta veche de a identifica hipertensiunea cu modificarilestructurale a facut
dificila cunoasterea rolului jucat de arteriole vasculareorganice in istoria naturala a bolii. Intr-
adevar HTA si degradarile morfologicenu sunt neaparat doua aspecte diferite aleunuia si
aceluiasi proces. Marimeatensiunii si gradul arterioscrelozei nu sunt legate intre ele prin legaturi
matematice, de cauza la efect. Intre importanta leziunilor si gravitateamanifestarilor lor chimice,
de asemenea, nu exista o proportionalitate stricta.Multe dintre aspectele lezionale constatate nu
au nimic caracteristic intre ele si,mai mult chiar, cea mai mare parte dintre complicatiile bolii pot
fi corelate maide graba cu procesele arteroscrelotice accentuate de hipertensiune, decat cuinsusi
HTA. Multe alte leziuni, de asemenea, nu se deosebesc de degenerarilearteriale legate de
procesul de senescenta, indiferent de cifrele tensionale. Ingeneral, lipsesc studii de mare
anvergura, bazate pe criterii unitare, bineprecizate, care sa caute sa stabileasca o corelatie stricta ,
comparativa, intre tipulsi gradul unor anumite leziuni, pe de o parte, si grupa de varsta, sexul,
cifratensionala, vechimea si viteza evolutiei bolii, pe de alta.De aceea suntem mai mult sau mai
putin siliti sa ne limitam la oexpunera catagrafica a tipurilor de leziuni intalnite in aceasta boala
si sa facemnumai presupuneri care dintre modificarile degenerative ce alcatuiesc'arterioscreloza'
sunt legate de o tensiune mare.Termenul anatomic generic de 'arterioscreloza', cuprinzand
totalitatealeziunilor degenerative ale arterelor, nu inseamna nimic mai mult decat'induratie a
arterelor'. Sub acest termen se cuprind trei grupe de leziuni:1. Mediocalcoza -proces degenerativ
care intereseaza media arterelormijlocii, interesant din punct de vedere anatomic,dar lipsit de
consecinte functionale si chimicesemnificative.2.Ateroscreloza -procesvascular
obstructiv,datoritaconstituiriiplacilor de arteromininimaarterelormusculoelasticede marime
mijlocie, cu necroze, hemoragii,fibroza sicalcificare.3. Arterioloscreloza-
caracterizataprinhiperplazie endoteliala, cuingrosare si hialinizare a intimei
sihipertrofiamusculara a arteriolelor.Primele doua tipuri lezionale afecteaza arterele mari, artere
cu un strat mijlociu bogat in tesut elastic. Al treilea tip lezionar cuprinde arterele mici
siarteriolele, elemente bogate in tesut muscular, cu functiile esentiale in
controlarearezistentei.Procesele patologice, care duc la degenerarea fibrelor perifericeelastice din
media aortei si din media arterelor mari, cresc presiunea pulsului siduc la o hipertensiune
exclusiv sistolica. In parte, aceste procese sunt in functie de varsta.Ridicarile atat ale presiunii
sistolice, cat si celei diastolice sunt legatein primul rand de modificarile, functionale sau
structurale, din arterele mici,musculare.DIAGNOSTICUL HTA SI EVALUAREHTA fiind o
boala de frecventa crescuta in populatia generala,adevaratele probleme pe care le pune sunt cele
ale depistarii sale in masa si nucele ale stabilirii diagnosticului la nivel individual. De aceea
populatia trebuie safie avizata si sa sprijine efortul medico-sanitar de depistare activa a
bolii.Sprijinul cel mai direct este materializat prin prezentarea la actiunile dedepistare a HTA pe
de o parte, iar pe de alta parte, prin efectuarea constiincioasaa examinarii medicale impuse cu
diverse prilejuri (angajari in munca, admiterein invatamantul superior, examene pentru permis de
conducere auto, e.t.c). Infond, problema centrala a diagnosticului individual al HTA este legata
devaloarea cifrei tensionale.In felul acesta masurarea TA devine mijlocul esentialde
diagnostic.Asistentei medicale, si in special celei care lucreaza in comunitati, iirevine un rol
insemnat in depistarea hipertensivilor prin prisma faptului ca eaeste cea care masoara TA, dar
mai ales prin natura muncii sale care-i permite saculeaga mai multe informatii despre pacient si
mediul sau. Sa nu uitam cauneori valorile crescute, peste limita, ale TA nu indica neaparat o
hipertensiune arteriala ci se pot datora unor factori de mediu. De aceea contextul in care se
inregistreaza aceste valori este foarte inportant. De asemenea AM trbuie sa stapaneasca foarte
bine tehnica masurarii tensiunii arteriale stiut fiind faptul camasurarea incorecta duce la valori
eronate.Ce trebuie sa faca pacientul caruia la o examinare medicala i s-a gasitcrescuta TA?
Raspunsul va trebui sa tina seama de cifra TA si varsta persoaneiin cauza. Astfel, pentru adulti,
indiferent de varsta, descoperirea unei TAd egalasau mai mare de 100 mm/Hg trebuie sa fie
urmata de prezentarea la medicpentru investigatiile de rutina si prescrierea tratamentului.Dupa
descoperirea si confirmarea hipertensiunii arteriale este necesarsa se efectueze pentru fiecare
bolnav un bilant clinico-biologic in scopulindividualizarii diagnosticului si eventual al gasirii
unei etiologii ahipertensiunii. Efortul diagnostic va fi limitat la un minim concludent de date,
inasa fel incat sa se poata evidentia:-severitatea bolii-gradul de afectare cardiovasculara-
coexistenta altor factori de risc pentru ateroscreloza-un posibil factor etiologic-elemente
orientative pentru prognostic si tratamentHipertensivul este prin excelenta un bolnav ambulator,
internarea sa inspital nefiind indicata decat in cateva situatii si anume:Persoanele tinere (sub 40
de ani) cu HTA moderata sau severa;Persoanele cu TAs mai mare sau egala cu 240 mm/Hg
si/sau TAd maimare sau egala cu 120 mm/Hg;Bolnavii la care se suspicioneaza clinic o forma de
HTA secundara;Indivizii cu HTA rezistenta la tratament;Hipertensivii a caror HTA 'banala' isi
modifica brusc cursul evolutiv(efecte adverse majore ale medicatiei autihipertensive, instalarea
rezistenteila tratament, aparitia unor complicatii, e.t.c);Bolnavii la care HTA se asociaza cu alte
afectiuni cronice
(metabolice,cardiovasculare,pulmonare,e.t.c.)careafecteazaprognosticulsitratamentul.Abordarea
unui bolnav hipertensiv va incepe in mod obligator cu oanamneza atenta, un examen clinic
complet si o investigatie paraclinica derutina, strict necesara.a) ANAMNEZAAsistenta medicala
fiind prima care intra in contact cu pacientul (decele mai multe ori) trebuie sa conduca discutia
astfel incat sa poata procura urmatoarele date: debretul aproximativ sau sigur al HTA,
simptomele de debutsau cele pentru care se adreseaza medicului, sa orienteze si sa
ierarhizezeinvestigatiile paraclinice pentru stabilirea etiologica a HTA si a caracterului
sauevolutiv, sa efectueze un bilant orientativ privind riscul cardiovascular, bolileasociate si
evetualele conditii de mediu favorizante pentru cresterea valorilor TA.Anomneza bolnavului cu
HTA este etapa initiala si indispensabila stabiliriidebutului hipertensiunii.Interogatoriul
precizeaza unele tulburari functionale comune tuturor formelor de HTA si anume:-cefalee -
semnalata indeosebi dimineata inainte de sculare; are sediul cervico-occipital sau se prezinta ca o
hemicranie predominant preorbitara, alteori estepulsatila, insotita sau precedata de tulburari
vizuale sau digestive; bolnaviirelateaza ca cefaleea este favorizata de ingestia de alcool si de
suprasolicitareintelectuala;-vertij de durata variabila, asociat sau nu schimbarilor de pozitie ,-
tulburari de vedere ,-vajaieli in urechi ,-oboseala fizica si intelectuala,-parestezii, pareze, disartrii
trecatoare,-palpitatii, precordialgii, dispnee de efort,-anxietate, insomnii, iritabilitate,-prezenta in
antecedentele patologice personale a unor afectiuni nefrologice sauurologice (albuminurie sau
hematurii pasagere, infectii urinare, colici nefretice,afectiuni renale diagnosticate, e.t.c.)
traumatisme lombare, HTA pe timpul uneisarcini,-existenta antecedentelor heredocolaterale de
HTA, de ateroscreloza si formeleclinice de manifestare a acestora,-unele obiceiuri alimentare
individuale si familiale (consum de sare, de dulciuri),fumatul si consumul de alcool,-profilul
profesional,graduldesolicitare profesionala 'competitivitatea sieficacitatea' sociala a bolnavului,-
existenta unor simptome care pot sugera o HTA secundara (crize sudoraleinsotite de palpitatii,
anxietate si paloare, astenie musculara, parestezii, mialgii,paralizii intermitente, poliurie, e.t.c.),-
prezenta unor simptome ce sugereaza existenta unor complicatii vasculare(eclipse cerebrale,
claudicatie intermitenta, crize de angina pectorala) e.t.c.b) PREGATIREA SI ASISTAREA
EXAMINARILOR CLINICEColaborarea la examinarea clinica a bolnavului este una din
sarcinile importante ale asistentei. Ajutorul acurdat medicului si bolnavului in cursulexaminarii
clinice degreveaza pe aceasta din urma de eforturi fizice, ii previne oserie de suferinte inutile,
contribuie la crearea unui climat favorabil intre bolnavsi medic, face accesibila medicului
explorarea tuturor regninelor organismului, servindu-1 cu instumentarul necesar, toate acestea
intervenind pentru scurtareatimpului expunerii bolnavului in stare grava la examinarile clinice
esteindispensabil in cazul bolnavilor in stare grava: astenici, adinamici, somnolenti, inconstienti,
imobilizati, e.t.c. si foarte utila in cazul tuturor bolnavilorSarcinileasistentei in pregatirea si
asistarea unui examen clinicmecical sunt urmatoarele:-pregatirea psihica a bolnavului,-adunarea,
verificarea si pregatirea instrumentului necesar,-dezbracarea si inbracarea bolnavului,-aducerea
bolnavului in pozitiile adecvate examinatorilor,-asigurarea iluminatiei necesare la examinarile
cavitatilor naturale,-deservirea medicului cu instrumente,-ferirea bolnavului de traumatisme si
raceala,-asezarea bolnavului in pat dupa examinare si facerea patului.*Pregatirea psihica a
bolnavuluise incadreaza in munca de educatie side linistire pe care asistenta o duce cu bolnavul
din momentul primirii lui insectie. Atitudinea ei fata de bolnav trebuie sa reflecte dorinta
permanenta de a-1ajuta; crearea climatului favorabil, atitudine prieteneasca, constituie
factoriiimportanti ai unei bune pregatiri psihice. In preajma examinarilor de oricenatura, asistenta
trebuie sa lamureasca bolnavul asupra caracterului inofensiv alexaminarilor, cautand sa se reduca
la minimum durerile care eventual vor fiprovocate prin unele manopere simple, ca: examinarea
unei articulatii inflamate,palparea unui abdomen dureros, e.t.c. Bolnavul nu trebuie niciodata
indus ineroare caci astfel va pierde increderea in noi.Daca insa cunoaste esenta siimportanta
examinarilor, prin increderea pe care i-am insuflat-o, va suporta multmai usor suferintele cauzate
de diverse explorari, obtinand cooperarea lui activain reusita si operativitatea
examinarilor.Tinand seama de simtul pudorii, asistenta va izola patul bolnavului (in special la
prima examinare), despartind-ul cu un paravan de celelalte paturi, ceeace linisteste pe multi
bolnavi.EXAMENUL CLINICDeterminarea presiunii arteriale se face corect prin metoda
ascultativa sau cea electronica, masurand TA la ambele brate, in clinostatism si ortostatism, daca
este posibil dimineata, dupa repaus fizic si intelectual.Examenul clinic incearca sa deceleze
cauzele sau leziunile generatoarede HTA, precum si stadiul evolutiv si rasunetul asupra
intregului organism.Scaderea inportanta a pulsului la arterele femurale sau abolirea sa evoca
ostenoza a sistemului aortic care se confirma la palparea arterelor intercostale petoracele
posterior, prin auscultatia inimii (suflu sistolic paravertebral stang) si deradiografia toracelui
(eroziuni costale). Stenoza unei artere renale poatedetermina uneori un suflu perceptibil
paraombilical si in regiunea lombara.Palparea lojelor renale poate evidentia o tumoare renala sau
nefromegaliebilaterala, sugerand polichistoza renala. Tuseul rectal la barbat si cel vaginal
lafemeie sunt asemenea necesare. Examenul clinic general poate pune in evidentasi semnele unei
afectiuni endocrine sau metabolice, susceptibile de a produceHTA secundara (hipertiroidism,
boala Cushing, acromegalie, manifestaricutanate ale unei diateze gutoase sau
dislipopreteinemii).Aprecierea rasunetului visceral al HTA: cand bolnavul semnaleazadispnee la
eforturi bine tolerate anterior, iar examenul obiectiv deceleaza unsuflu sistolic si cardiomegalie
(confirmata radiologie, EKG, ecografie), secontureaza suprasolicitarea cordului; semnalarea unei
poliurii nocturne, recente,fara disurie, obliga la suspicionarea renalizarii HTA. Deasemenea,
scadereacapacitatii de lucru, eclipse cerebrale, un examen de fund de ochi modificat(gradul II-
III) sustin faptul ca HTA a produs afectarea vaselor cerebrale.c) RECOLTAREA
PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE PENTRUEXAMENELE
PARACLINICEIngrijirea bolnavilor implica stabilirea diagnosticului precis intr-untimp cat mai
scurt posibil, pentru a se putea acorda ingrijirile si tratamentuladecvat. Un ajutor pretios -de
multe ori indispensabil- in aceasta munca-1constituie probele de laborator, care exprima in mod
obiectiv modificarilesurvenite in morfologia, functiunea si biochimia organismului si
evidentiazaagentii agresivi, factorii etiologici ai imbolnavirilor.Utilitatea rezultatelor de laborator
depind de cei doi factori de baza: recoltarea corecta a produselor supuse analizelor si efectuarea
analizelor propriuzise. Efectuarea analizelor cade aproape exclusiv in sarcina personalului
delaborator, majoritatea recoltarilor insa, fac parte din sarcinile personalului care lucreaza
nemijlocit la patul bolnavului, din acest motiv, asistenta trebuie sa aibacunostinte precise si
manualitate corespunzatoare.Importanta examinarilor de laborator se concretizeaza in
urmatoarele:-imbogatesc simptomatologia bolilor cu numeroase elemente obiective,-confirma
sau infirma diagnosticul clinic,-clarifica diagnosticul diferential fata de tablouri clinice similare
si diferentiazaformele clinice ale aceleasi imbolnaviri,-stabileste factorul etiologic in numeroase
cazuri,-informeaza asupra gravitatii cazului , reflecta obiectiv evolutia evolutia bolii siajuta la
stabilirea prognosticului, -contribuie la aprecierea eficacitatiitratamentului, -prevesteste
instalarea unor complicatii, -confirma vindecarea clinica si etiologica a bolnavului,-contribuie la
profilarea bolilor infecto-contagioase, prin depistare precoce asurselor de infectie, bolnavii si
purtatorii de germeni.EXAMENE PARACLINICEIn functie de caz, examenele complementare
sunt indispensabilepentru a aprecia rasunetul visceral al HTA si a descoperi etiologia.In practica
zilnica, unui bolnav hipertensiv i se efectueaza urmatoareleexamene:-dozarea potasiului sanguin
si urinar,-dozarea ureei si creatininei sanguine,-examen citobacteriologic urinar,-grup sanguin,-
testul Addis-Hamburger sau urocultura cantitativa,-proteinurie pe 24 de ore (peste 0,1 Og arata
afectare renala),-dozarea glicemiei la 2 ore post prandial,-dozarea colesterolului, trigliceridelor,-
dozarea acidului vanilmandelic si catevolamidelor,-radiografia renala pe gol si/sau urografia
LV.,-radiografia cardiopulmonara,-examen sumar de urina,-urocultura,-EKG-examenul fundului
de ochi-HLG, VSH, hematocrit.Cand investigatiile de 'prima linie' nu au reusit un bilant
satisfacator,se recurge la ajutorul serviciilor specializate pentru arteriografie renala,
dozareaactivitatii plasmatice renina-angiotensiva, dozarea aldosteronului, testul
Howard,scintigrama renala, punctia renala.FORME CLINICE SI SIMPTOMATOLOGIEClasic
se deosebesc:.Stadiul prehipertemsivnu poate fi considerat ca un stadiu timpuriu al
HTAesentiale; se pot, totusi, afirma ca subiectii predispusi, indeosebi tinerii cuvalori
intermediare ale TA (140/90-160/95) si la care un test presor la rece(care este pozitiv cand,
introducand mana in apa la 4, valorile TA cresc cupeste 40mmHg) s-a aratat in sens pozitiv,
urmariti in timp, au trecut in fazade hipertensiune permanenta.Sunt cuprinsi in acest stadiu
subiecti cu valori ocazional crescuteale TA, normalizate ulterior fara o medicatie deosebita,
precum si subiectiiconsiderati hipertensivi, dar ale caror valori s-au normalizat dupa 2-3 zile
despitalizare. La acesti bolnavi, de obicei asimptomatici, examenul clinic estenegativ. O parte
din ei pot avea tulburari neuro-vegetative, dovada unei labilitati nervoase cu tendinta la
hipersimpaticotonie..Stadiul I de HTA izolata si pura.Peste 90% din subiectii hipertensivi
suntdepistati in acest stadiu, in care sunt prezente variatii tensionale, cu valorifrecvent peste
160/95mmHg. Acest stadiu poate dura 10-15 ani, perioada incare, la cresterile tensionale, se
asociaza leziuni vasculare minore traduse prinalterari de gradulIale F.O.Acest stadiu corespunde
formei benigne, care evolueaza progresiv sise caracterizeaza prin:-semne care apar la examenul
arterelor, artere sinuoase si rigide, puls bine batut;-semne de fragilitate
capilara;diversemanifestari hemoragice (epistaxis,metroragii, uneori hematemeze, hemoragii
retiniene etc);-semne cerebrale: cefalee occipitala, de obicei dimineata, la trezire,
ameteli,oboseala, astenie, insomnie, tulburari de memorie si concentrare, modificare decaracter,
frecvent tulburari de vedere si tulburari trecatoare de constienta si delimbaj sunt cele mai
frecvente tulburari functionale, comune tuturor formelor dehipertensiune;-furnicaturi la nivelul
extremitatilor, ameteli, senzatia de 'deget mort';-examenul inimii releva subiectiv palpitatii,
dureri precordiale, diferite grade de dispnee, iar obiectiv, semne de marire a inimii stangi
(hipertrofie si digitatie);-radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale
renaleapreciaza gradul de evolutivitate al HTA..StadiulIIde hipertrofie ventriculara stanga
(HVS)este consecinta solicitarilormecanice exercitate de cresterea valorilor TA asupra patului
vascular siasupra pompei cardiace. Valorile TA sunt inspre 200/120mmHg.Examenul clinic
releva HVS, socul apexian este mai puternic,zgomotulIIeste intarit la aorta. Examenul radiologie
evidentiaza cord de volumnormal sau semne incipiente de HVS, cu arc inferior stang alungit: in
OASventricul stang proiectat usor pe coloana. Examenul EKG obiectiveaza senine
deHVS.Hipertrofia vasculara sistematica se remarca prin artere cu calibrumarit, sinuoase,
indurate, iar radiologie aorta apare, largita, derulata, butonulaortic proeminent. Modificarile FO
sunt avansate (grd.II).Functia renala sementine mult timp nealterata..Stadiul III de HTA
complicata.In acest stadiu sunt prezente pe langa acuzele perioadelor anterioare si semne si
simptome noi, ca urmare a visceralizariihipertensiunii si a afectarii organelor tinta. Complicatiile
HTA au fostimpartite arbitrar in complicatii nespecifice si complicatii
specifice.Complicatiilenespecificesunt,defapt,consecintaprocesuluiarteroscreloticceseinterconditi
oneazacuHTA;aparstenozariaortice,coronariene,cerebrale,perifericeneinfluentatesemnificativdetr
atamentulhipotensor.Complicatiile specifice,cu predilectie pentru hipertensivii
tineri,sub55deani.Elepotfistabilizatesubterapia
hipotensoareeficace.Complicatiilespecificesunt:HVScuinsuficientaventricularastangaconsecutiva
, retinopatia hipertensiva (FO grd. III,IV),hemoraga cerebrala saucerebromeningiana,
insuficienta renala prin nefro-angioscreloza..StadiulIVde HTA maligna. Este forma cu evolutie
accelerata si mortalitateridicata. In conturarea cadrului clinic, criteriul evolutiv este cel
maiimportant. Daca la examinari succesive, bolnavul cu HTA severa asociazaedem papilar si
alterarea rapida a functiei renale, ce delimiteaza formamaligna a HTA. HTA maligna este boala
adultului tanar, mai ales barbat.Diagnosticul se stabileste pe criterii clinice, biologice,
histologice.Criterii clinice:TAdiastolica peste120mmHg,encefalopatie,retinopatie, semne de
decompensare cardiaca rapida, eventual edem pulmonaracut, durere abdominala simuland o
colecisto-duodenita
acuta.Criteriibiologice:crestereaureeisicreatininei,proteinurie,hematuriemicroscopica,cilindurie,a
nemiehemoliticamicroangiopatica,aldosteron sanguin si urinar crescut, cresterea activitatii
reninei plasmatice.Criterii histologice:arteriolita necrozanta (portiunea distala aarterelor
interlobulare prezinta necroza fibrinoida),URGENTE HIPERTENSIVECorespund unor situatii
cand cresterea rapida, acuta, a TA amenintaviata daca nu este sanctionata urgent terapeutic. Criza
hipertensiva poate apareain 3 imprejurari: encefalopatia hipertensiva; HTA maligna; puseuri
tensionale cuexces de catecolamine (feocromocitom, oprire brusca a unei terapii cuclonidina).-
encefalopatia hipertensiva are ca simptom caracteristic alterarea constientei,ajungand in cateva
ore la coma. Se intalneste la: femeia insarcinata cu toxemiegavidica: copii si tineri cu
glomerulonefita acuta: in cursul oricarei forme deHTA primitiva sau secundara. Bolnavul se
adreseaza medicului pentru cefaleeviolenta, greturi, tulburari de vedere, variate semne
neurologice. TA atinge valorifoarte mari.-HTA maligna sau accelerata.-Puseurile hipertensive cu
exces de catecolamine.*feocromocitom: paroxismele tensionale sunt insotite de cefalee
accentuata,transpiratii abundente, palpitatii, tulburari de glicoreglare decelabile printeste
paraclinice. Confirmarea bolii se face pe dozarea urinara a aciduluivanilmandelic, metabolit al
catecolaminelor.*administrareaunoralimentebogateintiramidasauaminesimpaticomimetice la un
bolnav tratat.*oprirea brusca a unui tratament cu clonidina,in doze foarte mari(l,2mg/zi).Tot ca
urgenta trebuie considerata HTA complicata.EVOLUTIE SI COMPLICATIIIn forma benigna,
cea mai obisnuita, boala dureaza ani sau chiarzeci de ani. Sub influenta unui tratament corect si
precoce pot aparea remisiuni importante. In forma maligna, evolutia este foarte rapida, etapele
bolii fiindparcurse in 1-3 ani.Indiferent de etiologie, fiecare forma de HTA in raport cu
caracterulsau evolutiv, poate fi benigna sau maligna si parcurge, in evolutia sa, cele 3stadii din
clasificarea propusa de OMS.In stadiul al III-lea apar complicatii: la nivelul
aparatuluicardiovascular (insuficienta ventriculara stanga acuta si insuficienta cardiaca globala,
infarct miocardic, anevrism disecant); la nivelul circulatiei cerebrale(encefalopatie hipertensiva,
tromboze si hemoragii cerebrale); la nivelulrinichiului (tulburari variate, de la alterari
functionale, pana la screloza cuinsufienta renala).Complicatiile depind de forma clinica benigna
sau maligna. Astfel,in hipertensiunea benigna complicatiile se datoreaza ateroscrelozei, cele
maifrecvente fiind tromboza cerebrala si infarctul miocardic. Aici se intalnescfrecvent
encefalopatia hipertensiva, hemoragia cerebrala, insuficienta cardiaca si insuficienta
renala.A.Complicatii cerebrale ale HTAAceste complicatii pot fi accidente vasculare minore sau
majore.Cele minore sunt consecinta ateroscrelozei cerebrale si impun un contol rigurosal TA.
Acidentele majore se manifesta clasic prin hemoragie cerebrala, care sepoate prezenta sub doua
aspecte: hemoragia cerebrala primitiva (cea maifrecventa forma clinica, tradusa prin deficit
neurologic, cefalee, varsaturi,tulburari de constienta) si hemoragia meningiana sau meningo-
cerebrala,asemanatoare clinic cu precedenta cu mai putine evidente semne neurologice,
daradaugandu-se contractura meningiana.B.Complicatii cardiace ale HTABolnavul cu HTA este
amenintat de insufienta cardiaca si deriscurile insuficientei coronariene. Exista o corelatie directa
intre gradul HTA sirapiditatea, intensitatea dezvoltarii cardiopatiei. Riscul crescut de
infarctmiocardic al hipertensivilor este corelat cu TA diastolica la tineri si cu TAsistolica la
varstnici.Se considera ca inceput al cardiopatiei momentul cand se schiteazahipertrofia
ventricului stang. Examenul radiologie arata o hipertrofie usoara sielectiva a cordului stang, mai
bine observata in OAS.Mai constante decat semnele radiologice sunt modificarile EKGcare
evidentiaza hipertrofia ventricului stang. De asemenea, se mai pot remarca diverse grade si
forme de forme de bloc de ramura sau AV.Semnele clinice care preced instalarea insuficientei
cardiace sunt:tahicardia, puls altern, clangor aortic, galop mezo-sau telediastolic, tulburari
deritm(extrasistole,fibulatiearteriala).Semneleinsuficienteicardiacesuntcunoscute si nu insistam
decat asupra unor amanunte:-scena poate fi deschisa de o insufienta ventriculara stanga, instalata
brusc;-un hipertensiv aparent compensat poate deceda la prima criza de edempulmonar acut;-
manifestarile dispneice paroxistice (astm cardiac, edem pulmonar acut) anuntadeclansarea
insuficientei cardiace congestive.In aceasta perioada apar sufluri nedecelate anterior: de
insuficientamitrala functionala, mai rar de insuficienta aortica. Valorile tensionale ridicate,
adeseori, vor scadea dupa instalarea insuficientei ventriculare stangi.Examenul radiologie arata
hipertrofia cordului (ventricul stang,atriu drept si atriu stang, in final ventricul drept), precum si
semne de stazapulmonara.In evolutie, un procent apreciabil de hipertensivi vor devenianginosi
sau vor face infarct de miocard.C.Complicatiile renale ale HTAAprecierea functiei renale
presupune efectuarea unor examene derutina: proteinuria pe 24 de ore, testul Addis sau
Stansfeld-Webb, dozarea ureeisi chiar clearence-ul sub 40ml/min. arata deficit functional renal,
proba deconcentrare Volhard, eliminarea renala a fenolsulfonftaleinei (normal 15% la 15 min.
55-70% la 70 min.). Complicatia renala a HTA este insuficienta renala
prinnefroangioscreloza.HTA de cauza renala reprezinta 15% din totalul hipertensivilor sisunt
secundare. HTA renoparenchimatoasa apare la 60% din bolnavii cupielonefrita cronica. Se
prezinta clinic cu semnele clasice ale pielonefritei: piurie,poliurie, sindrom cistitic, sindrom
biologic de infectie urinara (leucociturie,cilindrii leucocitari, uroculturi pozitive), sindrom de tub
distal (scadereacapacitatii de concentrare a urinei, filtrarea ramane normala). Tardiv, apar semne
de insufienta renala.Boala polichistica renala este o afectiune bilaterala, cu caracterfamilial,
prezenta la tineri. Examenul clinic deceleaza: nefromegalie bilaterala(rinichi bobelati),
hematurie, dureri lombare. Urografia confirma diagnosticul:rinichi mari, colice alungite cu
aspect de panza de paianjen. Glomerulonefritacronica prezinta HTA asociata cu semne renale
(albuminurie, hematurie,scaderea importanta a filtratului glomerular).HTA reno-vasculara se
banuieste la un bolnav sub 40 de ani, cuHTA fara cauza aparenta, cu posibil debut dupa
traumatism lombar:; prezinta un suflu abdominal, epigastric sau in loja renala. Se deceleaza
diverse anomaliiurografice ale nefrogramei izotopice, scintigramei renale, arteriografiei
renale.Alte cauze posibile ale HTA renale pot fi tuberculoza renala,aplaziile si atrofiile renale
unilaterale congenitale.Investigatii de specialitateprecizeaza diagnosticul.PROGNOSTICUL-
depinde de forna clinica benigna sau maligna, de ereditate, de nivlul tensiunii diastolice si
bazale, de varsta (tinerii fac forme mai grave), de respectareatratamentului, de modul de viata
recomandat si, in sfarsit, de aparitiiacomplicatiilor.Prognosticul este favorabil in primul stadiu de
boala, fiind mairezervat in stadiul al doilea si mai ales in al treilea. Moartea se
datoreazaindeosebi complicatiilor cardiace, cerebrale si renale. Sub influenta tratamentului
actual, prognosticul s-a imbunatatit.TRATAMENTUL HTA.Cine trebuie sa beneficieze de
tratament antihipertensiv?Teoretic raspunsul este usor de dat. Toti cei care au cifretensionale
peste 160/95mmHg la mai multe examinari medicale este necesar safie incadrati in programul
terapeutic antihipertensiv.Practic problema este mai dificila, deoarece nr. hipertensivilor(stabiliti
dupa aceste limite recomandate de OMS) este mare. In plus, majoritatea acestor bolnavi sunt
asimptomatici si, ca urmare, complianta lor la tratament estemica, de asemenea, administrarea
indefinita a unor droguri antihipertensive areefecte secundare nedorite, greu acceptate de
pacienti.Cu toate acestea cei mai multi dintre autori sunt unanimi in a recomanda tratament
tuturor hipertensivilor fie sub forma regimului igieno-dietetic fie a celui medicamentos.
Argumentele in favoarea punctului de vedererespectiv sunt furnizate, pe de o parte, de societatile
de asigurari ale caror statistici arata ca HTA este o cauza majora de crestere a morbiditatii si
descadere a longevitatii, iar pe de alta parte, de rezultatele unor studii terapeuticecontrolate care
demonstreaza ca scaderea sub tratament a TA micsoreazamorbiditatea si mortalitatea la
hipertensivi. Raportand intrebarea pusa lainceput, se poate spune ca, indiferent de incadrarea
intr-o clasificare sau alta, totihipertensivii trebuie tratati.Daca atitudinea terapeutica fata de
bolnavul hipertensiv cuTA>160/95mmHg este relativ clara, nu acelasi lucru se intampla cu
hipertensiviila limita ('borderline hypertension' TAS140-159, TAd90-94mmHg).Orientarea
multor autori asupra tratamentului HTA la limita este eclectica,criteriile de luare in tratament
fiind arbitrare si variabile.Un lucru reiese cupregnanta din studiile privind longevitatea si anume
ca speranta de viata aacestor pacienti este mai mica decat a normotensivilor.Consideram ca si
aceasta categorie de bolnavi trebuie incadrata intr-un program terapeutic. Oportunitatea lui va fi
apreciata nu numai dupa cifratensionala, ci si in functie de alti factori: riscul genetic, varsta,
unele obisnuinte alimentare, stressul psiho-social, eventualele asociatii morbide
(dislipidemii,hiperuricemie, obezitate, diabet, nefropatie, diverse etc). Consumul
deanticonceptionale orale, zona de resedinta (prevalenta HTA este mai mare inunele regiuni
decat in altele), etc.Un individ tanar, hiperponderal, ce provine dintr-o familie de hipertensivi,
supus unui stress psihosocial intens, care evntual consuma si saremulta sau este dislipidemic, are
toate sansele ca in urmatorii ani din 'michipertensiv' sa devina un 'mare hipertensiv'. De aceea
este intelept catratamentul sa inceape in acest stadiu al bolii, in care si eficienta poate fimaxima.
Tratamentul HTA la limita nu trebuie sa fie numaidecat medicamentos.Adeseori corectarea
obezitatii, regimul sarac in sodiu si bogat in potasiu saupracticarea sportului de agrement sunt
suficiente pentru a realiza revenirea lanormal a TA.Tratamentul HTAtrebuie sa vizeze anumite
obiective si in primulrrand normalizarea valorilor tensionale. El trebuie sa tina seama de
anumiteprincipii si orientari:-explorarea trebuie bine facuta deoarece sunt hipertensiuni care
beneficiaza detratament chirurgical (hipertensiunile reno-vasculare);-tratamentul trebuie sa fie
complex igienico-dietetic, medicamentos etc;-tratamentul trebuie individualizatsi stabilit in
conditii de ambulator, nu despital;-drogurile hipotensive vor fi administrate la inceput in cantitati
mai mici simarite apoi progresiv, pana la normalizarea TA. Este bine ca drogurilehipotensive sa
fie asociate si la inceputul tratamentului asocierea sa cuprinda unhipotensiv cu un diuretic
tiazidic;-trebuie tinut seama de ateroscreloza asociata, de aici (mai ales la varstnici)decurgand
prudenta, pentru a nu precipita accidentele vasculare cerebrale,coronoriene si periferice
(niciodata nu se va incepe cu doze mari, brutale);-deoarece multe hipertensiuni sunt consecinta
sau sunt asociate ateroscrelozei,regimul si tratamentul vor fi adaptate acesteia din urma. Se vor
combateobezitatea, guta diabetul zaharat, hiperlipoproteinemiile etc; -repausul nu trebuie sa fie
absolut. Exercitiile fizice, mersul pe jos si
gimnasticamedicala,facpartedintratament.Efortulfizicvafidozatsiadaptatposibilitatilor
bolnavului;-sedativele si tranchilizantele sunt de multe ori necesare;-dieta va fi saraca in
colesterol si grasimi saturate;-este bine ca tratamentul sa fie si vasodilatator cronarian, deoarece
asociatia cardiopatie ischemica-HTA este foarte frecventa;-nu orice HTA urmeaza sa primeasca
tratament hipotensiv.Astfel in formelelabile de grd.I,este suficient regimul dietetic, eventual
tranchilizante si sedative.A. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETICTratamentul igienico-
dietetic urmareste stabilirea regimuluialimentar (dieta si reglementarea activitatii fizice si
intelectuale). Importantaacestui tratament rezulta si din faptul ca multe boli se pot vindeca numai
prindieta si repaus (unele enterocolite acute, unele nefrite etc), altele putandu-sementine in stare
de compensare (afectiuni cardiace, hepatice, renale).Dietetica sau alimentatia curativa se ocupa
cu alimentatia omuluibolnav. Aceasta utilizata corect, limiteaza intrebuintarea
medicamentelor,evitand astfel obisnuinta organismului cu medicamentele.Dar, dietetica joaca un
rol important si in profilaxia episoadeloracute, a complicatiilor si a decompensarilor (insuficienta
cardiaca, HTA, diabetzaharat, colecistite, boala ulceroasa etc). Regimul dietetic trebuie
intotdeaunaindividualizat, adaptat fazei de evolutie a bolii si cat mai variat, pentru a nuprovoca
repulsie, deci necooperarea bolnavului.La stabilirea unui regim trebuieprecizate alimentele
permise, cantitatea si calitatea lor, orarul si repartizareameselor, durata aplicarii. Se recomanda,
uneori foi de regim. Periodic, bolnavultrebuie cantarit, pentru a aprecia succesul sau ineficienta
metodei.Rolulasistentei medicale in aplicarea tratamentului igieno-dietetic este foarte important,
ea contribuind la toate formele si fazele acestui tratament,urmarind respectarea acestuia,
apreciind rezultatele favorabile sau depistandtulburarile secundare.Regimul alimentar in
HTAALIMENTE PERMISE:-supe: de zarzavat simple sau cu adaos fainos, bors de zarzavat sau
cu cartofi,supe de legume, supe de rosii, toate fara sare;-fainoase: in cantitate limitata, gris, orez,
fulgi de ovaz, fidea, toate fierte farasare-oua incantitate redusa (1-2 pe saptamana), fara
galbenus;-carne in cantitate redusa, de3 ori pe saptamana, de vita, vitei, gaina, pui, slaba,fiarta ca
rasol, fripta, cu patrunjel, cartofi, morcovi, orez, perisoare fierte in aburisau apa, toate fara sare,
peste slab (lin, salau, stiuca, crap, pastrav) fiert, rasol,fript sau copt in pergament (in zilele cu
carne nu se da peste si invers);-grasimi crude, vegetale, ulei de porumb, floarea soarelui,
margarina nesarata.Totul se da crud la salate, cam 50g/zi.-paine: alba sau intermediara, fara sare,
veche de o zi sau prajita;-legume si zarzavaturi: crude sau fierte, trecute prin sita, piureuri,
strecurate,chiftelute de zarzavat, cartofi copti, morcovi, dovlecei, fasole verde, mazareverde,
sfecla, salata verde, rosii, vinete, ardei grasi, varza cruda si murata, farasare, tote rase marunt si
administrate ca salate, sau fierte ca soteuri sau budincide legume;-lapte si branzeturi: lapte dulce,
iaurt, lapte batut, branza de vaci, cas, urdanesarata, lapte cu cafea;-fructe sub orice forma: crude,
coapte, piureuri, compoturi;-dulciuri: preparate fara bicarbonat si sare, din aluat fiert, uscat, cu
branza devaci, cu fructe sau gelatina de fructe, cu lapte, iaurt, peltea, salata de fructe, cumiere si
frisca, marmelada, pateuri, dulceata, zahar;-bauturi: lapte simplu degresat, lapte batut sau iaurt,
sucuri de fructe sauzarzavaturi, ceaiuri de plante;-condimente: sos de rosii, sosuri dietetice (fara
grasime prajita) cu faina rumenitape uscat, cu zeama de zarzavat (seara in cantitate redusa),
verdeturi tocate(patrunjel, marar, telina, leustean, cimbru), zeama de lamaie si sare
limitata.ALIMENTE INTERZISE:-lapte integral, branzeturi sarate si grase;-carne grasa, viscere,
vanat, peste gras sau sarat, conserve de peste sau carne,afumaturi;-oua in cantitate crescuta (mai
ales galbenusuri), oua tari, omleta, jumari,maioneza;-grasimi animale in cantitate crescuta
(unt,untura,frisca,smantana,seu,slanina), grasimi prajite;-paine cu sare si paine neagra;-fainoase
preparate cu sare si in cantitate mare;-branzeturi: grase, sarate, fermentate;-sosuri: cu grasimi
prajite, cu zeama de carne, cu mustar sau maioneza;-legume si zarzavaturi care contin mult sodiu
(telina, spanac, varza acra,muraturi);-dulciuri preparate cu bicarbonat, cu unt si galbenus de ou,
cu ciocolata saucacao:-bauturi alcoolice, cafea, ceai tare, lichide in exces;-condimente: sare mai
mult decat este prescris, piper, ardei iute, boia de ardei,hrean, mustar, ceapa,
usturoi.RECOMANDAM:-viata ordonata, fara eforturi, fara fumat, fara stress, fara alcool;-mese
mici si fractionate, la ore regulate. Ultima masa cu 2 ore inainte deculcare;-intotdeauna se va
combate obezitatea (cand exista).REGIMUL DE VIATAConsta in limitarea eforturilor fizice, cu
lucru de 6-8 ore/zi, dupa caz,cu respectarea orelor de somn si a orelor de masa. Au o mare
importantamijloacele psihoterapice, combaterea anxietatii si evitarea situatiilorconfidentiale din
mediul de viata sau de munca. Vor fi cautate si Incurajateelementele de satisfactie din
profesiunea bolnavului, vor fi cultivate preocuparilecare produc relaxarea (plimbari, lectura,
muzica, teatru).B. TRATAMENTUL MEDICAMENTOSPrincipii generale ale tratamentului
medicamentosTratamentul HTA va fi permanent, chiar atunci cand cifrele tensionales-au
normalizat. In aceasta situatie se va stabili prin tatonare doza minimaeficienta, cu care se va
continua apoi tratamentul. Este obligatoriu ca atatregimul igieno-dietetic, cat si medicatia
antihipertensiva sa fie administrate inmod continuu. Renuntarea la un tratament, odata cu
normalizarea TA, duce lacresterea cifrelor TA pana la valorile preterapeutice (in cateva luni) la
peste 70%din cazuri. Nu se va renunta la un medicament sau la o schema terapeutica decatdupa
ce acestea au fost administrate suficient timp, pentru a-si face probaeficacitatii sau ineficacitatii
lor. De obicei, timpul mediu de apreciere aeficacitatii unei scheme terapeutice este de 4-6
saptamani (cu conditia camedicamentele sa fie administrate in doze eficiente).In cazul aparitiei
efectelor adverse la un medicament, se va micsoradoza sau acesta va fi inlocuit, dupa caz, cu un
alt medicament, dar ne se varenunta la continuitatea tratamentului. Nu se recomanda
administrareadiscontinua a unui medicament antihipertensiv intrucat este ieficienta. hi
cadrulcontinuitatii tratamentului in functie de evolutia bolii, se va avea in vedereaplicarea lui
treptata, eficienta tratamentelor anterioare si eventualele efecteadverse ale unor scheme
terapeutice.In tratamentul HTA se vor intrebuinta cat mai putine medicamente.La majoritatea
bolnavilor, HTA este controlata cu 1-2 medicamente ce se aleg infunctie de profilul
fiziopatologic al bolii, particularitatile clinico-evolutive,experienta personala a medicului si
disponibilitatea de medicamente. Aproape intoata lumea se prefera azi diureticele tiazidice si p-
blocantele, singure sau inasociatie. Inca de larga utilizare sunt rezerpinicele si hidralazina.
Folosireaasociatiilor de 3-4 sau mai multe antihipertensive constituie o exceptie si este aplicabila
la un numar restrans de bolnavi.Posologia va fi respectata pentru fiecare medicament.Bolnavii
vor fi avizati de la inceput asupra efectelor secundare alemedicatiei antihipertensive stabilite, iar
pe parcursul observatiei medicale vor fichestionati in acest sens. Pe cat posibil se va face
profilaxia lor (de ex. aportexogen de potasiu in cazul salureticelor), iar odata aparute vor fi
corectateimediat. Uneori efecte secundare minore (obstructia nazala dupa rezerpinice,
somnolenta, uscaciunea mucoaselor^dupa clonidina; astenia fizica usoara dupasaluretice)
deranjeaza mult pe bolnavi, determinandu-i adesea, daca nu suntavizati si pregatiti psihologic de
medic (asistenta medicala), sa abandonezetratamentul, chiar cand acesta era eficient. La barbati
se va evita administrarea in perioada activitatii genitale de droguri antihipertensive care au ca
efect secundartulburari de dinamica sexuala, pentru ca in mod sigur acestia isi vorautointreprinde
tratamentul.CONDUITA TERAPEUTICA IN FUNCTIE DE TIPUL HTAHTA usoaraeste unica
forma unde apare intrebarea oportunitatii uneiterapii active. Unii autori recomanda
supravegherea si prescrierea sedativelor.Altii recomanda monoterapia cu un diuretic sau P-
blocant.HTA sistolica.La tineri este determinata de hipertonia simpatica,recomandadu-
sedeciunP-blocant.Lavarstnicisedatoreazareduceriicompliantei arteriale si se recomanda droguri
cu actiune directa asupra pereteluiarterial.HIDRALAZINA-P.O./I.V. ;
NICERGOLINAHTAmoderata.Se recomanda(3-blocantele(HIDRALAZINA p.o/i.v.) +diuretic
(NICERGOLINA), iar in caz de esec, se asociaza si hidralazina sau metildopa. Sau se
administreaza asocierea: CLONIDINA p.o.+ALFAMETTLDOPA p.o.+ DIURETIC.HTA
severa, definita printr-o diastolica peste 120mmHg,beneficiaza de hipotensoare majore,
saluretice, spironolactona, utilizatasistematic. Daca nu exista unele complicatii, terapia HTA este
mai nuantata.InHTA cu insuficienta cardiacase asociaza tonicardiace. Sunt deevitat P-blocantele.
Se folosesc saluretice (Nefrix p.o., Furosemid p.o./ i.v., Acidetacrinic) in asociere cu
Spironolactona p.o. cu vasodilatatoare. Se recomandaHidralazina 50-100mg/zi asociata cu
derivati nitriti cu actiune prelungita (Isoket)20-40mg x 3/zi seara sau cu Prazosim p.o. l-2mg x
3/zi crescand progresiv panala 10-20mg x 3/zi, fie Enalapril p.o. in doza unica.InHTA cu
insuficienta coronarianasi/sauateroscreloza cerebralase recomanda saluretice in doze moderate,
p-blocante, oc-metildopa, anticalcice(Adolat), nitriti cu actiune prelungita (Isoket) si in angorul
de decubit, nocturn,cataplasma cu trinitrina -gel 15-30mg, aplicat pe torace seara la culcare. La
ceicu suferinta cerebrala vasculara se recomanda a se asocia Sadamin, Xantinol,Praxilen,
Trental, Pentoxifilina, Cosaldon. De evitat scaderea brusca a TAInHta cu insuficienta renalasunt
de preferat droguri care nu scadfluxul sanguin renal: Hidralazina, a-metildopa, Clonidina,
Captopril. Se asociazacu diuretic: Furosemid, acid Etacrinic. Ca tactica terapeutica, se
recomandamentinerea controlului terapeutic al HTA chiar daca apare o deteriorare afunctiei
renale, posibila la inceputul tratamentului, dar pasagera. In formelesevere sunt de utilizat
inhibitorii sistemului renino-angiotensiva.HTAmaligna.Ca tratament de atac se foloseste
Diazoxid i.v.5mg/Kg corp, asociat cu Furosemidi.v. 80mg. Raspunsul apare in 2-3 ore.Caterapie
de intretinere se recomanda una din asocierile: -Hidralazina + Propanolol /p.o. -Hidralazina +
Propanolol + Diuretic /p.o. -Cloridina + Metildopa + Diuretic /p.o.-Minoxidil /p.o.-Propanolol +
Diuretic /p.o. -Captopril + Furosemid /p.o.Avand in vedere riscul cardiac si suferinta renala, s-au
propustratamente mai agresive: hemodializa periodica, nefrectomie bilaterala, simpatectomie
supra- si subdiafragmatica, suprarenalectomie partiala sausubtotala.HTA la gravide.Uterul gravid
pare sa produca renina explicandhipertensiunea (valori peste 140/90mmHg) la unele femei
gravide. Serecomanda: spitalizarea, repaus la pat, ct-metildopa, Hidrozina, p-blocante.HTA la
varstniciraspunde favorabil la: Diuretic + triamteren,eventual asociat cu Metildopa sau
Clonidina.TRATAMENTUL URGENTELOR HIPERTENSIVECrizele hipertensive survin ca o
crestere brutala a valorilor TA la unbolnav cu HTA permanenta, cunoscut si tratat sau ignorat
pana la prima criza.Ele reprezinta o urgenta terapeutica, punand in pericol functii vitale(cardiaca,
cerebrala, prin complicatiile imediat ce apar: insuficienta ventriculara stanga, encefalopatie
hipertensiva; functia renala -prin complicatiile tardive:nefroangioscreloza). Spitalizarea este
obligatorie. Ca principiu general, seimpune reducerea urgenta a valorilor TA si ulterior
cercetarea cauzei posibile aparoxismului. Medicatia se administreaza parenteral, i.m. sau i.v.,
pentru aobtine o coborare cat mai rapida a valorilor TA. Se folosesc urmatoarelesubstante:-
FUROSEMID (LASIX) fiole 20mg i.v., repetate la nevoie la 8 ore;-REZERPINA
(RAUNERVIL) fiole de 2,5mg, se administreaza im sau i.v.,repetate la 6-8 ore;-DIZOXID, i.v.,
(rapid-bolus), 150-300mg repetate la 8-12 ore;-NITROPRUSIAT DE SODIU in perfuzie
continua l-2ug/ kg/ minute, bolnavultrebuie monitorizat;-DIHIDRALAZINA i.v. lent, actioneaza
in 15-30 de minute;-CLONIDINA (CATAPRESAN) i.m. in fiole de 0,150mg are actiune
prelungita-LABETALOL are o toleranta excelenta, nu produce talucardie reflexa, produceo
scadere treptata a TA, nu reduce semnificativ debitul cardiac. Doza este del,5mg/ kg corp in
perfuzii scurte, se poate continua cu administrarea per os. Este terapia specifica a puseurilor
hipertensive din feocromocitom;-CAPTOPRIL, ENALAPRIL administrate per os, actioneaza in
15-20minute. Incaz de esec se poate asocia un diuretic, obtinandu-se scaderea treptata a
valorilortensionale;-NIFEDIPESfA, NICARDIPINA sublingual produc o buna si rapida
vasodilatatiecu scaderea TA. Se pot utiliza in crizele hipertensive de orice etiologie;-
serecomandatratamentulanticonvulsivantcusulfatdeMg20%i.v.(Fenobarbital), in caz de edem
cerebral.In urgentele hipertensive se incepe cu un diuretic puternic administrati.v. (Furosenid:
40-80mg), care produce o rapida deshidratare, cu diminuarea edemului pulmonar si cerebral. In
functie de cauza, se asociaza preparatul deelectie:-daca exista insuficienta pulmonara stanga se
asociaza un vasodilatator tipNitroprusiatul de sodiu, Prazosin;-daca exista o disectie de aorta,
asociem a-blocante pentru a diminua viteza deejectie;-daca exista hemoragie cerebrala vom evita
drogurile ce produc o dilatatiearteriolara (Diazoxid, Hidralazina).Indicatiile si limitele
posibilitatilor chirurgicale in terapia HTAInterventiile chirurgicale isi gasesc aplicabilitate in
formele de HTAsecundara. Malformatiile aortice prezinta un procent de 72% de normalizare
aTApostoperator.TumorilesuprarenalecedeterminasindromulCushing,feocromocitom sau
sindromul Conn sunt mai dificil de abordat chirurgical,procentul de nominalizare a TA fiindmai
scazut. Leziunile renale ce potbeneficia deinterventie chirurgicala sunt:aplazii-atrofii renale
unilaterale,tuberculoza renala, cancerul renal, urmarile unei plagi renale sau infarct
renal,stenozele arterelor renale. inaintea interventiei operatorii trebuie facut bilantulfunctional la
rinichiul indemn.ORIENTARI:-Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale,
indiferent destadiul si severitatea bolii.--blocantele (Propanololul) sunt hipotensoare de baza.--
metildopa siClonidina sunt hipotensoare care nu influenteaza negativcirculatia renala. Sunt
utilizate in mod obisnuit.-Hidralazina a redevenit un hipotensor de baza,datorita asociatiei cu-
blocantele, acestea din urma corectandu-i efectele secundare.-In50%dintrecazuri,diureticeleori-
blocantelenormalizeazavaloriletensionale. In celelalte 50% dintre cazuri actioneaza asocierile de
hipotensoare cudiuretice. Cea mai eficace si bine tolerata asociere este cea dinte un
diuretictiazidic, un-blocant si un vasodilatator (Hidralazina e.t.c), la care se poateadauga un
simpaticolitico central (-metildopa sau Cloridina).-Nu se asociaza doua simpaticolitice centrale
sau un simpaticolitic cu un |3-blocant.-Hidralazinanuseadministreazadecatasociatacuunp-
blocant,iarsimpaticoliticele fara un diuretic.PROFILAXIA HIPERTENSIUNII
ARTERIALEProfilaxia hipertensiunii arteriale urmareste educarea in vederea unuicomportament
adecvat de viata, chiar orientarea profesionala a descendentilordin parinti hipertensivi, a
bolnavilor in stadiul prehipertensiv, deci a persoanelorsusceptibile de a face boala. Foarte
important este si profilaxia complicatiilor, realizabila prin asigurarea cooperarii bolnavului si
prin recomandari ferme sijudicioase. Asistenta medicala trebuie sa constientizeze persoanele
predispuse la hipertensiune arteriala de rolul pe care-1 au ei insasi in prevenirea bolii, dar
maiales prevenirea complicatiilor:1.Este posibila profilaxia hipertensiunii arteriale?
Hipertensiunea arteriala este considerata ca o 'boala de reglare' inpatogenia careia sunt implicati
factorii genetici si de mediu. Ponderea fiecaruiadintre ei difera de la un tip etiologic la altul, de la
un hipertensiv la althipertensiv. Faptul ca in etiologia bolii sunt implicati factorii genetici, nu
trebuieprivit ca o fatalitate. Combaterea unor componente etiopatogenice din mediulextern
(consumul excesiv de NaCl, stresul psihosocial, consumul cronic demedicamente
prohipertensive e.t.c.) poate preveni imbolnavirea sau atenuagravitatea bolii la un numar
considerabil de oameni, inclusiv la cei 'marcati'genetic. Asadar, profilaxia hipertensiunii arteriale
nu mai constituie astazi ohimera, ci o posibilitate concreta, realizabila care nu necesita
cheltuielideosebite. Ea trebuie sa fie multi factoriala, din cauza polietiologiei bolii.Profilaxia se
va face la nivel social, comunitar si numai in situatii concrete,speciale, la nivel individual.
Actiunea profilactica trebuie sa fie permanenta si sainceapa inainte de nastere (sfat genetic) sau
cat mai de timpuriu posibil, incopilarie. Daca adultul normotensiv are factori de risc pentru
imbolnavire,profilaxia i se va aplica in tinerete.Asistenta medicala comunitara fiind prima care
intra in contact cuaceste persoane va trebui sa explice si mai ales sa implementeze
actiunileprofilactice.In societatea moderna, profilaxia hipertensiunii arteriale nu numaica este
posibila, dar constituie chiar o necesitate. Vechiul aforism 'este mai usor sa previi decat sa tratezi'
isi gaseste aplicabilitatea perfecta aici.2.Cui i se adreseaza profilaxia?Teoretic, masurile de
profilaxie a bolii ar trebui sa poata fi aplicateintregii populatii, lucru imposibil de realizat insa si
inutil pentru ca nu totioamenii fac hipertensiune arteriala.Practic, masurile de profilaxie trebuie
sa se adreseze acelor grupepopulationale cu risc crescut de hipertensiune arteriala, fie datorita
tarelorereditare, fie ca urmare a acumularii mai multor factori de mediu: consumexcesiv de
sodiu, existenta stressanta, sedentarism, e.t.c.oCelor cu incarcare ereditara Populatiei active, in
general si tinerilor in specialoAdolescentilor si tinerilor care, desi normatensivi, au in mod
constantvalori ale TA la limita superioara a normaluluioCelor care au avut hipertensiune arteriala
episodicaoSupraponderaliloroCelor cu tulburari de glicoreglareoSedentariloroMarilor
consumatori de NaCl (peste lOg/zi)oIndivizilor cu stress profesional important (controlori de
trafic aerian,personal din transporturi, furnalisti, cei expusi cronic la traume sonore,e.t.c.)oCelor
cu factorii de risc pentru ateroscreloza (fumatori, dislipidemici,hiperuricemici, e.t.c.)Asistenta
medicala din comunitate, cunoscand modul de viata almajoritatii persoanelor din comunitatea
respectiva poate recunoaste un potentialhipertensiv si poate incepe cat mai devreme
profilaxia.3.Cum se realizeaza profilaxia hipertensiunii arteriale?Hipertensiunea arteriala avand o
prevalenta ridicata in populatiagenerala, profilaxia trebuie conceputa la nivel comunitar, ca parte
integrata aprogramului complex de combatere si prevenire a bolilor cronice
sidegenerative.Specialistii in sanatate publica, epidemiologii, internistii, radiologii ocupa locul
central in coordonarea si aplicarea masurilor de profilaxie initiale.Un loc cu totul particular, in
cadrul programului de prevenire al HTA, tebuie sa-1ocupe asistenta medicala comunitare alaturi
de medicul de medicina generala.Prin natura preocuparilor sale curative si profilactice, asistenta
medicala vine incontact direct cu populatia sanatoasa sau bolnava, cunoaste ca nimeni
altaconditiile medico-sociale ale acesteia, putand astfel sa desfasoare o munca de profilaxie
adecvata si eficienta. Asistenta medicala de medicina generala din colectivitati (armata, scoli,
intreprinderi industriale, e.t.c.) dispune de cadrulorganizatoric propice pentru realizarea
profilaxiei bolii, putand aplica atatmasurile profilactice generale, cat si pe cele particulare, locale,
legate demicroclimatul social, fizic sau profesional din colectivitatea data.Profilaxia bolii incepe
cu depistarea in sanul populatiei generale apersoanelor cu risc crescut de a face boala,lucru care
se realizeaza prin examenulde screening medical incidental. Masurile profilactice privesc
regimul de viata,orientarea si igiena profesionala, e.t.c.a)Regimul de viata:Viata activa, care
imbina activitatea intelectuala cu cea fizica,practicarea educatiei fizice si a sportului, a turismului
si a altor mijloace de destindere in aer liber sunt deprinderi care trebuie invatate si aplicate inca
dincopilarie. Alimentatia va fi rationala, echilibrata calitativ si cantitativ. Se vacombate cu
tenacitate obiceiul de a consuma sare in exces. Fumatul va ficombatut inca din
scoala.b)Orientarea profesionala si pregatirea psihologica pentru combatereaeventualului
handicap psihosocialPe cat posibil, persosnele cu risc crescut de a face hipertensiunearteriala vor
fi sfatuite sa nu-si aleaga profesiuni cu stress profesional mare.Vor evita, de asemenea,
profesiunile care predispun la sedentarism si obezitate.Deoarece acest lucru ar putea determina
unele complexe de inferioritate, mai ales la adolescentii si tinerii, pregatirea psihologica pentru
combaterea unui eventualhandicap psihosocial va fi facuta cu multa abilitate. Antrenamentul
psihologicare un dublu scop:-Avizeaza omul sanatos asupra eventuale boli la care este predispus,
fapt carenu trebuie privit ca o fatalitate. Aplicand cu seriozitate masurile profilacticeindividul
poate evita/atenua boala.-Ilpregateste totodata, fara a-i induce psihologia de infirm, sa limiteze
cat maimult posibil (prin educatie) efectul daunator asupra sanatatii al stressuluipsihosocial la
care in mod inevitabil este supus omul in societateacontemporana.c)Sfatul geneticAceasta
constituie un alt element care incepe sa devina un mijloceficace de profilaxie pentru multe boli
cu componenta etiopatogenica ereditara, acelasi lucru se asteapta in prezent si pentru
hipertensiunea arteriala, odata cu elucidarea ponderii factorului genetic in producerea
sa.d)Supravegherea medicala activaPrin sistemul de dispensarizare (valabil mai ales in
colectivitati) a tuturor celorsupusi profilaxiei este si ea o actiune ce trebuie desfasurata cu
seriozitate sicompetenta.Cunoasterea mai completa a epidemiologiei bolii,
aprofundareaetiopatogeniei si geneticii hipertensiunii arteriale va conduce la continuaameliorare
a masurilor profilactice.PREZENTAREA CAZURILOR STUDIATECAZUL 1.NUME SI
PRENUME:I.F.SEX:FEMININDATA NASTERII:1945, 03-04 (58 de ani)DATA
INTRARII:2006-01, 835DATA EXTERNARII:2006-001-23DIAGNOSTIC LA INTRARE :
HTA ST.II,C.I.C., ANGOR DE EFFORT.MOTIVELE INTERNARII:Pacienta se interneaza
pentru cefalee fronto-occipitala cu caracter pulsatil, aparuta in iunie 1999, insotita de ameteli,
tinitus, dureri oculare,greturi, varsaturi si TA max 220/1 lOmmHg. Uneori se insoteste si de
palpitatii aparute brusc, cu ritm neregulat, care dispar progresiv, insa de cele mai multe ori apar
fara corelatii cu cefaleea si o trezesc noaptea din somn. Cefaleea s-a intensificat in ultimele
douasaptamani, fapt care a necesitat internarea la Spitalul de Urgenta cu TA =200/lOOmmHg,
unde a urmat tratamentul cu Captopul (250 mg) 4cp/zi, Diltiazem cp/zi.Pacienta este cunoscuta
de mai multi ani cu C.I.C.D.(diagnosticata in 1996), urmand tratamentul intermitent cu Aspirina,
Nitropector, Propranolol(40mg).ANTECEDENTE MEDICALE SI CHIRURGICALE :-Menarha
14 ani, Menopauza 50 de ani; N=3, A=6,-Spondiloza cervicala,-Colecistectomie 1992,-
Apendicectomie,-Diabet zaharat echilibrat prin regim alimentar in 1984.ISTORICUL
BOLII:Pacienta in varsta de 58 de ani, cunoscuta de mai multi ani cu B.C.I., Angorde efort (in
tratament cu Aspirina, Nitropector, Propranolol 40mg) si HTA (val.Max 220/110 mmHg) tratata
cu Captopril (100 mg), Nifedipin (30 mg), seinterneaza pentru cefalee occipitala si frontala
pulsatila, ameteli.Obiectiv, se constata pacienta cu stare generala buna, afebrila; TA= 200/110
mmHg, AV= 80 batai/min., regulat, cracmere la mobilizarea articulatiilor mari. Inrest examen
obiectiv normal.
INVESTIGATII SI ANALIZE DE LABORATOR CONFORMPRESCRIPTIEI
MEDICULUIBIOCHIMIE 13-09-2005Valori Normale75-110mg/dl
19-43 mg/dl
0,8-1,5 mg/dl
137-145mmol/l
98-107mmol/l
3,5-5mmol/l
160-240 mg/dl
70-175mg/dl
3,5-8,5 mg/dl
17-59 U/L
21-72 U/L
313-618 U/L
55-170 U/L
0-13 U/L
37-125 U/L
8-78 U/L
0,2-1,3 mg/dl
0-1,1 mg/dl
0-0,4 mg/dl
49-181g/dl
- Glucoza105mg/dl
- Ureea47,6 mg/dl
- Creatinina0,7 mg/dl
-Na+148mmol/l
-Cl+102mmol/l
-K+3,9mmol/l
- Colesterol221 mg/dl
- Trigliceride145mg/dl
- Acid uric5,3mg/dl
-AST20U/L
-ALT31U/L
-LDH416 U/L
-CK45 U/L
-CK-MB2 U/L
- Fosfataza alcalina60 U/L
-GGT34 U/L
- Bilirubina tot.0,6 mg/dl
- bilirubina nec.0,1 mg/dl
- Bilirubina dir.0,5 mg/dl
-Fier142 g/dl
-VSH18/40
-WBC6,9xl03/L
-RBC4,25xl06/L
-HS12,9 g/dl
-HCT41,5%
-PLT320xl03/L
ELECTROFOREZA:
- Albumine67,9%
-11,5%
-29,8%
-17,7%
-24,6%
-8,5%
UROCULTURA 14-09-2005-rare epitelii, relativ frecvente leucocite; frecvent oxalat de Ca-
Enterococ > 100.000/mlANTIBIOGRAMAAmoxicilinAM-SAmoxicilin/ClavulanicAM-
SCiproflexacinCotrimazolGentamicinImipenemPenicilinVancomocinEXAMEN URINA 14-09-
2005-pH5-Leucocite100/1-Glucidenormal-Urobilinogennormal-
ProteineneglijabilRX.PULMONAR14-09-2005Transparenta pulmonara normala.Cord cu
diametrul longitudinal crescut.Bombarea arcului mijlociu.ECO-CORD 14-09-2005Contractii
normale VS; valve de aspect normal; AS = 3,5 cm; VD = 3,2 cm; SIV0,8;VS = 4,7 cm; PP =
0,8.ECO-ABDOMINAL 14-09-2005Ficat LS= 6 cm; LD = 14 cm.Vena porta in lim. 1 cm; CPB
= 0,7 cm.Pancreas omogen bine delimitat de dimensiuni normale.Splina, rinichi de dimensiuni si
ecostructura normale.CONSULT PSIHIATRIC 15-09-2005Tulburare anxioasa medie cu
amgorafobie.CONSULT ORL 23-09-2005Dop cerumen bilateral.H2O2- revine pentru spalatura
si andiograma.PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVULUI CU H.T.A.
(1)NEVOIAPROBLEMASURSE DEOBIECTIVEINTERVENTIILE
ASISTENTEIEVALUARE
FUNDAMENTALADIFICULTATEPROPRIIDELEGATE
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie-Palpitatiiaparute brusc,cu ritmneregulat-
Hipertensiune200/lOOmmHg-HTA stadiul II-C.I.C.Pacienta saprezinte
cairespiratoriipermeabile; orespiratie si ocirculatieadecvateVa asigura un mediu ambiantbine
aerisit si daca este cazul,va umezi aerul din incapere.Invata pacienta sa:-aiba alimentatie bogata
infructe, zarzavaturi;-reduca grasimile si NaCl dinalimentatie.Urmareste
efectulmedicamentelor,Masoara si noteaza in foaiade observatie TA, pulsul
sirespiratiile.Administreazamedicatiaprescrisa:tomicardiace,hipotensoare,e.t.c.Pacienta are ostare
buna cu:AR=18resp/minAV=72/minTA=120/60-170/30mmHg
2. DE A SEHIDRATA SI A SEALIMENTA-Anorexie-Greturi-VarsaturiPacienta saaiba o
starede bine, taragreturi sivarsaturi; safie echilibratahidroelectro -litic sinutritional.-Ajuta
pacienta in timpulvarsaturilor si o incurajeaza;-Aseaza pacienta in pozitiesezanda, semisezanda
sau indecubit, dorsal cu capul intr-oparte;-Dupa incetarea varsaturilor,rehidrateaza pacienta
treptat,cu cantitati mici de lichidereci, oferite cu lingurita;-Constientizeaza pacientaasupra
importantei
regimuluialimentarAplicatratementulmedicamentosprescris:antiemetice,vitamine,saruri
mineralePacienta esteechilibratahidroelectrolitic sinutritional.
3.DE A SE MISCASI AAVEA 0BUNA POSTURA-Dificultate inefectuareamiscarilorpasiva a
artic.mari alemembrelor;-noduliHeberden;-halus valgusstang;-ameteliPacienta saaiba
tonusulmuscular sifortamuscularapastrata. Saaiba o pozitieadecvata.Invata pacienta care
estepozitia adecvata si cum saefectueze exercitii musculareactive.Pacienta prezintacracmere,
noduliHeberden, halusvalgus stang.
4.DE ADORMI SIA SE ODIHNI-Somn perturbat-Neliniste-Cefalee fronto-occipitala-Ameteli-
Tinitus-PalpitatiiPacienta sabeneficieze deun nr. de orede somncorespunzatorcantitativ
sicalitativ.Invata pacienta sa practicetehnici de relaxare, exercitiirespiratorii minute, inaintede
culcare. Identifica nivelulsi cauza anxietatii la pacientiicu
insomnie.AdministreazatratamentulmedicamentosprescrisPacienta are unsomn linistit. Incamai
prezinta ostare de anxietate.
5.DE A MENTINETEMPERATURACORPULUILIMITELE NORMALEPacienta sapastreze
temperaturacorpului in limite normale.Invata pacienta sa-siorganizeze activitatea,regimul
alimentar,garderoba,sa,in functie de temperatura mediuluiambiant.Pacienta esteafebrilaT=36,5C
6.DEAFICURAT,DEA-SI PROTEJATEGUMENTELE SIMUCOASELEPacienta sa-si poata
mentine tegumentele simucoaselecurate si umede.0 invata masurile deigiena
corporalacorespunzatoare, cu mult tact si diplomatie.Pacienta prezinta tegumente simucoase
curatesi normalcolorate.
7 DE A EVITA PERICOLELEPacienta sabeneficieze deun mediu sigur,fara pericol
deaccidente.Supravegheaza daca suntrespectate normele deigiena, salubritate, dezinfectie,
dezinsectie,deratizare si circuitelefunctionale.Nu au locaccidente.
8.DEA COMUNICA-usoarahipoacuzie-dop cerumen bilateralPacienta sa foloseascamijloacele
decomunicare adecvate stariisale.Da posibilitatea pacientei sa-si exprime nevoile, sentimentele,
ideile si dorintele sale.-va insoti pacienta la cabinetul ORL pentru spalatura auriculara, -va evita
sa vorbeasca insoapta si se va asigura ca pacienta a inteles ceIs-acomunicat.Administreaza
medicatiarecomandata:H2O2Pacienta si-arecapatat pedeplin acuitateaauditiva.
9 IDE A ACTIONACONFORMPROPRIILORCONVINGERI SIVALORIPacienta sa-
sirecapeteincrederea insine si sa aibe ostare de binefizic si psihic.Determina pacienta sa-si
exprime propriileconvingeri si valori.Planifica impreuna cupacienta
activitatireligioase.Pacientaactioneazaconformconvingerilorsale.
10.DE A SERECREAPacienta sa aibeo stare buna dedispozitie.Exploreaza gusturilepacientei
pentru activitatirecreative si asiguraconditiile necesare.Pacientaefectueazaactivitatirecreative.
11.DEA INVATACUM SA-SIPASTREZE SANATATEA.Pacienta
saacumulezesuficientecunostinte legatede modul de a-si pastra sanatatea.Sustine motivarea
pacientei fata de cunostitele care urmeazasa le dobindesca. Prezintamaterile
subiecteinteresante ,attractive ,cumijloace si procedee adecvate nivelului decultura si gradului de
intelegere a pacienteiPacienta estefoarte interesatasa afle cit mai multe desprecum sa-
sipastrezesanatatea.
CAZULIINUME SI PRENUME:M.I.SEX:FEMININDATA
NASTERII:1922.02.11DOMICILIU:BUCURESTI,Str. BABA NOVAC, nT. 6, bl.T2, se D, et4,
ap. 80.OCUPATIA:PENSIONARADATAINTERNARII: 2006.01.01:2140DATA
EXTERNARII:2006.01.11DIAGNOSTIC LAINTERNARE:HTA Puseu 200/110 mmHg;
Epistaxis tamponat stang; Tulburare depresiva
mixta.MOTIVELEINTERNARII:EpistaxisANTECEDENTEPERSONALE: -Menarha 11 ani,
Menopauza 60 ani; S=2,N=2-Colecistectomie 1974ISTORICUL BOLII:Bolnava hipertensiva de
aproximativ 2 ani (val. Max.220/90 mmHg) prezinta epistaxisuri repetate, ultimul pedata de
01.10.1999 pentru care se prezinta la clinica ORLColtea. Pe data de 24.09.2002 pacienta prezinta
bruscameteli, parestezii la nivelul buzelor, parestezii siimpotenta functionala la nivelul
membrului inferior stang,simptome care se remit dupa aproximativ lh. A urmattratament cu
STUGERON 3 cp / zi.Obiectiv se canstata pacienta cu stare generala relativbuna, afebrila; TA=
140/80 mmHg, AV=78/min. Ritmic;torace cu diametru anteroposterior crescut, hipersensibil.
INVESTIGATII SI ANALIZE DE LABORATOR CONFORMPRESCRIPTIEI
MEDICULUIBIOCHIMIE 04.10.2005VALORI NORMALE75-110mg/dl
19-43 mg/dl
0,8-1,5 mg/dl
137-145mmol/l
98-107mmol/l
3,5-5mmol/l
160-240 mg/dl
70-175mg/dl
3,5-8,5 mg/dl
17-59 U/L
21-72 U/L
313-618 U/L
55-170 U/L
0-13 U/L
8-78 U/L
0,2-1,3 mg/dl
0-1,1 mg/dl
0-0,4 mg/dl
49-181 ug/dl
HEMOGRAMA 04.10.2005Leucocite7,7,xlO3u/LHematii4,45xlO6u/LHemoglobina12,5
g/dlHematocrit41,3%Trombocite263x 103u/LSUMAR DE URINA 5.10.2005-Densitatea1015-
pH5-Leucocite100/ u/L-Proteineneglijabil-Glucoza1000 mg/dl-Urobilinogennormal-
EritrociteneglijabilRX. PULMONAR 3.10.2005Transparenta pulmonara normala.Cord cu
diametrul longitudinal crescut.EXAMEN NEUROLOGIC 5.10.2005Clinic normal.ECO-CORD
5.10.2005AO la inel = 3, cu deschidere 1,5 cm fara gradient sistolic semnificativ.As = 3,5
cmVD= 3,3CMSiv = 1,2Vs= 4,7 CMContractii normale Vs.PLAN DE INGRJIRE A
BOLNAVULUI CU H.T.A. (2)NEVOIAPROBLEMASURSE DEINTERVENTIILE
ASISTENTEIEVALUARE
FUNDAMENTALADIFICULTATEOBIECTIVEPROPRIIDELEGATE
Va asigur un mediu
ambiant bine aerisit si
daca este cazul, va umezi
aerul din incapere.
1.NEVOIA DE A RESPIRA SI-puseu de-boalaPacienta saInvata pacienta: sa
aibaAdministreazaPacienta cu stare
A AVEA O BUNAtensiunehipertensivaprezinte caialimentatie bogata inmedicatiagenerala buna.
BUNACCIRCULATIECIRCULATIE200/1 lOmmHgrespiratoriifructe, zarzavaturi;
saprescrisa:AV=80/min

LOAD LESS
RECOMMENDED