APARATUL

CARDIOVASCULAR
Sistemul cardiovascular - este un tot
unitar care poate fi impartit in: sistemul
sanguin si sistemul limfatic.
Sistemul sanguin - este reprezentat prin:
inima si vase sanguine.
Sistemul limfatic - este format din vase
limfatice si ganglioni limfatici.
INIMA - este localizata n cavitatea toracic, n etajul
inferior sau cardiac al mediastinului anterior.
INIMA
INIMA - este considerata ca fiind organul
central al intregului aparat cardiovascular, a
carui functionare asigura circulatia sangelui,
limfei si a lichidului interstitial.
Inima - in cavitatea toracica, are forma
aproximativ a unui con turtit, culcat pe
diafragm, cu axul longitudinal dispus oblic n
torace.
naltimea aproximativ 89 mm.
Greutatea aproximativ 250 - 300 g.
Capacitatea = 500 - 700 cm.
INIMA
INIMA
Inima are mrimea
pumnului unui adult.
Inima efectueaz o
activitate uria, zilnic
contractndu-se de
100.000 de ori i
pompnd peste 7.200
de litrii de snge.
Inima pompeaz
ritmic n artere
sngele pe care-l
primete prin vene.

Pe lng baz i vrf, inima prezint fee i margini:
Faa sternocostal - orientat anterior i prezint
n prile laterale anul coronar, care desparte
atriile de ventricule i este perpendicular pe axul
longitudinal.
Faa plan (diafragmatic) - privete inferior spre
muchiul diafragm. La nivelul su se gsesc anul
interventricular posterior i anul coronar, care-l
continu pe cel de pe faa sternocostal.
Baza inimii - aparine atriilor i n special atriului
stng. Ea privete napoi (spre esofag i coloana
vertebral) i la dreapta; de la nivelul ei pleac
arterele mari ale inimii (aorta i trunchiul pulmonar)
i sosesc venele mari (cele dou vene cave i cele
patru vene pulmonare)
Varful inimii - este situat pe stanga.
INIMA - este invelita la exterior intr-o formatiune
membranoasa, numita pericard.
Pericardul este format din doua parti: una fibroas si alta
seroas.
Pericardul fibros - se prezinta ca un sac, cu peretele
format dintr-o membrana conjunctiv-fibroasa care contine
numeroase fibre elastice.
Pericardul seros - captuseste pericardul fibros si este
format dintr-o foi parietal i alt visceral. Foia
parietal nvelete suprafaa intern a pericardului fibros
i se continu la baza inimii cu cea visceral, care
formeaz stratul extern al peretelui cardiac, denumit i
epicard.
ntre foie exist o lam fin de lichid care faciliteaz
micrile cordului, numit lichid pericardic. Cele dou foie
delimiteaz cavitatea pericardului.

INIMA
ALCATUIREA INTERNA A INIMII
Inima - este un organ musculocavitar.
Inima - are un perete longitudinal care desparte
cavitatea inimii in doua parti: INIMA DREAPT i
INIMA STANG, si un perete transversal care
imparte fiecare din cele dou cavitati: ATRIU i
VENTRICUL.
Peretele transversal care desparte atriile de
ventricule se numeste SEPTUL ATRIO-
VENTRICULAR.
Inima - este format din 4 compartimente:
- Atriul (AD) i ventriculul drept (VD)
- Atriul (AS) i ventriculul stng (VS)
ATRIUL DREPT
ATRIUL DREPT - are cinci orificii:
orificiul venei cave inferioare -
prevzut cu valvula Eustachio,

orificiul venei cave superioare,

orificiul sinusului coronar - prevzut cu
valvula Thebesius,

orificiul auriculului drept,

orificiul atrioventricular drept -
prevzut cu valvula tricuspid.


ATRIUL STANG - are ase orificii:

patru vene pulmonare dou vene
pulmonare drepte i dou stngi care aduc
de la plmni snge ncrcat cu O2,
orificiul atrioventricular stang prevazut cu
valvula bicuspida,
orificiul de deschidere a auriculului stang.

ATRIUL STANG

au form piramidal triunghiular, cu baza spre
orificiul atrioventricular;
peretii sunt mai grosi decat cel al atriilor, cel stang
are peretele de trei ori mai gros;
pereii lor nu sunt netezi, ei prezint pe faa intern
nite muschi papilari, trabecule crnoase si cordaje
tendinoase;
musculatura peretilor este formata din fibre
musculare cu dispozitie spiralat - radiara ce dau
aspectul mai multor straturi;
capacitatea lor este mai mare decat a atriilor, cea a
ventriculului drept este mai mare decat a celui stang.

VENTRICULELE
Valva
tricuspida
Valva bicuspida
(mitrala)
Valve semilunare

Cele 3 valve
semilunare
Tricuspid
Bicuspid
Fiecare ATRIU comunic cu VENTRICULUL respectiv
prin orificiile atrio-ventriculare - prevzute cu VALVE, care
se deschid doar ntr-un anumit sens, spre ventricule.
Orificiul atrio-ventricular stng - prevazut cu valvula
bicuspid.
Orificiul atrio-ventricular drept - prevzut cu valvula
tricuspid.
Ad
Vd
As
Vs
STRUCTURA HISTOLOGIC A INIMII
Inima - este un organ cavitar musculos.
Este formata din cavitatile inimii si
peretele inimii.
Peretele inimii - este format de la interior
spre exterior din:
- endocard,
- miocard,
- epicard (foita viscerala a pericardului
seros).

STRUCTURA HISTOLOGIC A INIMII
ENDOCARDUL
Endocardul - este constituit dintr-un
endoteliu situat pe o membran bazal ce
se continu cu stratul subendotelial, format
din fibre colagene, fibre de reticulin, fibre
elastice, rare celule conjuctive i
numeroase terminaii nervoase senzitive.
Endocardul - cptuete ncperile inimii,
trecnd fr ntrerupere de la atrii spre
ventricule.
Endocardul inimii drepte este independent
de endocardul inimii stngi.
MIOCARDUL
Miocardul - este constituit din fascicule
de fibre musculare cardiace, orientate
circular n peretele atriilor, i din fibre
oblic-spiralate n ventricule.
In peretele inimii in afara celulelor
miocardice, mai exist celule
specializate n generarea i conducerea
impulsurilor de contracie acestea
constituie esutul excitoconductor nodal.

Nod sino-atrial
esutul excitoconductor nodal
(embrionar)
Nod atrio-ventricular
Fascicul His
Retea Purkinje
70-80/min
40/min
25/min
Ad
As
v. cava sup.
Vd
Vs
esutul excitoconductor nodal
(embrionar)
formeaza miocardul.
Tesutul muscular striat cardiac
Contractia fibrei musculare de tip
cardiac
EPICARDUL
Epicardul - este o membran epitelio-
conjuctiv subire ce acoper suprafaa
cardiac i constituie foia visceral a
pericardului.
ntre foiele pericardului se gsete cavitatea
pericardic cu o lam subire de lichid, care
favorizeaz alunecarea n timpul activitaii
cardiace.
Pericardul fibros protejeaz inima. El este
legat prin ligamente de organele din jur -
stern, coloan vertebral i diafragm.

VASCULARIZAIA INIMII
Vascularizaia inimii este extrem de
bogat, este asigurat de cele dou
artere coronare artera coronare
dreapt i artera coronare stng care
se desprind de la originea AORTEI i se
mpart n ramuri care nu se
anastomozeaz ntre ele.
Obstrucia unei coronare sau a ramurilor
sale provoac necroza teritoriului
cardiac deservit (infarctul miocardic).
VASCULARIZAIA INIMII
Sngele venos al inimii este colectat
de VENELE CORONARE.
Sngele colectat de aceste vene
ajunge n colectorul venos principal
al inimii - sinusul coronar - care se
afl n anul atrioventricular stng.
Sinusul coronar se deschide n
ATRIUL DREPT printr-un orificiu
prevzut cu valvula Thebesius.
Inervaia inimii realizat prin fibre vegetative
simpatice i parasimpatice formnd plexul
cardiac.
Fibrele simpatice - provin din ganglionii
paravertebrali cervicali i exercit efecte
stimulatoare asupra miocardului i
vasodilatatoare coronariene.
Fibrele parasimpatice - provin din nervii
vagi, inerveaz predominant nodulii
sinoatrial i atrioventricular i au ca efect
diminuarea activitaii cordului.

INERVAIA INIMII
!!! VASCULARIZAIA INIMII:
2 ARTERE CORONARE:

Artera
coronara
stanga
Artera
coronara
dreapta
Artere coronare iau nastere de la originea AORTEI.
Arterele coronare NU SE ANASTOMOZEAZA intre ele.
!!! INERVATIA INIMII:
Fibre vegetative simpatice = din ganglionii cervicali.
Fibre vegetative parasimpatice = din nervii vagi (nervul X).
PROPRIETILE MUCHIULUI
CARDIAC
MUCHIULUI CARDIAC (MIOCARDUL)
are proprietai comune cu muchii striai, dar
i o serie de proprieti caracteristice.

Proprietatile funcionale ale inimii sunt:
1 Ritmicitatea (Automatismul)
2 Excitabilitatea
3 Contractilitatea
4 Conductibilitatea
1 Ritmicitatea (Automatismul)
Ritmicitatea (Automatismul) -proprietatea
cordului de a se contracta succesiv, ca
urmare a impulsurilor generate de nodul
sinoatrial.
Aceste impulsuri sunt urmarea unor
modificri metabolice care au loc n
sistemul excitoconductor.
2 Excitabilitatea
Excitabilitatea - proprietatea miocardului de a
rspunde printr-o contracie la stimuli adecvai.
Miocardul se contract numai dac stimulul are o
anumit intensitate (prag) i atunci contracia este
maximal.
La stimuli sub valoarea prag - inima nu da raspuns, ci
numai la stimulii care au valoarea prag.
Stimulii care depesc valoarea prag - nu produc o
contracie mai puternic - LEGEA TOT SAU NIMIC.
Inima este excitabil numai n faza de relaxare
(diastol).
n sistol se afl n perioada refractar absolut i nu
raspunde la stimuli - legea neexcitabilitii periodice a
inimii.
3 Contractilitatea
Contractilitatea - proprietatea miocardului
de a se contracta atunci cnd este stimulat
adecvat.
Contraciile miocardului se numesc sistole, iar
relaxrile miocardului - diastole.

4 Conductibilitatea
Conductibilitatea -
proprietatea
miocardului n special
a esutului nodal de a
conduce unde de
contracie de la
nivelul nodului
sinoatrial n ntreg
cordul.

Nod sino-atrial
esutul excitoconductor nodal
(embrionar)
Nod atrio-ventricular
Fascicul His
Retea Purkinje
70-80/min
40/min
25/min
Ad
As
v. cava sup.
Vd
Vs
REVOLUIA CARDIAC
ACTIVITATEA INIMII este ritmic i involuntar,
se desfoar n trei timpi,
revoluia cardiac (ciclul cardiac).
Sistola atrial - contracia celor dou atrii (pereii
atriilor se contract, sngele este mpins n
ventricule, n acest timp ventriculele sunt relaxate).
Sistola ventricular - contracia celor dou
ventricule (peretele atriilor se relaxeaz,
pereii ventriculelor se contract, sngele fiind
mpins n aort i artera pulmonar, se deschid
valvulele cuib de rndunic de la baza arterei
aorte i a arterei pulmonare) valvulele dintre atrii i
ventricule se nchid, apoi se nchid valvulele de la
baza celor dou artere).
Diastola general - repausul atriilor i a
ventriculelor (sngele din vene curge n atrii).

artera aorta
Vene
pulmonare
artera
pulmonara
Vene
pulmonare
vena cava inferioara
vena cava superioara
AD
VD
AS
VS
Revoluia cardiac sau ciclul cardiac
Activitatea de pompa a inimii este reprezentata de o
succesiune de contractii (sistole) i relaxari (diastole).
Un ansamblu format din: o sistola si o diastola -
REVOLUTIA CARDIACA SAU CICLCUL CARDIAC.
Atriile si ventriculele se contracta usor asincron.
O revolutie cardiaca la un ritm normal de 75 contractii
/ min dureaza 0.8 secunde.
Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala care este
egala cu 0.1 sec, urmeaza diastola atriala care
dureaza 0.7 sec.
La inceputul diastolei atriale incepe sistola
ventriculara care dureaza 0.3 sec.
Sistola ventriculara incepe cand ventriculele sunt
pline cu sange, in acest moment valvulele
semilunare se inchid si ventriculele intra in contractii,
presiunea in interior creste si valvulele atrio-
ventriculare se inchid.
Deci in acest moment, ventricolele sunt cavitati
inchise in care presiunea continua sa creasca.
Cand presiunea din ventricole va depasi presiunea
din sistemul arterial, se vor deschide valvulele
semilunare si sangele va trece in aorta si trunchiul
arterei pulmonare.
Urmeaza diastola ventriculara care dureaza 0.5 sec.
Diastola ventriculara coincide partial cu diastola
atriala, timp de 0.4 sec toate cavitatile inimii sunt in
diastola, faza numita: DIASTOLA GENERALA A
INIMII.
La sfarsitul diastolei generale se produce din nou
sistola atriala si revolutia cardiaca reincepe.
In timpul revolutiei cardiace, sistolele sunt mai
scurte decat diastolele deci perioadele de relaxare
sint mai mari decat perioada de activitate, acesta
este motivul pentru care muschiul inimii poate lucra
neintrerupt un numar mare de ani.
Cand frecventa inimii creste, se scurteaza diastola
foarte mult, fapt care produce tulburari in refacerea
inimii. De aceea aritmiile sint boli cu prognostic
grav.
Ritmul cardiac numrul de contracii ale
muchiului cardiac pe minut (60 70 / min).
Zgomotele inimii primul zgomot (zgomot
sistolic) - lung i profund - datorit inchiderii
valvulelor dintre atrii i ventricule i pulsrii
sngelui din ventricule n artere;
al doilea zgomot (zgomot
diastolic) - scurt i acut - produs de
nchiderea valvulelor semilunare de la baza
arterelor aort i pulmonar.
Pulsul arterial ocul transmis n artere de
contracia ventriculelor (n medie 70 pulsaii /
minut).
TENSIUNEA ARTERIALA (TA)
Sangele cand este impins in artere, exercita o apasare asupra
peretilor arteriali. Rezistenta opusa de peretii arteriali faa de
fora de impingere si elasticitatea arterelor, fac ca sangele sa
se gaseasca sub o anumita presiune numita presiunea sau
tensiunea arteriala (TA).
Deci TA este jocul intre doua fore:
- Forta de contractie a inimi.
- Rezistenta periferica a sistemului arterial.
TA variaza in functie de mai multi factori:
- Fora de contractie a inimi,
- Debitul cardiac (= volumul sistolic),
- Vascozitatea sangelui (creste frecarea),
- Elasticitatea arteriala,
- Rezistenta periferica (depinde de lungimea tubului
si raza tubului),
- Cantitatea de snge (care este mai mica in caz de
pierderi de snge).
Valorile normale ale TA
- Presiunea sistolica (maxima) aprox. egal 120 140 mm Hg.
- Presiune diastolica (minima) aprox. egal 70 80 mm Hg.

Tensiunea arteriala se modifica in raport cu starea
functionala a organismului:
Fiziologic: - creste: in emotii, la efort fizic cu varsta.
- scade: in somn.
Patologic: - cresterea peste valorile normale se numeste:
hipertensiune arteriala (mai mare de 150 mm Hg maxima).
- scade sub valorile normale se numeste
hipotensiune arteriala, cand presiunea maxima este sub 70
90 mm Hg.
Valoarea tensiuni arteriale este mai mare aproape de inima
si in arterele mari comparativ cu periferia.
Spre periferie scade datorita frecrii si scderii energiei
cinetice.
Este format din:

ARTERE vase care transport sngele de la
inim spre esuturi.


VENE vasele care transport sngele de la
esuturi spre inim.


CAPILARE la nivelul crora se realizeaz
schimburile dintre snge i esuturi.

SISTEMUL VASCULAR
ARTERE
ARTERE vase care transport sngele de la
inim spre esuturi.

AORT
CAROTID
CORONAR
PULMONAR

Arterele se ramifica n ARTERIOLE.

VENE
VENE vase care transport sngele de la
esuturi spre inim aduc sngele la inim.

VENELE se deschid la nivelul atriilor.

Cele mai importante sunt:

VENA CAV INFERIOAR
VENA CAV SUPERIOAR
VENELE PULMONARE

Venele se ramifica n VENULE.
CAPILARE
CAPILARE la nivelul crora se
realizeaz schimburile dintre snge i
esuturi.
Capilarele au diametru mic,
circulatia este mai lenta i au
peretele unistratificat permite schimbul de
gaze i substante ntre sange i esuturi.
Vasele de snge conectate la inim
Structura vaselor sanguine
Peretele format din trei straturi principale:
Intim - format dintr-un strat de celule turtite endoteliale,
aezate pe o membran bazal sub care se gaseste un
esut conjunctiv subendotelial.
Medie - are o structur foarte variat potrivit diverselor
tipuri de vase. Astfel, la arterele mari (de tip elastic) ea
este format din lamele concentrice de fibre elastice, iar
n spaiile dintre lamele se afl puine fibre musculare
netede i esut conjunctiv. Media venelor este n general
mai subire i este format din fibre musculare i elastice
n venule i venele mijlocii, fiind foarte puin dezvoltat la
venele mari.
Adventicea - stratul cel mai extern al peretelui vascular,
este format din esut conjunctiv cu fibre colagene, de
regul orientate longitudinal i fibre elastice. Adventicea
este mai subire la artere i foarte groas la venele
mijlocii i mari.
Arterele
Peretele - mai contin doua membrane elastice bogate in
mucopolizaharide.
Clasificarea:
Aorta i Arterele mari: artere elastice
Arterele mijlocii i Arterele mici: de tip muscular
Arteriole: vase cu peretele foarte subtire raspandit in
tot corpul, media contine un strat muscular subtire.

Venele
Au peretii mai subtiri, care se deschid cu usurinta si
lumenul mai larg.
Nu exista o delimitare neta ntre cele trei tunici.
Media este mai subtire iar adventicea este mult mai
groasa.
Calibrul lor creste de la periferie spre inima.
Clasificarea:
Vene mari
Vene mijlocii i mici
Structura capilarelor

Capilarele sanguine formeaz reeaua n care se
termin arteriolele i de la care pornesc venulele.
Sunt interpuse ntre arteriole i venule, n toate
esuturile i organele.
Structura peretelui capilar este adaptata realizarii
schimburilor dintre sange i tesuturi.
Peretele capilar este alctuit din:
Endoteliul capilar - se continu cu endoteliul arterelor i
venelor, fiind format dintr-un strat de celule turtite cu nuclei
ovalari, orientai n lungul capilarului.
Membrana bazal
Periteliul - stratul subire din jurul peretelui capilar format din
esutul conjunctiv cu fibre colagene i reticulin, dispuse n
substana fundamental i cu celule conjunctive. Fibre
nervoase vegetative + celule pericapilare - de form stelat,
care prin contracie, micoreaz calibrul acestuia.
PRINCIPALELE VASE DE SNGE
Bulbul aortei
1. Aorta ascendenta
2. Carja aortica
3. Aorta descendenta:
toracala + abdominala
a. Subclaviculara
stanga
a. Carotida comuna stanga
Trunchi brahio-cefalic
a. Carotida comuna
dreapta
a. Subclaviculara dreapta
Vs
A. AORTA
a. Subclaviculara dreapta:
a. Carotida comuna dreapta
Trunchi
brahiocefalic
a. axilara
a. brahiala
a. Radial
b. Ulnar
2 arcade palmare
artere digitale
Aorta toracala:
ramuri eso-fagiene
ramuri bronsice
ramuri intercostale
Aorta
abdominala:
1. Trunchiul celiac:
artera hepatica
artera gastrica
artera splenica
2. Artera mezenterica superioara
(pancreas, intestin subtire, colonul drept)
3. Artera mezenterica inferioara
(restul colonului, rectul)
4. Arterele renale
5. Arterele genitale
Ramurile terminale ale arterei aorte = arterele iliace
comune
Artera iliaca comuna dreapta
Artera iliaca interna
Artera femurala
Artera poplitee
Artera tibiala
Arcade plantare
Artere digitale
Artera fibulara
PRINCIPALELE VASE DE SNGE
CIRCULAIA SNGELUI
- se datoreaza proprietatii miocardului de a se contracta
- este
- DUBLA
- INCHISA
- COMPLETA
( sangele trece de doua ori prin inima)
( sangele circula printr-un sistem inchis de vase)
( sangele oxigenat nu se amesteca cu cel
neoxigenat)
CIRCULAIA MICA

CIRCULAIA MARE
CIRCULAIA PRIN VASELE DE
SANGE
1
2
3
1. CIRCULAIA MIC
- se mai numeste si circulatie pulmonara deoarece sangele
parcurge urmatorul traseu :
PLAMANI
INIMA
- dureaza 11 secunde;
Vd
snge
neoxigenat
arter
pulmonar
PLMNI
se incarca cu CO2
venit de la inima
cedeaza sangelui O2

snge
oxigenat
vene
pulmonare
As
Mica circulaia se realizeaza astfel:

ventricul drept artera aorta
artera pulmonara
plaman
vena cava
vene pulmonare
Vasele de snge conectate la inim

INIMA
ORGANE
2. CIRCULAIA MARE
- se mai numeste si circulatie sistemica deoarece sangele parcurge
urmatorul traseu:
- dureaza 22 de secunde;
Circulatia mare se realizeaza astfel:
Vs
sange
oxigenat
artera
aorta
ORGANE
se incarca cu
cedeaza sangelui

sange
neoxigenat
vene cave
Ad
- CO2
- produsi toxici
- O2
oxidare
ENERGIE
- nutrienti
AD
AS
VD
VS

artera aorta
Vene
pulmonare
artera
pulmonara
Vene
pulmonare
vena cava inferioara
vena cava superioara
AD
VD
AS
VS

SCHEMA CIRCULAIA SNGELUI
3. CIRCULAIA PRIN VASELE DE
SANGE
- n ARTERE sangele circula - cu viteza mare de la inima la organe
- datorita
- contractiei ventriculelor care
imping sangele in artere
- presiunii sangelui
- elasticitatii peretilor arteriali
tunica
externa
tunica
medie
tunica
interna
Tesut elastic
Muschii arteriali
- n VENE sangele circula:
- cu viteza mai mica decat in artere, de la periferie spre inima
- datorita
- fortei de contractie a inimii
- aspiratiei toracice
- fortei gravitationale
- prezentei valvulelor in venele membrelor
inferioare
tunica
interna
tunica
medie
tunica
externa
sectiune prin vena
sectiune prin vena tunica interna
tunica externa
tunica medie

- n CAPILARE sangele circula cu viteza redusa si are presiune foarte
scazuta, fapt care favorizeaza schimburile nutritive si gazoase
capilare
artera vena
venula arteriola
AFECIUNI ALE INIMII
1. Endocardite - inflamarea endocardului i a
valvelor inimii.
2. Miocardite - inflamaii ale miocardului.
3. Pericardite - inflamaii ale pericardului.
4. Insuficiena cardiac - inima nu mai poate
asigura o circulaie normal a sngelui.
5. Cardiopatia ischemic - apare ca o consecin
a arterosclerozei coronariene, ceea ce are ca
efect oxigenarea insuficient a inimii. Este
acompaniat de angina pectoral si duce in
final, la infarctul miocardic (astuparea
complet si definitiv a unei artere coronare).
BOLI ALE VASELOR DE SNGE
1. Arteroscleroza - ngroarea arterelor datorit
depunerilor de ateroame (plci lipidice) n
peretele vascular.
2. Arteritele - inflamaii ale arterelor care,
netratate, duc la cangrene.
3. Flebitele - inflamaia venelor.
4. Tromboflebitele - inflamaii ale venelor i
formarea de cheaguri de snge n vene.
5. Varicele - dilatarea venelor, acompaniat de
tulburri circulatorii care pot duce la atrofii
musculare, ulceraii ale gambelor, edeme
cronice masive (picioare "de elefant").