Colegiul de Medicina Orhei

Anatomia si Fiziologia sistemului

cardio-vascular

Profesor catedra de terapie:

NADEJDA Strelciuc

2022 1
2
 Noţiuni Generale
Inima, organul central al aparatului cardiovascular, este situată în
medistin – între cei doi plămâni. Are forma unei piramide
triunghiulare, cu axul îndreptat oblic în jos, la stânga şi înainte.
Astfel, 1/3 din inimă este situată la dreapta şi 2/3 la stânga planului
mediosagital al corpului.
Greutatea inimii este de 250 – 300 g.
Prezintă o faţă convexă, sternocostală şi o faţă plană, diafragmatică.
Cele două feţe se unesc printr-o margine mai ascuţită, marginea
dreaptă. Marginea stângă, rotunjită vine în raport cu plămânul
stâng. Baza inimiii este situată posterior şi la dreapta, aici găsindu-
se vasele mari ale inimii. La baza inimii se află atriile, iar spre vârf,
ventriculele.
Pe suprafaţa inimii se găsesc o serie de şanţuri: două ventriculare;
două interventriculare şi două atrioventriculare, numite şanţuri
coronare, între atrii şi ventricole. 3
4
 Cavităţile inimii
Atriile au formă cubică, o capacitate mai mică decât a ventriculelor,
pereţii mai subţiri şi prezintă câte o prelungire, numite urechiuşe.La
nivelul atriului drept se găsesc orificiul venei cave superioare,
orificiul venei cave inferioare, orificiul sinusului coronar, orificiul
urechiuşei drepte şi orificiul atrioventricular drept, prevăzut cu valva
triscupidă.
Ventriculele au formă piramidală triunghiulară, cu baza spre
orificiul
atriventricular. Pereţii lor nu sunt netezi, ci prezintă, pe faţa internă,
trabecule. La baza ventriculelor se află orificiile atrioventriculare –
drept şi stâng – fiecare prevăzut cu valva atrioventriculară şi orificiile
arteriale prin care ventriculul stâng comunică cu aorta, iar cel drept,
cu trunchiul pulmonar. Fiecare orificiu arterial este prevăzut cu trei
valve semilunare sau sigmaoide, care au aspect de cuib de rândunică. 5
6
 Structura inimii
TREI TUNICI

EPICARDUL: este foița viscerală a pericardului seros, situandu-se la interior, spre deosebire
de foița parietală care se află la exterior. Pericardul fibros protejează inima. El este legat prin ligamente
de organele din jur - stern, coloană vertebrală și diafragmă.
MIOCARDUL: este peretele muscular al inimii, fiind partea cea mai groasă a peretelui cardic,
format din țesut muscular. În structura miocardului se disting două varietăți de țesut muscular: țesutul
cardiac și țesutul noda
ENDOCARDUL: este tunica internă a cordului. El căptușește încăperile inimii, trecând fără
întrerupere de la atrii spre ventricule, acoperind și valvulele, cordajele tendinoase și mușchii papilari.
Endocardul de la nivelul atriilor se continuă cu intima venelor, iar la nivelul ventriculilor, cu intima
arterelor. Endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stângi. Este constituit din
endoteliu, un strat subendotelial și un strat subendocardic.
Endoteliul este format dintr-un epiteliu pavimentos simplu așezat pe o membrană bazală. El se continuă
cu endoteliul vaselor mari de la baza cordului. Stratul subendotelial se găsește imediat sub membrana
bazală a endoteliului și este reprezentat de o lamă fină de țesut conjunctiv lax. Stratul subendocardic este
de asemenea format din țesut conjunctiv lax și se continuă cu țesutul conjunctiv interstițial
al miocardului.
7
 Structura inimii
VASCULARIZAŢIA INIMII

Două artere coronare (stg. şi dr.) cu origine în aorta ascendentă

INERVAŢIA INIMII

Nervii cardiaci ( vag), simpaticul cervical

ARBORELE VASCULAR

Artere
Capilare
Vene 8
 Vase sangvine

• Există trei tipuri de vase

de sânge:
1. Arterele - transportă
sângele de la inimă spre
țesuturi
2. Capilare - transportă
sângele în interiorul
țesuturilor
3. Venele - transportă
sângele înapoi la inimă
 Functiile de baza ale acestui:
• Să livreze oxigenul și substanțele nutritive la toate
organele, țesuturile și celulele corpului.
• Să elimine dioxidul de carbon și reziduurile
prezente.
• Să protejeze corpul împotriva agentilor patogeni si
toxinelor străine .
• Mecanismele de coagulare sunt prezente și
protejează corpul în cazul unei pierderi de sânge
după o rănire.
 Structura inimii
STRUCTURA ARTERELOR ŞI VENELOR
Tunica Externă: Adventice, Ţesut conjunctiv, Colagen şi Elastice

Tunica Medie: tip elastic şi muscular

Tunica Internă: un rând de celule endoteliale turtite; vene, valvule - cuib

de rândunică

STRUCTURA CAPILARELOR
Calibru mic
Ext. colagen, conjunctiv
Int.
Ficat – sinusoide, calib mare, perete întrerupt 11
 Marea şi Mica Circulaţie
CIRCULAŢIA MICĂ
V drept – Tr. Pulmon. – Sânge – CO2 - Plămân

CIRCULAŢIA MARE
V. Stg. – Aortă – O2

SISTEMUL AORTIC
1. Ramurile arcului aortic: Tr. Brahiocefalic, T. Carotidă comună
stg., T. Subclavia stg.
2. Ramura aortă descendentă:
- Tr. Celiac, A. Mezenterică, A. Suprerenală, A. Renală, A. Ovariene,
A. Mezenterică inferioară
- Tr. Celiac – splinică – gastrică stg. – hepatică
- A. iliacă comună stg. şi dr.
- A. Iliacă ext. – femurală – poplitee – tibilală ant. şi post.
3. Ramurile terminale ale aortei: per. bazin, vez. Urinară, rect, uter,
12
vagin, prostată
 Marea şi Mica Circulaţie

CIRCULAŢIA MARE
V. Stg. – Aortă – O2

SISTEMUL VENOS
1. Vena cavă superioară: - vene profunde, ac. denumire cu arterele
- vene superficiale subcutanate, injecţii
venoase

2. Vena cavă inferioară: - vena portă – sânge cu subst. nutritive spre ficat; se
form. din trei vene: mezenterică sup., mez. inf. şi v. splenică

13
 ANATOMIA INIMII
Sist. card.: inimă, sistem închis vase (sg. şi limfă)
2 fcţ. maj ale sg.: - distrib. Subst. Nutrit + O2 - cel.
- colect. prod. tisulari( elimin. produselor
reziduale).
PROPRIETĂŢI MIOCARD
1. Excitabilitatea – prop. de a răsp. la stimul ptr. potenţ. de acţ.;
- faza de relaxare (diastola)
- legea tot sau nimic
- extrasistolă

2. Conductibilitatea – prop. de răsp. excit. în întreg miocard

- stimul nod sinusal – sistolă atrială
- nod. A-V, fascic. HISS – sist. Ventrică

3. Contractilitatea – prop. miocard de a se scurta – duce la expulzia sg.

- forţa de contrac. – dir. proporţ. cu gr. Pereţi 14

- contract = sit; relax = diast.

 ANATOMIA INIMII

PROPRIETĂŢI MIOCARD
4. Automatismul: prop. de a se contrcct. ritm. dat. impuls. prod de
ea însăşi;
- tst. Embr.: Nodulul Sino-Atrial (70-80 bat/min);
Nodulul Atrio-Ventricular (40 bat/min)
Fasc. HISS şi reţeaua Purkinye (25 bat/min)
- regula stratific. ierarhice
- căldura sist. simpatic., adrenalina = tahicardie
- răcirea sist., paras., aceltilcolina = bradicardie

15
16
Reguli pentru masurarea corecta a tensiunii arteriale:
• Nu consuma o bautura care contine cafeina si nu fuma cu 30 de
minute inainte de testare
• Stai linistit timp de cinci minute inainte de inceperea testului
• In timpul masuratorii, stai asezat pe scaun cu picioarele pe
podea si bratul sprijinit pe o masa, astfel incat cotul sa fie
aproximativ la nivelul inimii
• Partea gonflabila a mansetei tensiometrului ar trebui sa acopere
complet cel putin 80% din brat, iar manseta trebuie sa fie pusa pe
pielea goala, nu peste un tricou. Pozitioneaza manseta la 2 cm
deasupra plicii cotului
• Nu vorbi in timpul masuratorii si nu misca bratul
• Masoara tensiunea arteriala de doua ori, cu o scurta pauza (1
minut) intre masuratori. In cazul in care exista o diferenta de 5
milimetri coloana de mercur (mm Hg) sau mai mult intre cele
doua rezultate, fa o a treia masuratoare.
17
 Semiologia sistemului
cadiovascular
• Semiologia sistemului • Acuzele caracteristice
cadiovascular - Parte a sistemului
medicinei care se ocupă cardiovascular
cu descrierea simptomelor
și a semnelor afectiunilor • *Dispneea
cardiovasculare, precum și • *Durerea precordiala
a metodelor de a le pune • *Edeme cardiace
în evidență și de a le
diagnostica • *Hemoptizia
• *Palpitatiile

18
 Dispneea
Reprezinta totalitatea modificarilor de fregventa, intensitate si ritm a
respiratie.Dispneea de cauza cardiaca este de tip inspirator si este insotita de
polipnee care este cu atit mai intensa cu cit sistemul cardiac este mai afectat.
Dispneea cardiaca se prezinta sub urmatoarele forme clinice:
• Dispneea de efort: Este primul semn de insuficienta cardiaca initial apare la eforturi mari,
apoi la eforturi mai mici cedind sau ameliorindu-se la intreruperea efotului. Dispneea de efort
este mai frecventa seara , fiinf denumita dispnee vesperala.Examenul clinic remarca tahipnee.
• Dispneea de repaus: cu ortopnee (dispnee in care bolnavul nu poate respira decit in picioare,
in pozitie dreapta) este o forma mai grava de insuficienta cardiaca stinga
• Dispnee paroxistica(care survine brusc atingind maximum de intensitate) nocturna:reprezinta
o forma acuta de insuficienta cardiaca stinga, care poate aparea in infarct miocardic,stenoza
mitrala,stenoza aortica, HTA, aritmii paroxistice. Este mai fecventa noaptea , dar poate aparea
si ziua si poate fi declansata de efort fizic, regim hipersodat. Se manifetsa sub doua forme:
• Astmul cardiac: se manifesta prin dispnee marcata, frecvent nocturna, insotita de anxietate.
Pacientul prezinta tuse,expectoratii, transpiratii care se amelioreaza prin pozitia
ortopneica.Uneori se determina un tablou clinic asemanator astmului bronsic cu
wheezing(respiratie suieratoare)greu de deosebit de acces de astm bronsic.
• Edemul pulmonar:acut este o forma de dispnee paroxistica determinat de aparitia unui
trnsudat hematicspumos care inunta alveolele si caile respiratoriideterminind aparitia unor
secretii nazale, orale spumoase de culoare roz.

19
 Durerea precordiala

• poate fi de origine cardiaca sau

de afectiuni
cardiovasculare:aortite,
pericardite,miocardite si
extracardiacepot fi durerile
cauzate de afectiunile parietale,
mediastinale, sau
pulmonar(pneumotorax,
pleurita,embolii pulmonare,
zona zoster, nevralgii
intercostale).

20
 Durerea precordiala de origine
coronariana:
• declansata in momentun
dezechilibrului intre necesitatea si
aportul insuficient de oxigen
(hipoxia)determinind ischemia
miocadrului. Durerea de natura
ischemica se numeste angina
pectorala.
• Angina pectorala: poate fi de efort,
variabila. Cind obstructia este
completa, prin tromb sau
hemoragie subintimala , se
realizeaza infarctul miocardic. La
interogatoriul bolnavului este
necesar de a clarifica
caracteristicile durerii precordiale:
21
• Localizarea: tip retrosternal pe care pacientul o prezinta cu toata miina. Uneori atip in
hemitoracele drept ,in regiunea epigastrica in infarctul postero-inferior, in miina stinga, in
regiunea interscapulovertebrala.
• Iradierea:tipic in umarul si membrul superior sting pe marginea cubitala pina la ultimile doua
degete, alteori iradiala in mandibula si la nivelul gitului. Atipic durerile in ambii umeri sau in
regiunea posterioara a toracelui.
• Caracterul:de obicei de constrictie sau jena precordiala, uneori ca o apasare sau arsura.
• Intensitatea:depinde de gradul de perceptie a durerii de catre pacient, variint de la intensitate
mare pina la atroce(infricosatoare, ingrozitoare).
• Durata:de la citeva secunde pina la 15 sau chair 30 de min.in anghina instabila.
• Frecventa:este destul de rar in angina stabila si frecventa in angina instabila.
• Conditii de aparitie:in angina de efort – la efort, in angina spontana- nocturna sau in repaus,dupa
mesecopiase, stres intens,fumat excesiv,expunere la frig.
• Conditiile de disparitie: in angina de efort-se reduce sau dispare in repaus, in angina stabila se
reduce dupa administrarea de nitroglicerina sublingual, in angina instabila- nu dispare decit la
doze mari de nitroglicerina sau chiar nu dispare.
• Semnele de acompaniament: transpiratii, anxietate marcata, dispnee inspiratorie.

22
Durerea precordiala de origine
extracardiaca:
• D. nevralgica- continua apare de obicei la persoanele tinere fiind aratata
cu degetul.
• D. Parietala-continua , se accelereaza la presiune ne influentatade
efortapare in afectiuni reumatismale ale coloanei vertebrale cu iradieri :
nevralgii intercostale, plexite cervicobrahiale, artrite condrocostale, si
condrosternale.
• D. pleuropulmonara- apare in context clinic infectios ne influentata de
efor. Afectiunile esofagului dau disfgie , eructatie,arsuri
retrosternale.Hernia hialata da dureri care imita angina pectorala,.
Gastrita ulcerul, pancreatita hepatocolecistopatiile pot da dureri cu
iradiere precordiala.

23
• Edemul cartiac : reprezinta acumularea de lichid in interstitii si apare
insuficienta cardiaca congestiva,incepe in partile declive dependent de
pozitia pacientuluiurca progresivcuprinzind peretele abdominal si
treptat si cavitatile ducind la anasarca,este localizat pe membrele
inferioarenu se ridica mai sus de virful inimii, mai accentuat seara si
cedeaza la repaus.
• Hemoptizia: Striuri de singe in sputa se observa la bolnavii cu
valvulopatii mitrale,tromboembolia arterei pulmonare, anevrism aortal.
• Palpitatiile: bataile inimii care incomodeaza care pot aparea si la
persoanele sanatoase la efort sporit, emotii, consum de cafea, fumat(...).
Cele mai frecvente cauze cardiace sunt aritmiile paroxistice:
extrasistolie, tahicardie ventriculara,fibrilatie atriala. Cauzele
extracardiace :neurozele, hipertirioidismul, anemiile, starilefebrile.

24
 Simptomele extracardiace
• Simptomele pulmonare:- prezinta tuse, dispnee in caz de staza
pulmonara , in edemul pulmonar apare sputa spumoasa,rozata.
• Simptome digestive : datorita stazei venoase din viscerele abdominale
din insuficienta ventriculara dreapta apar: greata, inapetenta,
meteorism, constipatii(...).
• S. urinare :scadere debitului cardiac duce la scaderea secretiei urinare
si rar la oprirea totala . Diureza este unul din cele mai importante
simptome ale insuficientei cardiace ceea ce priveste raspunsul la
tratament fiind corelata cu retentia de apa.
• S. cerebrale :unul dintre cele mai importante semne este
sincopadeterminata de scadere fluxului sanguincerebral.Emboliile
inimii stingi din stenoza mitrala,fibrilatia atriala pot duce la ameteli,
cefalee,pina la AVC.

25
 Anamneza în afecţiunile
cardiace
• Vârsta
• Imediat după naştere precum şi în copilărie se pot diagnosticacardiopatiile
congenitale.In perioada în care copiii sunt în colectivităţi apar bolile
infectocontagioase, virale sau bacteriene şi mai ales febra reumatismala cu
complicaţiile ei, cardita reumatismală şi valvulopatiile.La adulţi şi la vârstnici apar:
HTA, cardiopatia ischemică acută şicronică, cardiomiopatiile, cordul pulmonar cronic,
insuficienţa cardiacă.
• Sexul
• La sexul feminin apare o incidenţă crescută a cardiopatiilor congenitale, a carditei
reumatismale cu cea mai frecventă valvulopatie,stenoza mitrală, prolapsul de valvă
mitrală, cardiotireoza. Tot la femei există o incidenţă crescută a colagenozelor, mai
ales a lupusulu ieritematos sistemic, a poliartritei reumatoide şi cu determinări
cardiace.La menopauză apare mai frecvent HTA şi cardiopatia ischemică.La sexul
masculin, apar mai frecvent valvulopatiile aortice, deetiologie reumatismală sau
luetică. După 40 de ani apar cardiomiopatia etanolică, cardiopatia ischemică iar mai
tardiv, HTA.
26
• Antecedentele eredo-colaterale
• Există mai multe afecţiuni cardiovasculare care pot avea determinism genetic.
Cele mai citate boli sunt: HTA, cardiopatia ischemică,
carditareumatismală,etc.
• Antecedentele personale
• A.
• Fiziologice
• : în perioada activă, ciclurile menstruale pot decompensaunele cardiopatii iar
sarcina le poate agrava (stenoza mitrală, HTA).Tot în această perioadă,
datorită hormonilor estrogeni (fibrinolizăcrescută, efect
vasodilatator,adezivitate plachetară joasă), femeile suntprotejate de instalarea
cardiopatiei ischemice (dacă nu sunt diabetice,nu folosesc anticoncepţionale,
dacă fumează).

27
• B. Patologice
• - Bolile infecţioase ale copilăriei: scarlatina, angine, rujeola, viroze repetate,pot determina apariţia în timp a unor
valvulopatii,endocardite, miocardite
• .- Virozele , gripele pot da miocardite.
• - Febra tifoidă, difteria pot da miocardite.
• -Luesul determină la adulţi apariţia aortitelor, a insuficienţei aortice,pericarditelor, simfize pericardice.
• - Hipertrofia ventriculară dreaptă apare secundar bolilor cronicepulmonare: bronhopneumonia, astm bronşic, TBC
pulmonar, adică cordulpulmonar cronic.
• - Hipertiroidismul determină tahicardie, aritmii, HTA, adicăcardiotireoza. Hipotiroidismul favorizează apariţia
cardiomiopatiei.
• -Diabetul zaharat determină apariţia micro şi macro angiopatiei
diabetice, cu toate complicaţiile lor, ateroscleroza, cardiopatiaischemică dureroasă (incidenţă crescută a infarctului
miocardic).
• - Bolile renale cronice favorizează apariţia HTA şi a insuficienţei cardiace stângi. Feocromocitomul este asociat cu
HTA paroxistică.
• -Obezitatea favorizează ateroscleroza, cardiopatia ischemică, HTA,insuficienţa respiratorie cronică, cordul pulmonar
cronic
• - Anemiile severe trenante pot duce la insuficienţă cardiacă, aritmii, HTA, cardiopatie ischemică dureroasă
• - Pacienţii cu hemopatii maligne tratate cu citostatice pot facesecundar tulburări de ritm, angină pectorală iar cu
radioterapie potface pericardite constrictive.

28
• Condiţiile de viaţă şi muncă
• Stressul constituie una din cauzele frecvente actuale
alecardiopatiei ischemice dureroase şi HTA, mai ales dacă
se asociază şi fumatul.
• Sedentarismul şi alimentaţia hipercalorică predispune
laobezitate şi ulterior la ateroscleroză, cu toate
complicaţiile ei.
• Fumatul şi consumul de alcool sunt factori decisivi
înaccelerarea aterogenezei, a dezvoltării cardiopatiei
ischemice,cardiomiopatiilor dilatative, tulburărilor de ritm

29
 Examenul obiectiv
Se observa spectul general al bolnavului, pozitia,culoarea
tegumentelorsi a mucaselor vizibele, prezenta sau lipsa
edemelor, morma degetilor,configuratia abdomenului.

• INSPECTIA
• PALPAREA
• PERCUTIA
• AUSCULTATIA CORDULUI
• EXAMENUL VASELOR DE SANGE-ARTERE -VENE

30
 INSPECTIA
• Pozitia si atitudinea
• pot fi semnificative in anumite boli:
• poziţia ortopneică apare in insuficienţa ventricul
ară stingă sau globală
• poziţia genupectorală apare in pericardita
cu lichid in cantitate mare
• poziţia pe vine(squatting)
apare in cardiopatiile congenitale cianogene
31
Fizionomia si facesul : apar caracteristice in
*facies mitral din stenoza mitrală, cu cianoza buzelor, pomeţilor si
nasului

*facies cianotic, in cordul pulmonar cronic decompensat cu cianoza

obrajilor si a conjunctivelor si venectazii la nivelul feţei

*facies pletoric, specific hipertensivilor cronici

*facies basedovian din hipertiroidism

*facies palid in valvulopatii aortice, tulburări de ritm paroxistice, soc

cardiogen, hipertensiunea arterialărenală, sindromul vagotonic din
infarctul miocardic acut si palid teros in endocardita bacteriană

*facies subicteric la pacienţii cu insuficienţă cardiacă dreaptă sau

insuficienţă tricuspidia 32
 Examenul tegumentelor si tesutului
celular subcutanat
-eritemul marginat si nodulii subcutanaţi ai lui Meynet care
apar in reumatismul poliarticular acut
-nodulii lui Osler care apar in endocardita bacteriană
-degeteh ipocratice: cardiopatii congenitale ciagonegene,
cord pulmonar cronic, endocardită bacteriană

Examenul sistemului articular

*este caracteristică poliartrita din reumatismul poliarticular in
puseu cu afectarea articulaţiilor mari cu caracter migrator si
saltant

33
 Inspectia regiunii pericordiale
Pot fi observate bombari su retractii. Bombarile apar in pericardita
exudativa cu lichid in cantitate mare si in dilatari ale inimii aparute in
copilarie
• Socul apexian: in mod • Palparea
• se face cu bolnavul in decu'it dorsal si ulterior in
normal se poate observa decubit
la persoanele slabe inspaţiul lateral sting dacă dorim a percepe mai bine lsocul a
V pe stinga. In caz de pexian/ la nevoie palparea se face in poziţie sezindă
sau in ortostatism.Palparea incepe prin aplicarea
hipertrofie a ventricolului palmei la nivelul virfului inimii trecinda poi in
sting sau dilataţie cardiacă regiunea mezocardiacă si apoi la baaa inimii.
socul se deplasează in jos • Palparea se face la nivelul locului vizibil de la
inspecţie sau la nivelul spaţiului V de stinga pe
si in afara liniei linia medioclaviculară/ se face cu podul palmei sau
medioclaviculare stingi. cu 1-3 degete si dacă nu se simte, se pune bolnavul
in decubit lateral sting ţinind cont că impulsul se va
deplasa cu 2 cm spre linia axilară anterioară

34
 PERCUTIA CORDULUI
Este o tehnică care datorită posibilităţilor paraclinice care au apărut nu mai este
utilizată: ecgografie, tomografie, RMN. Totusi ea poate fi utilizată uneori cind socul
apexian este slab perceput sau chiar absent cum ar fi in cardiopatiile dilatative,
pericarditele exudative,etc.

ASCULTATIA CORDULUI
Este metoda cea mai importanta din examenul clinic al cordului,corelata cu palparea
poate elucida un diagnosticde boala cardiaca.
Ascultatia se face cu stetoscopul care percepe vibratiile sonore

35
METODELE DE INVESTIGTATIE
A INIMII
Metode neinvazive: • Metode Invazive:
• Examenul radiologic • Electrocardiograma endocavitară
• Electrocardiografia
• Măsurarea presiunilor debitului
• Ecocardiografia si examenul doppler
• Proba de efort
cardiac si a suntului
• Electrocardiografie ambulatorie tip • Angiocardiografia cu determinarea
Holter volumului ventricular ainsuficienţe
• Electrocardiograma de amplificare i ventriculare coronarografia
inaltă
• pentru potenţialele tardive
• Explorarea radioizotopică
• Fonomecanocardiorafia
• Tomodensitometria cardiacă
• Rezonanţa magnetică nucleară
• Explorarea biochimică

36
 Examenul radiologic
• radiografia standard
• radioscopia convenţională sau
cu amplificator de imagine
• angiocardiografia stingă si
dreaptă, coronarografia
• examenul radioizotopic
• tomodensitometria cu raze
X, ,,CAT,SCAN”

37