Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Arcul aortei;
2. Valva aortică;
3. Valva bicuspidă (mitrală);
4. Valva trunchiului pulmonar;
5. Valva tricuspidă;
6. Diafragma.
I. Focarul mitral;
II. Focarul aortic;
III. Focarul pulmonar;
IV. Focarul tricuspidal;
V. Focarul aortic auxiliar Erb –
Botkin (mijlocul distanţei dintre focarele I şi II)
106. Anatomia chirurgicală a pericardului, sinusurile, importanţa practică.
Pericardul- sac seros inchis, ce inconjoara cordul, portiunea ascendenta a aortei pina la tranzitia ei in
arc, trunchiul pulmonar pina la divizarea lui, orificiile venelor cave si pulmonare. Este format din pericard
extern fibros si intern seros. Cel seros consta din foita parietala si viscerala (s.epicardium).
Transvers
Oblic
Anteroinferior
Sinus anteroinferior-locul unde pericardul intra in unghiul formt de diafragm si peretele toracic anterior.
Sinusul transvers (Theile) are forma unui tunel situat posterior de pediculul arterial al cordului.delimitat
anterior –fata poterioara a aortei ascendente si a trunchiului arterei pulmonare, posterior- fata naterioara a
atriului drept, superior- arterea pulmonara dreapta, inferior- unghiul diedru dintre pediculul arterial si
peretele anterior al atriului sting.introducind degetul in sinus se pot apuca aorta, trunchiul pulmonar.
Sinusul oblic ( fundul de sac Haller) cel mai voluminos reces al pricardului, asezat intre pediculii venosi
ai cordului( drept si sting) uniti prin mezocard. Sinusul este situat pe fata posterioara a atriului sting, intre
venele pulmonare strepte si stingi si se deschide inferior in cavitatea pericardica intre vena cava inferioara si
vena pulmonara inferioara stinga (vena cava inferioara nu participa la delimitarea sinusului oblic)
FUNCŢIILE PERICARDULUI
Functia mecanica:
favorizeaza eficienta functiei miocardului;
optimizeaza fortele din cursul efortului respirator;
asigura statica si dinamica pleuro-pulmonare, ventilatia, cu realizarea vidului intratoracic;
realizeaza o anvelopa cardiaca, relativ elastica, mentinând o presiune transmurala scazuta;
mentine interdependenta ventriculara.
Functia "de membrana":
înlesneste miscarile muschiului cardiac prin intermediul cavitatii pericardice;
reprezinta o bariera fata de inflamatia structurilor vecine.
Functia ligamentara:
realizata de structuri conjunctive organizate care, în functie de liniile de forta, radiaza de pe
suprafata pericardului fibros spre peretii mediastinului;
pozitioneaza functional optim inima, limitând deplasarea ei.
107. Topografia nn. frenici în cavitatea toracică.
Nervii frenici- situati in mediastinul anterior intre pericard si pleura.
Nervul frenic contine fibre din radacinile C3-C4-C5. La nivelul gatului, coboara pe sub muschii
sternocleidomastoidian, omohioid si transversalis colli. Trece peste artera subclavie si apoi pe sub vena
subclavie si patrunde in torace unde coboara aproape vertical de-o parte si de alta a pericardului (intre
pericard si portiunea mediastinala a pleurei). Ajunge la diafragm pe care il inerveaza. Nervul frenic drept
este mai scurt, mai profund si mai vertical decat cel stang, si trece lateral de vena brahiocefalica si vena cava
superioara. Nervul frenic stang este mai lung datorita inclinatiei cordului catre stanga si trece peste arcul
aortic si nervul vag.
Nn. Frenici sint situati mereu in partea anterioara a hilului pulmonar, nn. Vagi-posterior.
In traiectul sau toracic, fiecare nerv frenic emite ramuri senzoriale pentru pleura mediastinala, pericardul
fibros si foita parietala a pericardului seros.
Traiect:urca pe flancul antero-lateral drept al coloanei vertebrale pana la T4 unde face o crosa anterior pe
deasupra pulmonului drept-se varsa in vena cava superioara
Raporturi:a ) p a r t e a a s c e n d e n t a a v e n e i a z y g o s -
2.VENA HEMIAZYGOS
Traiect:-urca pe flancul stg al CV pana la T7.Se varsa in vena azygos.-incruciseaza fata ant a CV
In segmentul superior al mediastinului posterior (T2-trahee)- deviaza spre stinga, partea ant. a
esofagului contacteaza cu nervul recurent laringeu sting, artera carotida comuna stinga. Partea post.
contacteaza cu coloana vertebrala, intre CV si esofag –tesut celular lax cu ganglioni limfatici. In dreapta este
acoperit de pleura mediastinala.
In stinga pe marginea laterala a esofaglui oblic trece ductul toracic, artera subclava stinga.
In segmentul mediu la nivelul vertebrei T4 , partea anterioara a esofagului contacteaza cu arcul aortei,
ma jos bifurcatia traheii, bronhul sting, ganglioni limfatici de bifurcatie. Posterior de esofag-ductul toracic,
coloana vertebrala. Stinga, posterior- partea descendenta a aortei. Dreapta, posterior-nervul vag, mai
posterior –vena azigos.
In segmentul inferior sint principale corelatiile esofag-aorta. Se pot manifesta: a) E. si A. situate
aproapte paralel; b) E. fomeaza o curba pronuntata, se situeaza la stinga de A.
Anterior esofagul contacteaza cu pericardul, plexul esofagian anteroinferior, format de nervul X sting.
Posterior se afla aora cu plexul aortal. Mai sus de vertebrele T8-9 peretele sting al esofagului contaceaza cu
aorta.intre organele date trec arterele esofagiene, de la aorta. In dreapata esofagului- nervul vag drept,
peretele drept contacteaza cu pleura mediastinala dreapta. Pleura mediastinala stingaacopera segmentul
inferior al esofaguluiin caz de devier pronuntata a lui spre stinga.
Esofagul are flexuri in plan sagital si frontal. La nivelul vertebrelor T3-4- este maximal la la stinga; T5-
inclinat spre dreapta pina la T10, apoi spre stinga (a II flexura). Flexurile sagitale ( le repeta pe cele ale CV)
1)la nivelul T4-5; 2) T8-9.
E. are 3 stenoze 2 dilatari. Stenozele:a) esofagul vine in contact cu aorta( la nivelul bifurcatiei traheii);
b) in orificiul esofagian al iafragmului
O dilatare – mai sus de arcul aortei (corespunde lungimii portiunii toracice a traheii); II dilatare- intre
stenozele a) si b).
Vascularizatia: segm. Superior-art. Tiroida inferioara, segm.mediu-ram. Bronhiale ale portiunii toracice
ale aortei, at. Intercostale I-II;segm. Inf.art intercostale depte II-VI.
Retelele venoase intraviscerale: 1) capilara subepiteliala 2) in grosimea membranei mucoase 3) rete
ubmucoasa 4) retea adventitiala/ externa . reflexul venos sistemul azigos, anastamoze cu venele
diafragmului- in sistemul venei cave inferioare, vasele venoase ale esofagului servesc jalon de legatura intre
3 sisteme venoase bazale ( VCS, VCI si vena porta)
Inervatia 1/3 superioara- nervul laringeu drept, 1/3 medie- nervul vag; 1/3 inferioara nervi vagi. Nv X
sting- plexul anterolateral, drept- posterolateral. Plexurile linga diafragm formeaza trunchiuri vage anterior si
posterior.
Pneumotorax iatrogen (cateter subclavicular, puncţie pleurală, biopsie pleurală, biopsie
hepatică percutană, ventilaţie mecanică cu presiune pozitivă)
Pneumotorax închis
Pneumotorax deschis
Pneumotorax compresiv (cu supapă, suocant, sub tensiune)
După calitatea anterioară a cavităţii pleurale în care se produce pneumotoraxul:
Pneumotorax total
Pneumotorax parţial (în pleură anterior simizată)
Pneumotorax deschis - plaga penetranta toracica – aerul patrunde intrapleural colaband pulmonul pana
la egalizarea celor doua presiuni
Pneumotoraxul compresiv este pneumotoraxul la care presiunea este pozitivă în interiorul spaţiului
pleural pe toată durata ciclului respirator.
Pneumotorax inchis – dupa penetratia toracelui comunicarea cu exteriorul se inchide rapid iar
presiunea intrapleurala ramane < decat presiunea atmosferica