Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

Pag. 1/5
STOMATOLOGIE

Generalitati
Actinomicetele (Actinomyces) sunt microorganisme cu caractere
intermediare între bacterii şi ciupercile inferioare. Dacă în trecut erau
considerate a fi mai mult fungi, astăzi, aceste organisme sunt încadrate în
rândul bacteriilor gram pozitive anaerobe, fiind numite mai nou;
actinobacterii (actinobacili)
Majoritatea actinomicetelor trăiesc la nivelul solului sau în ţesuturile plantelor, parazitând
mai rar animalele sau omul.

Importanţă, patogenitate

Actinomicetele sunt microorganisme foarte răspândite în natură, având un rol ecologic

deosebit de important. Prin faptul că descompun materia organică, aceste mici vieţuitoare, în
cadrul lanţurilor trofice, nu numai că asigură nutriţia plantelor, dar şi elimină deşeurile
organice greu de degradat, igienizând solul. Graţie unui sistem enzimatic complex,
actinomicetele reuşesc să degradeze unele substanţe greu hidrolizabile ca celuloza sau
lignina. Unele actinomicete trăiesc în simbioză cu plantele superioare, alcătuind biosisteme
asemănătoare micorizelor.
Actinomicetele, ca organisme intermediare între ciuperci şi bacterii, sintetizează o substanţă
specifică doar fungilor, şi anume ergotioneina. Din sol, ergostioneina este absorbită de
rădăcinile plantelor şi apoi transportată şi acumulată în celelate ţesuturi vegetale. Prin
intermediul plantelor, acestă substanţă deosebit de benefică, din rândul antioxidantelor
naturale, ajunge în organismele animale sau umane.
Pentru om, în mod direct, unele actinomicete prezintă importanţă, existând specii, aşa cum
este Actinomyces israelii, care colonizează diferite mucoase, intrând în rândul microflorei
utile. Speciile încadrate în genul Streptomyces, prin faptul că sintetizează substanţe
antibiotice, fungicide sau chiar antitumorale, sunt cultivate şi utilizate de către industria
farmaceutică.
Actinomicetele pot fi saprofite, descompunătore (reducătoare) sau fitopatogene. Doar unele
specii, în anumite condiţii, pot să devină facultativ parazite pentru animale sau om.

Sistematică, reprezentanţi

Actinomicetele aparţin domeniului Procarya (sunt organisme procariote), regnul

Eubacteria, familia Actinomycetaceae. Această familie prezintă două genuri; Streptomyces
(streptomicete) şi Actinomyces (actinomicete propriu-zise).
Principalii reprezentanţi ai familiei Actinomycetaceae sunt redaţi în tabelul de mai jos.

Gen Specie Observaţii

- Actinomyces
Poate provoca actinomicoză.
bovis

Actinomyces Aparţine microflorei utile a gurii şi

- Actinomyces
faringelui. Când microorganismul se
israelii
înmulţeşte masiv, poate invada
mucoasele, atacând mai ales gingiile,
 Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”
Pag. 2/5
STOMATOLOGIE

amigdalele. Prin contaminare sau

autocontaminare, poate parazita
pielea sau chiar plămânii şi
intestinele.
- Actinomyces Colonizează mucoasa bucală. Dacă se înmulţeşte prea
naeslundii mult, provoacă afecţiuni stomatologice şi halenă.
- Actinomyces Colonizează mucoasa bucală. Dacă se înmulţeşte prea
radicidentis mult, provoacă afecţiuni stomatologice şi halenă.
În general nepatogen pentru om, descompunător al
- Actinomyces
celulozei. Poate provoacă actinomicoze doar la
cellulosa
persoanele compromise din punct de vedere imunitar.
- Actinomyces Descompune lignina şi celuloza, fără să paraziteze
violascens omul sau animalele.
- Actinomyces
Trăieşte în simbioză cu plantele superioare.
alni
- Actinomyces Organism strict fitopatogen, care provoacă râia
scabies cartofului.
- Actinomyces Nepatogen pentru om. Poate provoca actinomicoze la
bowdenii pisici şi la câini.
Prezintă proprietăţi antifungice, valorificate prin
- Streptomyces
fungicidul cu spectru larg; natamicina (natamycin,
natalensis
pimafucin).
Sintetizează substanţe fungicide. Stă la baza
- Streptomyces antibioticului amfotericina B (amphotericin B), care
nodosus este toxic, folosindu-se doar în cazul infecţiilor sistemice
fungice cu potenţial letal.
-Streptomyces Fungicid, prin substanţele sintetizate, din care se
noursei fabrică nistatinul (Nystatin), medicament anticandidozic.
Sintetizează substanţe antibacteriene, pe baza cărora se
- Streptomyces fabrică eritromicina (erythromycin). Majoritatea
erythreus streptococilor şi stafilococilor sunt rezistenţi la
eritromicină.

Streptomyces Prezintă proprietăţi antibiotice, pe

- Streptomyces baza cărora se fabrică neomicina
fradiae (neomycin), antibiotic recomandat de
dr. Bastien [referire în franceză] şi în
tratamentul sindromului faloidian.
Produce substanţe bacteriostatice, care se regăsesc în
- Streptomyces antibioticul streptomicina (Streptomycin), folosit, în
griseus special ca tuberculostatic. Streptomicina este relativ
toxică, chiar şi în doze mici.
Sintetizează substanţe antibacteriene, care stau la baza
tetraciclinei (tetracycline), antibiotic cu spectru larg, cu
- Streptomyces
acţiune inhibantă asupra bacteriilor dar şi a unor viruşi
rimosus
sau protozoare. Tetraciclina are putere moderată şi este
uşor toxică.
-Streptomyces Prezintă proprietăţi antibiotice, care se regăsesc în
 Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”
Pag. 3/5
STOMATOLOGIE

venezuelae cloramfenicol (chloramphenicol), antibiotic cu spectru

larg.
Sintetizează substanţe cu efect antitumoral, pe baza
- Streptomyces
cărora se fabrică migrastatinul, medicament cu acţiune
platensis
inhibantă asupra tumorilor mamare.

Metode de studiere

Foarte puține structuri sunt acid rezistente; acest lucru face colorarea pentru acid-rezistență
deosebit de utilă în diagnostic. Actinomicete (mai ales unele aerobe) cu acid micolic în
peretele cellular, pot fi studiate cu ajutorul mai multor tehnici, datorita faptului ca sunt acido-
rezistente:

1. Colorația Ziehl–Neelsen (clasică și modificată - tipuri prin înălbire)

2. colorația Kinyoun
3. Pentru oamenii cu daltonism (sau pe fundaluri în care detectarea bacteriilor roșii este
dificilă) Albastru Victoria poate înlocui carbol fucsina și acidul picric poate fi folosit
ca și contracolorație în loc de albastru de metilen, iar tehnica Kinyoun poate fi
folosită în rest.
1. Diverse tehnici de colorare pentru sporii de bacterii folosind Kenyon de
exemplu
1. Metoda Moeller
2. Metoda Dorner[ (decolorarea cu acid alcool) fără modificarea
Schaeffer–Fulton[ (decolorarea cu apă)[
3. Metoda cu detergent, folosind Tergitol 7, surfanctant tip NP-7 eter
poliglicol neionic
4. Colorația Fite
1. Colorația Fite-Faraco
2. Colorația Wade Fite
5. Colorația Ellis și Zabrowarny (fără fenol/acid carbolic)
6. Colorația Auramine-rodamine
7. Colorația Auramine fenol

Actinomicoza

Ca agenţi fitopatogeni, actinomicetele provoacă unele boli la plante (fito-actinomicoze).

Actinomicoza, pentru animale şi om, este o boală dermatologică (dermatomicoză) sau

viscerală (visceromicoză) provocată de microorganismele Actinomyces. Deşi afecţiunea nu
este o micoză (infecţia este provocată de bacterii, nu de către fungi), s-a păstrat încă
denumirea veche, existând însă tendinţa înlocuirii numelui consacrat de "actinomicoză", cu
denumirea mai exactă, aceea de "actinobaciloză". Această boala afectează atât animalele (cai,
bovine, porci, câini, pisici), cât şi omul.
Actinomicoza la om

• Agenţii şi cauzele actinomicozelor

În cele mai multe cazuri, actinomicoza la om se manifestă pe piele mai ales în regiunea
 Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”
Pag. 4/5
STOMATOLOGIE

capului în jurul cavităţii bucale şi a gâtului. Mai rar infecţia se localizează la nivelul
mucoaselor sau a organelor interne (plămâni, creier, inimă, intestin, amigdale, mucoase
bucale, glande salivare, etc.).
Actinomicetele celulozice (Actinomyces cellulosa, Actinomyces violascens), în cazuri
foarte rare produc actinomicoze, doar la persoanele cu imunitatea prăbuşită, în special la
muncitorii agricoli, care vin în contact cu paiele cerealelor.
Principalul agent patogen capabil să dezvolte actinomicoza este Actinomyces israelii, fiind
urmat de către Actinomyces bovis.
Contaminarea se face prin contactul direct cu patogenul, prin ingestie alimentară sau prin
înmulţirea masivă a actinomicetelor care colonizează în mod obişnuit mucoasele
(autoinfecţia cu saprofiţi bucali). Virulenţa acestor microorganisme este dependentă de
numărul patogenilor, de sensibilitatea individuală, precum şi de imunitate. Diverşi autori,
arată că trecerea actinomicetelor de la starea saprofită la cea parazită se face doar în anumite
condiţii, indiferent de numărul germenilor, existând un număr restrâns de persoane receptive
la o astfel de transformare. Astfel, principalele cauze ale actinomicozei sunt:
- imunitatea scăzută,
- predispoziţia individuală.

• Evoluţie

Evoluţia actinomicozelor este lentă şi progresivă, exteriorizându-se prin apariţia unor noduli
cu supuraţie. Puroiul se recunoaşte prin culoarea sa galbenă ca sulful, care conţine sporii
patogenului.

• Manifestări cutanate

Când se manifestă pe piele, actinomicoza se localizează cel mai des în regiunea capului în
jurul cavităţii bucale şi a gâtului.
De obicei infecţia apare la nivelul maxilarului inferior. Nodozităţile
care se formează, sunt dure la început, apoi se înmoaie şi excretă puroi
cu granule galbene (puroiul conţine filamentele şi sporii
microorganismului parazitar). Actinomicoza de acest tip, este o afecţiune
cutanată profundă, cu sediul în derm şi hypoderm.

• Manifestări buco-faringiene

Uneori, actinomicoza se manifestă în cavitatea bucală sau la nivelul mucoaselor aparatului

respirator superior. Pot fi afectate, amigdalele, mucoasele bucale, glande salivare, limba,
gingiile, faringele. Astfel, limba se umflă şi se rigidizează (limbă de lemn) şi pot apare alte
manifestări: carii dentare, gingivite, mirosul neplăcut al gurii, amigdalite.
Alături de Actinomyces israelii se mai găsesc în microflora orală şi alte specii, în mod
obişnuit nepatogene, ca Actinomyces naeslundii şi Actinomyces radicidentis. Acestea din
urmă, în anumite condiţii, provoacă infecţii ale cavităţii bucale.
Virulenţa actinomicetelor bucale creşte odată cu stresul traumatic (de exemplu în urma unei
extracţii dentare).

• Manifestări interne

Actinomicoza se manifestă rar la nivelul organelor (plămâni, creier, inimă, intestine, oase).
 Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”
Pag. 5/5
STOMATOLOGIE

Aceste infecţii sunt grave, necesitând, de multe ori, intervenţia chirurgicală.

Referat

la microbiologia medicala

Tema : “Morfologia si ultrastructura

actinomicetelor. Metode de studiere.
Speciile patogene.”

A elaborat: Lutcan Irina

Grupa S1801

Profesor: Vasile Borta