REGLAREA INTRINSECA A ACTIVITATII CARDIACE

A. Autoreglare heterometrica B. Autoreglare homeometrica: 1. Autoreglare prin modificarea contractilitatii miocardice: - efectul Anrep - efectul furtunului de gradina (ef. Gregg) 2. Auoreglare prin modificarea frecventei cardiace - fenomenul in scara (ef. Bowditech) - potentare postextrasistolica

A. Autoreglarea heterometrica: - Legea inimii Franck-Starling: inima dezvolta o contractie direct proportionala cu alungirea DIASTOLICA a fibrelor sale. Inainte de a se contracta, ventriculul cunoaste cat de mult s-au destins fibrele in diastola pentru a sti cu cata forta sa se contracte. - => presiunea si volumul ejectat sunt proportionale cu VTD. - se bazeaza pe interactiunea dintre actina-miozina: ! sarcomer = 2.0-2.2 microni => interactiune maxima intre filamente <2 microni: actina peste actina >2.2 microni: nu mai exista interactiune intre actina si miozina 3.6 microni nu mai exista deloc suprapunere - ^presiunea de umplere ventriculara => ^debit bataie [presiunea maximala a umplerii ventriculare = 12mmHg; presiunea normala = 5mmHg VS; 2,5 mmHg VD] REZUMAT: alungirea presistolica a fibrelor => ^forta de contractie. B. Autoreglare homeometrica: 1. Autoreglare prin modificarea contractilitatii miocardice: - efectul Anrep: cresterea brusca a presarcinii => adaptare cardiaca in lipsa cresterii prealabile a VTD. Cum? eliberarea brusca de catecolamine cresterea perfuziei coronariene => creste oxigenarea stimularea rec. de intindere: influx Na+ creste Na+ citosolic creste Ca++ citosolic ^contractilitatea - efectul furtunului de gradina (ef. Gregg): ^perfuzia coronariana => ^oxigenarea => ^Debit cardiac => se umfla vasele => tractioneaza de fibrele musculare => alungirea fibrelor => efect Franck-Starling => ^contractilitatea 2. Auoreglare prin modificarea frecventei cardiace - fenomenul in scara (ef. Bowditech). DIASTOLA PRELUNGITA => Ca++ intra in RS; Ca++ iese in mediul extracelular => scade Ca++ citosolic => o sistola => determina iesirea unei conc. scazute de Ca++

din RS => ^frecventa de stimulare (mai multe sistole) => ^Ca++ citosolic => ^forta de contractie

potentare postextrasistolica Extrasistola => pauza extrasistolica => bataie prematura => ^forta de contractie ^frecventa de stimulare => influx de Na+ si Ca++ => expulzare activa prin: ATPaza Na, K dep (care elimina Na din cel); Antiport Na-Ca (care elimina Ca din cel). Intre influx de Ca si eliminarea activa exista un DECALAJ => ^Ca++ citosolic => ^forta de contractie !!! Miocardul insuficient: ^frecventa de stimulare => nu se poate recapta Ca++ in RS => nu se mai poate relaxa => scade complianta => scade forta de contractie

REGLAREA EXTRINSECA A ACTIVITATII CORDULUI

Mecanisme: nervoase si umorale, cu ajutorul receptorilor: membranari, nervosi, chemoreceptori a. RECEPTORII MEMBRANARI Proteinele G: Mediaza efectul activitatilor receptorilor membranari ROL: 1. Moduleaza direct activitatea unor canale ionice (K+ sau Ca++) 2. Moduleaza activitatea unor enzime membranare => genereaza mesageri secunzi. enzimele: adenilatciclaza, fosfolipaza C, guanitilciclaza ADENILATCICLAZA

FOSFOLIPAZA C

GUANITILCICLAZA

b. RECEPTORII NERVOSI - rec. vasculari - rec. atriali - rec. ventriculari Rec. vasculari: sinusul carotidian -> fibre n. IX -> nc. tractului solitar arc aortic -> fibre n. X -> nc. tractului solitar

^Presiunii arteriale => ^frecventa de descarcare la niv. baroreceptorilor => inhiba aria presoare (care are efect vasoconstricor, pastrarea tonusului simpatic) => vasodilatatie, bradicardie => scaderea PA.

Rec. atriali: stimularea receptorilor din AD => aferenta vagala => reflex Banbridge presor => tahicardie. Distensia AD => eliberare ANP => ^frecv. cardiaca; scade debit cardiac; scade TA

Rec. ventriculari: bradicardie vasodilatatie scaderea PA

c. CHEMORECEPTORII - periferici - centrali Ch. periferici: glomus: bifurcatia a. carotide; arc aortic receptori: scaderea pO2; modifiare pCO2, pH sensibili la: bradikinina; serotonina

Ch. centrali: centrul cardiovasomotor: arie presoare: vasoconstrictie + ment. tonusului simpatic arie depresoare: inhiba aria presoare - nc. dorsal al vagului: vasodilatatie - nc. tractului solitar: moduleaza tonus simpatic si parasimpatic - centrii suprapontini: cerebel: activare simpatic -> tahicardie hipotalamus: adaptarea circulatiei in timpul efortului sist. limbic: adaptare impreuna cu hipotalamus in stari afectiv-emotionale arii corticale: inhibitie, excitatie.

Eferenta SIMPATICA: eliberare de noradrenalina efectele se realizeaza prin intermediul receptorilor adrenergici alfa si beta. [la niv. ventricular predomina beta -> mediaza efecte ionotrope; la niv. atrial sunt prezenti si beta2 -> efecte cromotrope] stimularea beta-adrenergica influenteaza pozitiv toate prop. cordului (contractilitate, relaxare, automatism, conductibilitate)

Eferenta PARASIMPATICA: la niv. terminatiilor vagale se elibereaza acetilcolina efectele se realizeaza prin intermediul receptorilor muscarinici la niv presinaptic: acetilcolina reduce descarcarea de noradrenalina la niv. de receptor membranar: inhibitie adenilatciclaza -> scade niv. de AMPc; acetilcolina poate activa canale de K+ sensibile la ACh => eflux de K+ => hiperpolarizare la niv. intracelular: Ach stim. generarea de GMPc stimularea parasimpatica are efecte inhibitorii asupra fenomenelor contractice cat si asupra celor electrice (automatism, conductibilitate). antagonistul rec. muscarinici = atropina