1. Anastomoza arterială scapulară, desen-schemă.

Nivelul de ligaturare optim și critic al

arterei axilare.
Între muşchiul supraspinat şi fundul fosei supraspinate se găseşte un strat celular şi este situat a.,v. şi
n.suprascapular.În loja infraspinată este o puternică reţea anastamotică (chiar sub stratul muscular pe
suprafaţa scapulei) formată din: a.circumflexă a scapulei (ramură a arterei subscapulare), ramura
descendentă a arterei transversale a gîtului şi artera suprascapulară. Această anastamoză este calea
colaterală de bază în vascularizarea membrului superior la traumarea arterei axilare proximal de artera
sibscapulară.
Pachetul vasculo nervos din aceasta regiune este
A.supraclaviculara
V.suprascapulara
n.suprascapular
Nivelul de ligaturare optim – mai sus de ramura subscapulara
Critic- sub artera scapulara
2. Pachetul vasculonervos principal al braţului - sintopia în 1/3 superioară, medie și inferioară.

Pachetul vasculonervos principal al bratului este alcatuit din artera si vena brahiala si nervul median este
localizat in santul bicipital medial , corspude cu reg ant a pilozitatii din reg axilara
1\3 proximala a bratului – nervul este situat lateral de artera
1\3 media a bratului – intersecteaza artera din partea anterioara
1\3 inferioara a bratului- nervul este medial de artera
3. Proiecţia, componenţa şi sintopia pachetului vasculonervos dorsal al piciorului propriu-zis.

A.dorsala a dorasala a piciorului

V.omonima
N. peronier profund
Artera dorsală a piciorului se proiectează pe linia, care trece din mijlocul distanţei intermaleolare (liniei
bimaleolare) spre spaţiul intermetatarsin I. Artera este accesibilă pe întreg traiectul său şi poate fi palpată
pentru luarea pulsului sau în scop de apreciere a gradului de permeabilitate a sectorului distal al vasului în
caz de endarterită obliterantă (sau trombangeită). Se palpează din poziţie şezândă sau decubit dorsal cu
pulpele degetelor II – V, orientate de-a lungul liniei de proiecţie a arterei; tot aici poate fi comprimată
pentru a suspenda hemoragia.
De la artera dorsala pleaca
tarsala laterala
aa. tarsale mediale
a. Arcuata
r.plantara profunda a a.arcuate
4. Articulaţiile Şopar şi Lisfranc – structura, importanţa practică.

Articulația Chopard Oasele tarsiene posterioare (Astragalul si Calcaneul), formeaza cu oasele Navicular si
Cuboid articulația mediotarsiană (numită și articulatia Chopart).
Anatomia articulației Lisfranc Tarsul, format din două rânduri de oase mici (sunt în total șapte) în regiunea
distală, se articulează cu structurile metatarsului, care continuă în continuare și, în consecință, la axele lor,
trec în falangele digitale. Între tars și metatars, se formează o linie solidă, formată din țesut cartilaginos și
având o formă arcuită cu o proeminență mică spre călcâi. De fapt, aceasta este o colecție de patru articulații
mici, inactive, care au un nume colectiv: articulația Lisfranc.
artera plantară formează un arc cu vasele digitale care se extind din ea tocmai la nivelul articulației
tarsometatarsiene și este adesea deteriorată în traume, provocând sângerare severă.
Principalele cauze ale leziunilor traumatice și ale bolilor sistemului musculo-scheletice
(MAD) sunt următorii factori:
răsucirea piciorului;
sărit de la înălțime;
lovitură directă la picior / picioare pe un obiect dur;
joc de sport, unde sarcina principală cade pe membrele inferioare;
activitate profesională asociată cu o lungă ședere în zona de vibrație și șoc;
lipsa de calciu în organism;
obiceiuri proaste și alimentație nesănătoasă.
5. Anatomia chirurgicală a tecilor şi burselor sinoviale ale tendoanelor flexorilor degetelor
mîinii.Calea de acces în deschiderea și particularități în drenarea tendovaginitei.
Tecile sinoviale.
1 vagina tendinis m. flexor policis longi;
2 vagina sinovialis comunis mm.flexorum.
Paralel cu ligamentul degetului 5 teaca sinovială în regiunea metacarpiană este comună apoi trece direct pe
deget şi se termină la bază falangei distale. Tecile sinoviale ale degetelor 2-4 proximal se încep cec la
nivelul capetelor degetelor metacarpiene sub aponeurază şi se termină la nivelul bazei falangei distale.
Pe degete avem ligamentele cu tecile sinoviale şi care trec prin canalele osteofibroase: anulare în regiunea
diafizelor şi cruciforme în regiunea articulaţiilor interfalangiene.
Tunica sinovială a tecii sinoviale acoperă din interior tunica fibroasă şi formează aparatul ligamentar. La
nivelul capetelor falangei de bază ligamentele flexorului superficial se dedublează în 2 picioruşe şi se
inseră la părţile laterale ale falangei medii, şi permite trecerea ligamentelor flexorului profund care se
inseră la baza falangei distale. Tecile sinoviale au 2 foiţe: extern – peritenon şi intern – epitenon.
Posterior de ligament este o parte care nu este acoperită de teaca sinovială în acest loc se formează
mezotendineum.
La nivelul palmei ambele teci sinoviale sunt dilatate si constituie doua burse .
Bursa dispusa pe marginea ulnara a palmei de la degetul 1 pana la carp , inconjoara tendoanelor ambilor
flexori si se numeste bursa sinoviala ulnara.
Teaca sinoviala radiala amplasata in regiunea primului deget pe marginea radiala a carpului si a palmei ,
inconjoara tendonul flexorului lung al policelui.
Ambele teci sinoviale de obicei nu comunica intre ele si nici cu tecile deg 2,3,4 .
Acetse particularitati topografice explica raspandirea colectiilor purulente prin tecile numite in directia
proximala spre antebrat in spatiul pirogov.
Cel mai important la tendovaginite inciziile se fac de-a lungul nu de-a latul ca sa nu fie taiata artera ce ce
vine de la periost si alimenteaza tendonul, caroci se face deasupra tendonului <pun o poza sa cititi mai pe
lung>
6 Anatomia chirurgicală a articulaţiei humerale – ligamentele, muşchii, bursele sinoviale,
vascularizarea, inervaţia și locurile slabe.
Articulatia e formata de capatul osului humeral si foseta articulara a scapulei.
Foseta e inconjurata de tesul cartilaginos ce mareste volumul fosetei si micsoreaza forta de frecare intre
cele 2 suprafete.
Mai sus de articulatie e o cupola, formata de procesul coracoid si acromial ale scapulei, unite prin
ligamentul coracoacromial. Capsula articulara e sustinuta de citeva ligamente. Lig de baza – coracohumeral
incepe la baza apofizei coracoide a scapulei spre tuberculul mare al humerusului. Celelalte ligamente - ligg.
Glenohumeralia sunt niste portiuni ingrosate ale capsulei articulare, amplasate superior si inferior de
articulatie. Articulatia e consolidata si de muschii adiacenti- m. subscapularis , m. coracobrahialis, capatul
scurt al bicepsului, pectoralul mare. Din posterior – m. supraspinatus, m infraspinatus, teres minor, din
extern m.deltiodeus.
In apropierea articulatiei sunt bursele sinoviale – b. subdeloidea, b.subtendinea a m. subscapularis.
Vascularizatia- a.circumflexa humeri anterior, a. circumflexa humeri posterios, a.thoracoacromialis.
Refluxul venos prin venele omonime, ce se varsa in v.axillaris.
Inervatia- n. axillaris si n.subscapularis.
7. Argumentaţi topografic poziţia capului humeral în luxaţia humerusului. Locurie slabe ale capsule
articulației scapulohumerale.
Reprezinta cea mai frecventa luxatie din organism (50-80%), fiind in general secundara unui traumatism
indirect – cadere pe umar, cot sau mana, bratul aflanduse in abductie de 90° si rotatie externa. In putine
cazuri apare si ca urmare a unui traumatism direct asupra partii posterioare a umarului. Acest tip de
traumatism se explica printr-o anatomie favorabila: in parte inferioara a capsulei si a ligamentelor articulare
exista un punct slab, ce poate fi traversat de catre capul humeral.
- capul humeral rupe capsula elara in partea sa anterioara si inferioara si migreaza in pozitia
subcoracoidiana inaintea gatului omoplatului; integritatea ligamentului coracohu-meral si a musculaturii
rotatorilor externi il fixeaza in aceasta pozitie
Fracturile colului chirurgical și luxațiile scapulo-humerale, apariția umărului ^în epolet^. De asemenea,
poate să apară o paralizie de nerv axilar cu atrofia m. Deltoid și impotența funcțională.
8. Canalul nervului radial pe braț – delimitări pe segmente, conţinutul, însemnatatea
practică. Noțiune de neuroliză.
In treimea sup a bratului nervul radial e amplasat in santul n.radial , acoperit de triceps si si formand
impreuna un canal , canalul humeromuscular . Amplasarea apropiata a n.radial de os trebuie luata in
consideratie la aplicarea garoului, narcozei, cand se fixeaza bratul pe marginea mesei de operatie , in cazul
fracturilor diafizei osului humeral. Ocolind osul , nervul apare pe suprafata laterala si , trecand prin septul
intermuscular lateral , se dispune in santul format de muschii brachial si brahioradial.
Neuroliza
interventie chirurgicala constand in eliberarea unui nerv atunci cand acesta este comprimat de catre o
aderenta patologica, de exemplu de catre un tesut fibros cicatriceal, cu scopul de a-i permite recuperarea
functiilor sale.
9. Sintopia formaţiunilor anatomice ale pachetului neurovascular axilar în triunghiurile:
clavipectoral, pectoral și subpectoral.
Trigonul clavipectoral
- medial-v.axilara
- lateral- a.axilara
- lateral de artera- plex brachial
Trigonul pectoral – aici plexul brachial se divide in trei fascicule: med, lat si post.
Fascicolul medial este situate intre artera axilara si vena. De la artera axilara porneste a.toracica laterala..
Aici se afla n.toracic lung , care incepe din portiunea supraclaviculara a plexului brahial.
Trigonul subpectoral
- medial – vena axialara
- anterior- n.median
- lateral de artera – n.musculocutanat
- medial de artera- n.ulnar
10. Schema colateralelor a. femurale. Segmentul optimal și critic în ligaturarea arterei femurale.
Linia de proiecție ale a. femuralis și nivelul de descindere a a. femoris profunda.
Artera femurala pe parcursul copsei se proiecteaza pe linia Quenu, trasat de la mijlocul arcadei inghinale
pana la epicondilul medial al femurului. A.femurala vine in triunghiul femoral din lacuna vasculara
situindu-se putin mai lateral de mijocul lig. Inghinal . Aici artera oate fi comprimata pe pubis in caz de
leziuni, in acest loc se efectueaza punctia si cateterizarea ei .
A. femurala profunda este cea mai mare ramura a arterei femm, care porneste cu 4-6 cm mai jos de
ligamentul inghnal. De la aceasta pornesc a.circumflexa femoris med si lat , arterele perforante.
11. Căile posibile de răspîndire a puroiului din cavitatea axilară.Căile de acces în deschiderea
și drenarea purulențelor.
Prin varf – cu trigonal omoclavicular si spatial interscalen
Prin orif trilater- cu reg scapulara
Prin orif patrulater – cu reg deltoidiana.
101-111
101. Inervaţia pielii, surse şi apartinenţa segmentară a nervilor pe regiuni.
 1. Anatomia chirurgicală a regiunii posterioare a antebraţului. Spațiile celulare și calea de
acces chirurgicală pentru deschiderea și drenarea colecțiilor purulente.

2. Poziţia fragmentelor osoase în fractura humerusului distal de inserţia m. deltoidian. Noțiune

de osteosinteză.

Partea proximală se va deplasa anterior sub influența mușchiului brahioradial.

Partea distală se va deplasa în exterior sub influența mușchilor deltiod și supraspinal și se va deplasa spre
partea proximală sub influența mușchilor biceps și triceps.
Osteosinteza- metodă chirurgicală de fixare a fragmentelor unui os fracturat cu ajutorul unui material inert.
Este de tip externă și internă.
Internă este o fixare internă a fragmentelor unui os fracturat cu ajutorul unor fixatoare din material
inert, de obicei metalice.
 Externă este o fixare externă a fragmentelor unui os fracturat cu ajutorul unui fixator extern plasat
în afara tegumentului, care stabilizează fragmentele osoase prin intermediul unor fișe sau a unor broșe care
străbat pielea pentru a se fixa în os și care sunt conectate la exterior, la una sau mai multe bare sau cercuri.
3. Anatomia chirurgicală a herniei femurale. Metode de plastie a inelului femoral profund.
Hernierea organelor din abdomen pe sub arcada crurala (prin inelul crural) in ∆ lui Scarpa.
4. Anatomia topografică a regiunii fesiere – stratigarfia, vase şi nervi. Comunicările spaţiilor
celulare și propagarea colecțiilor purulente.
-Pielea e groasă cu glande sebacee
-Țesut subcutanat adipos gros dispus în septe de țesut conjunctiv ce unește pielea și fascia proprie
-Fascia gluteală începe din marginea osoasă. În partea lateral-superioară e acoperită de mușchiul gluteus
maximus. Fascia proprie în profunzimea mușchilor formează septe de țesut conjunctiv. Purulențele se
localizează între 2 septuri.
-Strat de mușchi format din gluteus maximus și partea superioară a marginii inferioare a mușchiului gluteus
medius.
-Lamela profundă a fasciei proprii
-Stratul mediu de mușchi dispuși de sus în jos (gluteus mediu,piriform,pătrat femural)
-Stratul profund de mușchi (gluteus minimus,obturator extern)
5. Anatomia topografia a n. sciatic, linia de proiecţie, raportul cu formaţiunile anatomice
pe parcurs. Blocajul nervului sciatic.
Nervul sciatic e însoțit de artera comitans care în treimea superioară sunt situați sub fascia lată, lateral de
capătul lung al bicepsului. În treimea medie este acoperit de capul lung al acestui mușchi, iar în treimea
inferioară se dispune între biceps și semimembranos. În intrarea în fosa poplitee nerviul e amplasat medial,
între mușchii semimembranos și bicepsul femurului- lateral. La marginea superioară a fosei poplitee nervul
sciatic se bifurcă în nervul tibial și lateral, paralel de tendonul biceps femural.
Blocajul nervului sciatic (scitatica)- denumirea utilizata pentru a descrie durerea la nivelul piciorului
determinata de iritarea si/sau compresia nervului sciatic. Durerea din sciatica este o durere care porneste
din partea de jos a spatelui, radiaza spre fesa si traverseaza intreg piciorul, insa nu orice durere de spate sau
orice durere care radiaza de-a lungul piciorului inseamna sciatica.
6. Canalul carpal. Argumentaţi topografic evoluarea sindromului de compresie a n. median în
regiunea carpiană, dereglările funcţionale, poziţia mâinii.
Este un canal osteofibros situat la nivelul articulației radiocarpiene pe fața anterioară (sau palmară)
a carpului prin care se face comunicarea între antebraț și regiunea profundă a palmei. El este împărțit de o
lamă sagitală în doua loje: medială și laterală. Prin canalul carpian trec nervul median și tecile sinoviale ale
tendoanelor mușchilor flexori ai degetelor.
Canalul carpian este delimitat:
posterior de oasele carpului care formează șanțul carpian
medial de osul pisiform și cârligul osului hamat
lateral de tuberculul osului scafoid și tuberculul osului trapez
anterior de retinaculul flexorilor.
Leziunea nervului median- mâna simiană

Sindromul canalului carpain este reprezentat de compresiunea nervului median în spațiul osteofibros
închis, anterior de retinaculul flexorilor.

7. Regiunea talocrurală. Localizați formaţiunile vasculonervoase superficiale din

regiune. Canalele malleolar medial și lateral.
Medial- nervul safen și afluenții venei safena magna
Lateral- ramurile dorso-mediale și intermediale de la nervul peroneu superficial
Canalul maleolar medial este delimitat medial de retinacolul flexorilor, anterior de maleola medială, lateral
de osul calcaneu. Prin primul canal osteofibros din canalul maleolar medial trece tendonul m tibial
posterior înconjurat de teaca sinovială. Prin al doilea canal trece tendonul m flexor digitorum longus cu
teaca sinovială. Prin al 3lea trece v tibială posterioară. Prin al 4lea canal trece tendonul m flexor lung al
halucelui cu teaca lui sinovială.
1 Pielea subţire,
2 Ţesutul adips subcutanat,
3 Fascia superficială. În profunzimea ei trece anterior de maleolă n.safen împreună cu vena safena magna,
artera maleolară medială anterior o ramură a a.tibiale anterior, rr.maleolare mediale ce formează reţeaua
maleolară medială
4 Fascia proprie este o continuare a fasciei cruris se îngroaşă şi poartă denumirea retinaculum flexorum
ce se întinde de la maleola medială spre suprafaţa medială a calcaneului.
 8. Anatomia chirurgicală a sistemului venos al membrului inferior. Safenectomia.
Safenectomie Este o procedură chirurgicală în care marea venă safenă este ligată și îndepărtată. Această
venă mare traversează întregul membru inferior pe fața sa anterioară și internă, de la partea din spate a
piciorului până la inghină, unde ajunge să se scurgă în vena femurală.
9. Anatomia clinică a regiunii infraclaviculare. Spații celulare și căile de acces.

112. Argumentaţi anatomotopografic sindromul canalului carpiulnar (Guyon), indicați dereglările

funcţionale posibile, poziţia mâinii.
Sindromul de canal Guyon sau sindromul de tunel ulnar la mana reprezinta compresiunea nervului ulnar in
canalul Guyon, canal pe care il traverseaza nervul ulnar la nivelul articulatiei mainii, la baza mainii. În
canalul ulnar, care este o prelungire a șanțului ulnar al antebrațului, lângă osul pisiform, se situează vasa
ulnaria și n. Ulnaris. Nervul este dispus mai medial de arteră. Comprimarea nervului ulnar provoacă “mâna
în ghiară”, anestezie în teritoriul cutanat inervat de nervul ulnar (1 deget și jumatate din medial). Sunt
compromise mișcările de flexie și adducție a mânii – nu se poate executa mișcarea de adducție a policelui
și flexia ultimelor 2 degete – grifa ulnara a mâinii: extensia primei falange și flexia celorlate două.
113. Repere şi diviziuni topografice în regiunea mâinii propriu-zise. Căile de acces spre lojele mâinii
propriu-zise.
Reperele externe:
procesele stiloide, plicele cutanate carpiene, plicile cutanate ale părţii palmare , capetele oaselor carpiene şi
a degetelor, regiunea tenară şi hipotenară. Ex.: procesul stiloid al radiusului se află cu 8-10mm mai jos de
cel al ulnei, iar în fractura epifizei radiusului ambele procese sînt la acelaşi nivel.
Regiunea se împarte în:
carpiană,
metacarpiană
regiunea degetelor. Încă în regiunea palmară şi dorsală.
Calea de acces – incizie palmară cu contraincizie dorsală în spaţiul II.
114. Peretele posterior al cavității axilare - orificiile tri- şi patrulatere – delimitarea şi conţinutul.
Comunicările țesutului adipos al axilei.
Pe peretele posterior al cavităţii axilare se formează două orificii:
trilater – superior rotundul mic, inferior rotundul mare, lateral capul lung al tricepsului brahial (prin acest
orificiul trece artera circumflexă a scapulei), şi
orificiul patrulater – superior rotundul mic şi subscapular, inferior rotundul mare, medial capul lung al
tricepsului brahial, lateral colul osului humeral (prin acest orificiu trece n.axilar şi a.circumflexă humerală
posterioară).
Comunicările cavității axilare:
• prin vîrful axilei – cu trigonul omoclavicular și spațiul
interscalen. Aici trec artera și vena axilare, ramuri ale plexului
brahial.
• prin patrulaterul Velpeau (humero-birondo-tricipital) – cu regiunea deltoidiană. Conține a. circumflexa
humeri posterior și n. Axilar.
• prin orificiul trilater (trigonul birondo-tricipital)– cu regiunea scapulară. Conține a circumflexa scapulae.
• prin trigonul humero-rondo-tricipital – cu regiunea posterioară a brațului. Aici trec n.radial și a. brahială
profundă.
• pe traiectul arterei brahiale - cu spațiile profunde din regiunea anterioară a brațului.
Toate aceste comunicări pot servi drept traiecte de răspîndire a puroiului și hematoamelor.
115. Indicaţi segmentele critice de vascularizare arterială pe membrul superior în desen – schemă.
Importanța practică.

A.brahială, A. rahială profundă, A. Colaterală ulnară superioară, A. Colaterală ulnară inferioară

La ligaturarea a. Brahiale mai sus de locul de originea a.profunde a brațului, gangrena se dezvoltă în 3-6%
cazuri, de aceea este necesar a ligatura mai jos originii a.profunde. Ligaturarea a. brahiale în regiunea
cubitală nu provoacă dereglări circulatorii.
116. Anatomia chirurgicală a canalului cruropopliteu (Gruber) – limitele, orificiile, conţinutul.
Artera şi vena poplitee, n.tibial pătrund în canalul cruropopliteu (Gruber), care are 2 pereţi şi 3 orificii:
Anterior: m.flexor digitorum longus, m.tibial posterior
Posterior: fascia cruris profunda ce acoperă m.soleus din anterior
Orificiul superior e delimitat anterior de m.popliteu, posterior de arcul tendinos al m.soleu
Prin el intră a. şi n.tibial, iese vena.
Orificiul anterior – artera poplitee în canal se divide în tibială posterioară şi anterioară. A.tibială posterioară
merge în jos, iar cea anterioară prin membrana interosoasă în loja anterioară.
Orificiul inferior – a. tibială posterioară, 2 vene şi n.tibial părăsesc canalul prin orificiul inferior: ce se află
la limita dintre treimea medie şi inferioară şi e delimitat de marginea medială a m.soleu şi m.tibial posterior
anterior, şi se îndreaptă în jos pe sub lamela ascială profundă spre canalul maleolar.
117. Aponeuroza şi lojele fasciale ale regiunii metacarpiene palmare, (desen-schemă). Importanța
practică.
Fascia proprie pe partea anterioară a carpului formează ligamentul carpii volare, în palmă împreună cu m.
palmar lung şi ligamentele lui – aponeuroza palmară.
De la aponeuroza palmară merg 2 septuri: laterală care merge vertical apoi orizontal şi se inseră pe osul
metacarpian 3, şi septul medial merge numai vertical se inseră pe osul metacarpian 5. Aceste septuri
delimitează trei loje: laterală, medială şi medie.
Loja laterală:
1 m. abductor policis brevis,
2 oponens policis,
3 flexor policis brevis capul profund şi superficial,
4 adductor policis (partea oblică şi transversală). Tot în acestă lojă se află spaţiile de ţesut adipos: în
partea medial a lojei, este delimitată anterior: septul intermuscular lateral, posterior: m.adductor policis,
lateral se prelungeşte pînă la m.flexor policis longus, distal pînă la plica interdigitală şi corespunde
ţesutului s/c a dorsului palmei.
Loja medială:
1 mm. abductor digiti minimi,
2 oponens digiti minimi,
3 flexor digiti minimi
brevis. Loja medie:
ligamentele flexorilor şi 2 spaţii celulare: superficial şi profund.
1 Superficial:
este situat arcul palmar superficial (formată din artera ulnară şi artera radială ramura superficială) de la care
pornesc a. digitale palmare comune apoi arterele proprii, tot sub aponeuroză sînt situaţi 4 nervi comuni:3
din nervul median şi 1 din ulnar.
2.Spaţiul subligamentar (profund):
este situat arcul palmar profund format din artera radială şi ramura profundă a a. ulnare de la ea pornesc
arterele metacarpiene palmare. Nervul ulnar ramura profundă inervează toţi mm. interosoşi şi m. adductor
policis şi capul profund al m. flexor policis brevis. Acest spaţiu comunică cu canalul carpian şi mai departe
cu spaţiul Pirogov. Distal cu ţesutul s/c al dorsului degetelor şi prin a. metacarpiene palmare cu spaţiul
subaponeurotic.
118. Canalele, şanţurile şi lojele fasciale ale regiunii plantare a piciorului. Comunicările și
importanța practică.
Lojele fasciale şi canalele plantei.
De la aponeutoza plantară pleacă în profunzime 2 septe, unul trece prin canalul plantar medial (delimitat de
m.flexor scurt al degetelor şi m.abductor halucis) altul prin canalul plantar lateral delimitat de (m.flexor
scurt al degetelor şi m.abductor digiti minimi) şi unesc aponeuroza cu ligamentul lung al plantei. Astfel se
obţin 3 loje. Cea din mijloc mai este împărţită de fascia profundă încă în două. Profundă şi superficială. În
loja medială profundă sînt mm.interosoşi.
Loja medială conţine mm.degetului 1: tendonul flexor halucis longus, m.flexor halucis brevis, abductor
halucis.
Loja laterală conţine mm.abductor şi flexor digiti minimi brevis.
Loja medială superficială: m.flexor digitorum brevis, m.adductor halucis, tendonul m.flexor lung al
degetelor, m.patrat plantar, fascia profundă a plantei.
Loja medială şi cea laterală sînt isolate, pe cînd cea medială comunică cu spaţiul profound al gambei prin
intermediul a trei canale: canalul plantar care proximal trece în canalul calcanean – canalul maleolar medial
– spaţiul profound al gambei. Canalul plantar are următorii pereţi: lateral septurile intermusculare, superior
– ligamentul lung al plantei, jos – fascia profundă a plantei ce se află între m.patrat plantar şi m.flexor scurt
al degetelor, deci canalul plantar conţine. M.patrat plantar, tendoanele mmflexor lung al degetelor şi al
degetelui 1 şi ambele pachete neurovasculare lateral şi medial.
Căile posibile de difuzare a puroiului din loja medie:
1 perforarea aponeurozei – ţesutul subcutan
2 pe traiectul mm.lumbricali – spaţiile interdigitale
3 pe parcursul ramurei profunde a a.dorsale a piciorului – reg.dorsală
4 prin canalul maleolar medial în regiunea profundă a gambei
119. Regiunea fesieră. Spațiile celulare și căile posibile de răspândire a puroiului din regiunea
fesieră.
Fascia proprie dă în profunzimea muşchiului multe septe din ţesut conjunctiv. Prin aceasta se lămureşte
faptul că purulenţele din profunzimea m. gluteus maximus, ce apar după infecţiile musculare se localizează
între două septe, provoacă o tensionare a ţesuturilor şi apariţia unor dureri insuportabile.
Mușchiul fesier mijlociu împreună cu mușchiul fesier mic se află într-un spațiu osteofibros închis umplut
cu țesut celular.
Comunicările:
1. prin orficiul infrapiriform cu bazinl (spaţiul lateral de ţesut celular adipos)
2. prin orificiul isciatic mic cu fosa ischiorectală,
3. pe traiectul n.isciatic cu regiunea posterioară a coapsei,
4. pe traiectul ramurii posterioare a a.obturatorii ce anastamozează cu a.glutea inferior comunică cu
loja mm.adductori.
120. Topografia canalului maleolar medial, limitele, sintopia formaţiunilor anatomice. Importanța
practică.
Canalul maleolar medial e delimitat medial de retinacolul flexorilor, anterior de maleola medială, lateral de
osul calcaneu. Prin primul canal osteofibros din canalul maleolar medial trece tendonul m.tibial posterior
înconjurat de teaca sinovială. Prin al doilea trece tendonul m.flexor digitorum longus cu teaca sinovială.
Prin al treilea a. v.tibială posterioară. Prin al 4 canal trece tendonul m.flexor lung al halucelui cu teaca lui
sinovială.
Pe parscurs, pachetul vasculonervos (a. v. și n. Tibial posterior) este înconjurat de țesut conjuctiv lax, care
poate servi drept conductor al colecțiilor purulente din regiunea gambei pe suprafața plantară a piciorului
propriu-zis și invers.
121. Proiecţia şi sintopia formaţiunilor pachetelor vasculonervoase ulnar și radial pe antebrat.
Pachetul vasculonervos radial:
Artera radiala, venele omonime, ramura superficiala a n. Radial. Nervul e situat lateral de artera și vene.
A.radialis – mijlocul flexurii cubitale spre procesul stiloid al radiusului (coincide cu sulcus radialis).
Ulnar:
Artera ulnara, 2 vene, nervul ulnar. Nervul este situat medial de vase.
A.ulnaris – treimea inferioară:de la epicondilul medial al humerusului spre osul piziform; superior se
deplasează spre exterior de aciastă linie.
N.ulnaris
Linia ce uneşte epicondilul medial al humerusului cu partea internă a osului piziform.
122. Schema colateralelor a. femurale, segmente optime și critice.
1.A. iliaca communis;
2. A. iliaca interna;
3. A. iliaca externa;
4. A. obturatoria;
5. A. glutea inferior;
6. a. glutea superior;
7. R. ascendens a. circumflexa femoris lateralis;
8. R. descendens a. circumflexa femoris lateralis

123. Regiunea deltoidiană – limitele, stratigrafia, vasele şi nervii. Căile raționale de acces în flegmon
subdeltoidian.
Limitele: regiunea deltoidiană corespunde limitelor mușchiului deltoid și articulației humerale.
Stratigrafia:
1. Pielea.
2. Tesut celulo-adipos subcutanat.
3. Fascia deltoidiană superficială.
4. Fascia proprie (foița superficială).
5. M. deltoid.
6. Fascia profundă (foița profundă).
7. Spațiul celulo-adipos subdeltoidian (conține a. și v. circumflexa humeri posteriora care înconjoară
humerusul din posterior spre anterior, a. și v. circumflexa humeri anterior, n. axilar
8. Bursa subdeltoidiană.
9. Tendoanele m. supra și infrascapulari.
10. Capsula fibroasă a articulației humerale.
Flegmonul spaţiului celular subdeltoidian se deschide pe marginea anterioară sau posterioară a
muşchiului deltoid. Se secţionează pielea, stratul celuloadipos subcutanat, fascia proprie, se ridică în sus
muşchiul, apoi se pătrunde fără secţionare în spaţiul subdeltoidian. Dacă incizia se efectuează pe marginea
posterioară a muşchiului, e important a nu trauma n. axilaris, care pătrunde în muşchi prin punctul de
intersecţie a liniei trasate inferior de la marginea posterioară a apofizei acromiale a scapulei spre marginea
posterioară a muşchiului deltoid. În legătură cu aceasta, pentru drenarea flegmoanelor paraarticulare ale
articulaţiei umărului, se folosesc inciziile longitudinale prin muşchiul deltoid, mai aproape de marginea lui
anterioară, unde lezarea ramurilor mici ale n. axillaris nu e urmată de complicaţii grave.
124. Topografia regiunii scapulare, vascularizarea, inervaţia, spațiile celulare și răspîndirea
puroiului.
Limitele:
 superior – linia ce unește articulația acromio-claviculară și apofiza spinoasă a vertebrei VII cervical
 inferior – linia orizontală ce trece prin unghiul inferior al omoplatului
 medial – marginea medială a scapulei
 lateral – marginea posterioară a m. deltoid și linia axilară
posterioară. Stratigrafia:
1. pielea
2. stratul celulo-adipos subcutanat
3. fascia superficială
4. fascia proprie – formează teci pentru mm. trapez și lat al spatelui
5. mușchii superficiali: m.trapezius, m. latissimus dorsi
6. fascia profundă – prezintă o aponevroză; participă la formarea tecilor osteo- fibroase pentru mm.
supraspinat și infraspinat și a tecilor pentru mm. teres major și minor.
În loja supraspinată, mai profund de mușchiul omonim se găsește pachetul vasculo-nervos (nervul, artera
și venele suprascapulare).
În loja infraspinată – pachetul vasculo-nervos este format din a. circumflexa scapulae, r. descendens
a.transversae colli, venele lor emisare.
7. mușchii profunzi: supraspinat, infraspinat, teres major, teres minor
Cele 2 loje supra si subspinoasa sunt destul de bine inchise , totusi se realizeaza comunicarea cu
regiunea invecinata:
→din fosa infraspinoasa o colecție poate fuza în loja supraclaviculara de-a lungul pachetului vasculo-
nervos
suprascapular sau poate fuza în regiunea infraspinoasa de-a lungul fasciilor musculare.
→loja infraspinoasa comunica cu regiunea axilara prin spatiul humerotricipital sau poate comunica cu
spațial subdeltoidian .
8. scapula
9. m. subscapular
10. fascia subscapulară, formează teaca osteo- fibroasă pentru mușchiul omonim
11. m. serratus anterior
125. Regiunea gluteală. Căile posibile de răspândire a puroiului din regiunea fesieră
Comunicari:
 Prin for supra si infrapiriform –spatiul celular intrapelvin
 Prin for ischiadicum minor –fossa ischiorectala
 Pe traiectul n ischiadic –loja post a coapsei

126. Topografia triunghiului femural (Scarpe), limite, stratigarfia, sintopia și proiecția

pachetului vasculonervos.
Delimitat: medial – adductor lung al femurului; lat –m croitor; sup –lig inghinal;
Baza triunghiului –triunghiul femural mic sau fosa iliopectinea (limite: lat –m iliopsoas; medial –m
pectineu).
Straturi:
1. Pielea
2. Tes subcutanat –vase sanguine si gangl limfatici superficiali, nervii cutanati.
a) Arterele superficiale:
ram art femorale (spre fascia lata);
art epigastrica superficiala (spre ombilic);
art circumflexa iliaca superficiala (spre spina iliaca ant-sup);
art pudendale externe (ant de vena femurala, mai sus sau mai jos de confluenta ei cu vena
safena mare).
b) Nervii superficiali:
N genitofemural –da ram femurala pt pielea port mediale a lig inghinal
N lateral cutanat al femurului –inferior si intern de spina iliaca ant-sup, strapunge fascia
lata.
Ram cutanate ant ale n femural –sub piele de-a lungul marg interne a m croitor
Ram cutanata a n obturator –pe supraf mediala a coapsei, pina la artic genunchiului
c) Ganglionii limfatici superficiali –colecteaza de la org genitale externe, reg inf a peretelui ant abd,
reg fesiera si lombara, membrul inf si se scurge in gangl profunzi.
3. Fascia lata a coapsei: da septuri fibroase intermusculare –lat si med, formind 3 loje fasciale pt 3
grupe de muschi –ant (m cvadriceps femoris), med (m adductori) si post (flexorii gambei).
Fascia se scindeaza in foite:
 Superficiala –superficial de vase si se uneste cu li inghinal; ant de art devine mai groasa
si formeaza marg falciforma; ant de vena se subtiaza si formeaza fascia cribroasa
 Profunda -Intre cele 2 foite sunt situate art, vena si n femural:
1. Art femurala –vine din lacuna vasculara, se situeaza mai lat de mijloc lig inghinal (poate
fi comprimata, catetirizata si punctata)
2. Vena femurala –medial de art
3. N femural- lat de art, delimitat de ea prin arcul iliopectineu si fascia iliopsoatica. Iese prin
lacuna musculara si se ramifica in ram cutanate (pt fascia lata) si ram profunde (m pectineu si
cvadriceps)
 Art femurala profunda –cea mai mare ram a art femurale; trece pe linga peretele post lat al
art
femurale si se indreapta in directie lateroposterioara spre partea distala a coapsei.
Pornesc ramuri: art circumflexa femurala med si lat, art perforante.

127. Pachetul vasculonervos principal al braţului - sintopia în 1/3 superioară, medie și inferioară.
Regiunea anterioară
În treimea superioară de la artera axilară pleacă a.brahială profundă. Din treimea medie pleacă
a.colaterală ulnară superioară,. din treimea inferioară a.colaterală ulnară inferioară.
În treimea superioară de la a.brahială, în teaca fascială, se află v.basilică și n.cutanat antebrahial
medial.
Mai profund de a.axilară se află n.ulnar care la hotarul treimilor medie și superioară străbate
membrana intermusculară și trece în partea posterioară a brațului.
Regiunea posterioară
În treimea medie n.radial trece pe suprafața osului fapt care explică apariția taieturilor sau
paraliziei după aplicarea garoului hemostaticc sau dupa aplicarea îndelungată a brațului la masa
operatorie(ex.la narcoza). Deasemenea această poziție a nervului îl face vulnerabil în cazul fracturilor
humerusului. A.brahială profundă în treimea medie se împarte în 2 ramuri terminale: a.colaterală radială și
a.colaterală medie. Prima urmează n.radial, iar a doua merge pe linia mediană între capurile interior și
exterior a m.triceps brahial.

128. Loja osteofascială anterioară a gambei. Limitele, conținutul, comunicările,

proiecţia, componenţa şi sintopia pachetului vasculonervos tibial anterior.
Compartimentul anterior tibial este delimitat:
anterior-fascia proprie,
posterior–septa interosoasă,
medial-tibia,
lateral-septa intermusculara anterioară cu fibula.
Conţine mm extensori ( m.tibialis anterior, m.extensor digitorum longus, m.extensor halucis longus), vasele
tibiale anterioare, n. peroneus profundus.
Proiecţia, componenţa şi sintopia pachetului vasculonervos tibial anterior.
Pachetul vasculonervos al lojei anterioare este reprezentat de art tibiala anterioara, doua vene
omonime si nervul peronier profund, situat pe membrana interosoasa si fixat de ea prin fibre conjunctive.
Art tibiala anterioara patrunde in regiunea anterioara prin membrana interosoasa , pe marginea
interna a fibulei, cu 4-5 cm mai jos de capul ei.
Nervul peronier profund patrunde in loja musculara anterioara prin septul intermuscular anterior,
situandu-se la inceput lateral de vase. In 1/3 medie a gambei el intretaie vasele anterior, in 1/3 inferioara
trece medial de el.
Pachetul vasculonervos e dispus in 1/3 superioara intre m tibialis anterior si m extensor digitorum
longus, in 1/3 inferioara – intre m tibialis anterior si m extensor hallucis longus.

129. Delimitarea şi conţinutul canalului carpian, sintopia formaţiunilor anatomice.

Comunicările canalului carpian în direcție proximală și distal. Noțiune de sindrom al canalului
carpian.
Canalul carpian este un canal osteofibros situat la nivelul articulației radiocarpiene pe fața anterioară (sau
palmară) a carpului prin care se face comunicarea între antebraț și regiunea profundă a palmei. El este
împărțit de o lamă sagitală în doua loje: medială și laterală. Prin canalul carpian trec nervul median și tecile
sinoviale ale tendoanelor mușchilor flexori ai degetelor. Canalul carpian este delimitat:
 posterior de oasele carpului care formează șanțul carpian
 medial de osul pisiform și cârligul osului hamat
 lateral de tuberculul osului scafoid și tuberculul osului trapez
 anterior de retinaculul flexorilor
Loja medială (canalul radiocarpian) este cu mult mai mare decât cea laterală, conține: nervul median ,
tecile sinoviale pentru tendoanele mușchilor flexori ai degetelor (cu excepția tendonului flexorului ulnar al
carpului): teaca sinovială comună a mușchiului flexor superficial al degetelor și mușchiului flexor profund
al degetelor și teaca sinovială a tendonului mușchiului flexor lung al policelui.
Loja laterală (Canalis carpi radialis) este mai mică și conține tendonul mușchiului flexor radial al
carpului ,învelit în teaca sa sinovială.Compresia nervului median de diferite cauze (traumatice, inflamatorii,
reumatismale, distrofice etc.) în tunelul carpian este numit sindromul de canal carpian, care se manifestă
prin tulburări de natură senzitivă, la care se pot adăuga tulburări motorii și trofice. Tratamentul este
chirurgical și constă în secționarea retinaculului flexor până în palmă și eliberarea nervului median, fără a
leza prima sa ramură ce merge spre regiunea tenară.
130. Regiunea posterioară a gambei. Proiecţia, componenţa şi sintopia pachetului
vasculonervos tibial posterior
Proiecţia, componenţa şi sintopia pachetului vasculonervos tibial posterior.
Pachetul vasculonervos al regiunii posterioare e situat in canalul cruropopliteu si este constitui din art
tibiala posterioara, doua vene omonime si n tibial. Pe tot parcursul canalului nervul este dispus lateral de
vase. In 1/3 superioara de la artera se ramifica art peroniera, care se indreapta in canalul musculoperonieri
inferior.
131. Anatomia chirurgicală a spaţiului celuloadipos Paron-Pirogov pe antebraţ, căile de răspândire a
puroiului. Calea chirurgicală de acces pentru drenarea lui
Intre stratul 3 si 4 al muschilor adica intre flexor profund al degetelor si flexor lung al degetelor din
superficial si pronator quadratus si membrana interosoasa din profund se afla spatiul celular Pirogov, ce
comunica cu tesutul celular al miinii propriu zise. In caz de purulente pe mina in acest spatiu celular pot
difuza colectii purulente, care trebuie drenate.
Acces chirurgical
se efectuează cu o incizie prin zona fluctuantă a infiltratului, în aşa mod ca să fie secţionate toate
ţesuturile infiltrate . în flegmoanele masive, pe lîngă incizia de bază, poate fi necesară şi alta adăugătoare
(contraincizie) în locul cel mai îndepărtat de incizia primară, unde e posibilă acumularea puroiului. Rana se
drenează şi se usucă. în dependenţă de localizarea focarului purulent, se efectuează incizii longitudinale,
respectiv liniei de proiecţie a pachetelor vasculonervoase. Deschiderea spaţiului profund Pirogov e descrisă
mai sus.
132. Lacuna musculară şi lacuna vasculară în regiunea subinghinală – delimitarea, conţinutul
(desen). Importanța practică.
Lacuna musculara
Delimitari: medial –arcul iliopectinat; anterosuperior –lig inghinal; posterior –ilion
Trece: m iliopsoas, n femural
Lacuna vasculara
Delimitari: ant –lig inghinal; posteroinf –lig pectineal; lat –arcul iliopectineu; medial –lig lacunar
Trece: art si vena femurala, vasele limfatice
133. Topografia canalului vastoadductor (Hunter) - delimitarea, orificiile, conţinutul, sintopia.
Canalul Hunter –santul femural ant de la virful triunghiului femural, orientat in jos, ce trece intre muschi;
dispus in 1/3 inf a femurului pin la fosa poplitee.
Delimitat: lat –m vast medial; medial –m adductor mare; ant –membrana vastoadductoria
Canalul are 3 orificii:
Sup –intra art femurala si n safen (n femural); iese vena femurala;
Inf –intre tendonul m adductor mare si os femural; vasele patrund in fosa poplitee.
Ant –situat in membrana vastoadductoria; trec art si vena descendenta a genunchiului, n safen.

Comunica:
Sup –cu tes cel din triunghiul femural;
Ant –strat subcutanat al regiunii mediale a genunchiului
Inf –cu tes adipos al fosei poplitee
In canal: n safen –lat si ant de art femurala; vena femurala –post si med
134. Limitele, pereţii şi conţinutul cavitatii axilare, sintopia elementelor pachetului vasculonervos la
nivelul triunghiurilor clavipectoral, pectoral și subpectoral.
Regiunea axilara limite:
• anterior – marginea inferioară a m. pectoral mare
• posterior – marginea inferioară a m. latisssimus dorsi
• medial – linia care unește marginile inferioare ale acestor 2 mușchi, trasată pe peretele toracelui la nivelul
coastei III
• lateral – o linie similară, trasată pe fața medială a umărului
Pereții cavității axilare:
• anterior – mușchii pectoral mare și mic, fascia clavipectorală
• posterior – mușchii lat al spatelui, rotund mare și subscapular. Prezintă orificiile trilater și patrulater
• medial – m. serratus anterior
• lateral - capul scurt al bicepsului brahial și m.
Coracobrahial. Continutul cavitatii axilare:
- plex vasculo-nervos principal( artera axilara, vena axilara, fasciculul plexului brachial)
- trei manunchiuri vasculo-nervoase secundare:
lateral – aa. circumflexe humerale, n. axilar
medial – vasele toracice laterale, n.toracic lung
posterior – vasele toracodorsale n. toracodorsal.
- ganglioni limfatici
- tesut adipos si conjunctiv
Sintopia Trigonului clavipectoral:de la medial spre lateral vena subclacie, artera subclavie , fasciculul
plexului brachial
Pectoral: de la medial spre lateral vena subclavie, artera subclavie, fasciculul se imparte in trei fascicule
secundare si inconjoara artera din partea laterala, mediala si posterioara.
Subpectoral : : de la medial spre lateral vena subclavie, artera subclavie, fasciculle secundare se impart in
nervi somatici, iar artera devine inconjurata din toate partile- fascicolul posterior( n axillar, n.radial),
medial(n cutanat medial al antebratului, n cutanat medial al bratului, n ulnar,n median), lateral( n
musculocutanat.)
135. Argumentaţi topografic evoluția sindromului canalului supinator, dereglări funcţionale
senzitive şi motorii.
Leziunea nervului radial în această zonă apare sub influența creșterii încărcării musculare. Nervul este rănit
mai ales în timpul supinației forțate repetate si a extensiilor, astfel se acumuleaza o cantitate mare de acid
lactic si H2O , astfel are loc comprimarea ramurii profunde a n radial.
O manifestare a sindromului de tunel radial este durerea ascuțită, care radiaza în partea din spate a
antebrațului și a suprafeței exterioare a articulației cotului. Durerea crește atunci când se încearcă
extinderea încheieturii mâinii și a degetelor și supinația antebrațului.
Pierderea senzației este rară, deoarece nervul radial la acest nivel conține predominant fibre motorii.
136. Topografia orificiilor supra- şi infrapiriforme în regiunea fesieră – limitele, conţinutul,
comunicările ragiunii.
Orificiul suprapiriform:
Pachetul neurovascular superior( nervul e dispus lateral, apoi vena, apoi arteragluteala superioara)
Orificiul infrapiriform:
De la lateral spre medial
N ischiadic,n cutanat femoral posterior, n gluteal inferior, vena gluteala inferioara , a gluteala inferioara, v
pudenda interna,a pudenda interna, pudend
Proectii
N gluteal superior: intre treimea medie si superioara aliniei ce uneste spina iliaca si trohanterul mare.
N ischiadic, se proiectează pe jumătatea distanţei dintre tuberul ischiatic şi spina iliacă posterioară
superioară
Regiunea fesiera limite:
Superior: spina iliaca
Inferior: plica gluteala
Interna: linia median ace uneste coccisul si osul
sacral Extern :linia ce uneste spina iliaca si
trohanterul mare Continutul :
1. Pielea etse groasă şi conţine multe glande sebacee.
2. Ţesut subcutanat adipos este gros şi este dispus între nişte septe de ţesut conjunctiv, ce uneşte pielea
şi fascia proprie (gluteală). În ţesutul subcutan trece nn. Clunium superiores, medii, inferiores.
3. Fascia gluteală se începe de la marginile osoase ale regiunii. Fascia proprie dă în profunzimea
muşchiului multe septe din ţesut conjunctiv. Prin aceasta se lămureşte faptul că purulenţele din
profunzimea m. gluteus maximus, ce apar după infecţiile musculare se localizează între două septe,
provoacă o tensionare a ţesuturilor şi apariţia unor dureri insuportabile.
4. Fascia proprie foita profunda
5. Stratul celulo adipos superficial (a,v,n gluteala inferioara si superioara ,n cutanat femural
posterior, n ischiadic, a,v,n pudend)
6. Stratul mediu de muşchi care sunt dispuşi de sus în jos:
- m. gluteus medius
- m. piripormis
- m. obturatorius internus cu mm. Gemeni superiori şi inferiori
- m. patrat femural
7. Stratul celulo adipos profund
8. Al treilea stat de muschi( m gluteal mic, m obturator
extern) Comunicarile regiunii fesiere:
Prin orificiul infrapiriform in cavitatea bazinuluii mic.
Prin orificiul obturator mic in fosa ischioanala.
Pe traiectul muschiului obturator extern in loja anterioara a coapsei.
Pe traiectul n sciatic in loja posterioara a coapsei.
137. Căile de răspândire a puroiului din lojele fasciale ale metacarpului mâinii. Incizii rationale.
Colectiile purulente din loja muschilor eminentei tenare si hipotenare pot ajunge in loja mijlocie a palmei
Din loja subaponeurotica a palmei colectiile purulente pot ajunge in loja subtendinoasa profunda a palmei
si ulterior prin intermediul orificiilor comisurale pot ajunge in loja dorsala a mainii.
Inciziile rationale in regiunea metacarpiana ar fi o incizie la nivelul spatiului dintre primele doua degete,
uterior se intervine cu instrumente neascutite se deschide s celulo adipos al primului deget astfel se poate
efectua drenarea.
138. Topografia formaţiunilor anatomice ale pachetului neurovascular axilar în
triunghiul subpectoral. Proiecția arterei axilare în fosa axilară.
Subpectoral : : de la medial spre lateral vena subclavie, artera subclavie, fasciculle secundare se impart in
nervi somatici, iar artera devine inconjurata din toate partile- fascicolul posterior( n axillar, n.radial),
medial(n cutanat medial al antebratului, n cutanat medial al bratului, n ulnar,n median), lateral( n
musculocutanat.)
Dupa pirogov artera axilara se proiecteaza pe marginea anterioara a pilozitatii axilare
Alta varianta artera trece de-a lungul marginii mediale a muşchiului coracobrahial.

139. Indicaţi segmentele arteriale critice ale membrului superior în desen-schemă. Liniile de
proiecție ale vaselor sangvine pe braț și antebraț.
Trunchi tireocervical da ramul a. suprascapulara care va anastomoza cu artera subscapulara (de la artera
axilara) prin (artera artera circumflexa a scapulei
Aartera axilara poate fi ligaturata doar mai sus de artera subscapulara, pentru a nu opri circulatia sangvina
pe membrul superior
Proiectii
Dupa pirogov artera axilara se proiecteaza pe marginea anterioara a pilozitatii axilare
A brahiala-proximal: punctul inferior al liniei pirogov
Distal:mijlocul fosei cubitale
Antebrat
A radiala porneşte de la mijlocul plicei cubitale spre marginea medială a apofizei stiloide a radiusului, ce
corespunde şanţului radial
A ulnara o linie, trasată între vârful epicondilului medial al humerusului şi marginea radială a osului
pisiform.
140. Regiunea posterioară a brațului. Proiecția formațiunilor anatomice.
Între m.triceps brahial și humerus se fromează canalul humeromuscular în care se află n.radial și a.brahială
profundă cu venele ce o urmează.
La hotarul dintre treimea inferioară și medie a brațului pachetul vasculo-nervos trece în loja anterioară.
Proiectia:de la marginea laterala a muschiului latissimus dorsi spre s bicipital lateral, in fosa cubitala intre
m brahioradial si brahial
141. Topografia gambei – lojele osteo-musculare, muşchii, vasele, nervii.
1 Anterioară: aici sînt dispuşi: m.tibial anterior, m.extensor lung al degetelor, m.extensor lung al halucelui.
2 Laterală. Cu mm.peroneu lung şi scurt.
3 Posterioară: muşchii în loja posterioară sînt dispuşi superficial – m.triceps sural (m.gastrocnemius,
m.sural); profund – m.popliteu, m.flexor lung al degetelor, m.flexor lung al halucelui, m.tibial posterior.
3 pachete neurovasculare
Pe membrana interosoasa se locatizeaza pachetul neurovascular tibial anterior a,v si nervul
peroneu profund.
In loja posterioara se localizeaza a,v tibiala posterioara si n tibial
In loja posterioara a peronee si 2 vene peronee
Muşchii superficiali sînt delimitaţi de cei profunzi prin intermediul lamelei profunde a fasciei cruris.
Muşchii lojei anterioare sînt inervaţi de n.peroneu profund. Muşchii din loja posterioară sînt inervaţi de
n.tibial.
Ţesutul adipos subcutanat în care se află: vena safena magna, care se ridică pe partea medială a gambei,
trece anterior de maleola medială şi la nivelul 1/3 medii gambei trece în posterior.
n.safen care însoţeşte v.safena magna
v.safena parva insotita de n crural trece pe partea posterioară a gambei
n.peroneu superficial: trece pe partea laterală a gambei şi la nivelul 1/3 medii străpunge fascia şi iese în
ţesutul subcutanat şi se împarte în n.cutanat dorsal medial şi intermediar care se îndreaptă spre partea
dorsală a piciorului şi inervează pielea.
142. Straturile musculare în regiunea anterioară a antebraţului. Proiecția pachetelor vasculo-
nervoase.Spațiile celulare.
Mușchii se amplasează în 4 straturi: 1) m.pronator rotund, flexor carpal radial, palmar lung și flexor carpal
ulnar; 2) m.flexor superficial al degetelor; 3) m.flexor profund al degetelor și lung al policelui; 4)
m.pronator pătrat
Pachete nv:
1. a radiala, n radial (p. m mediala a muschiului brahioradial, distal. Marginea mediala a
apofizei stiloide
2. a,v,n ulnar: proximal intre epicondilul medial si olecranon, distal flexor digiti minimi
3. n median,a interosoasa: p tendon biceps brachial,distal mijlocul distantei dintre apofizele stiloide
spatial cellular pirogov se afla intre stratul 3-4 de muschi
143. Articulaţia coxofemurală – structura, ligamentele, vascularizaţia, inervaţia. Locurile slabe.
Căile raționale de acces.
Are forma sferoida
Capul femurului + suprafata semilunara a cavitatii cotiloide Capul femurului se afla in cavitatea cotiloida
si este inconjurat de buretele acetabular. Pe colul femural capsula se fixeaza: Anterior - pe linia
intertrohanterica Posterior - medial de creasta intertrohanterica.
Articulatia coxofemurala este intarita Ligamentul capului femurului
Ligamentul iliofemoral
Ligamentul pubofemoral
Locurile slabe:
intre ligamente, unde pot fi raspindite colectii purulente din articulatie (coxite).
intre ligamentele pubofemural si iliofemural unde colectia purulenta se raspindeste in teaca fasciala a
muschiului iliopsoas, in bursa iliopectinee unde linga trohanterul mic al femurului se formeaza purulenta
fuzata.
in regiunea posteroinferioara a colului femoral, sub margine inferioara a ligamentului ischiofemural.
Articulatia coxofemurala este alimentata de reteaua articulara formata din:
arterele circumflexe mediala si laterala femurala - ramuri ale arterei femurale profunde
 artera obturatorie. Refluxul venos are loc in venele profunde ale femurului si bazinului. Capsula articulara
este inervate de nervul obturator, femural si ischiadic.
Punctia articulatiei – Se introduce acul deasupra trohanterului mare in directia fosei intertrohanterice.
144. Sistemul venos superficial şi profund al gambei, rolul lor în refluxul venos în condiţii normale şi
patologice. Noțiune de safenectomie.
superficial venele safene mare si mica
profund: vena tibiala ant si post si v peronee
in cazul in care in portiunea inferioara a gambei apar pigmentatii ulcere varicoase, dilatarea varicoasa a
venelor cu tendinta spre recidivarea trombozei se recomanda efectuaea safenectomiei. Aceasta procedura
reprezzinta inlaturarea complete a venelor dilatateale gambei printr o incizie longitudinala a membrului.
Refluxul venos nu va fi perturbat datorita sistemului venos profund al gambei care va prelua sangele.
145. Componenta şi sintopia elementelor pachetelor vasculonervoase ale brațului.
- Pachetul neurovascular principal: artera brahiala, venele omonime, nervul median
Sintopia: artera brahiala se localizeaza intre m coracobrahial si capul mediu al m triceps brachial. Nervul
median, in treimea superioara este localizat anterior de artera, iar in treimea inferioara – medial de artera.
- Pachetul vasculonervos posterior: artera brahiala profunda, vene ominime, nervul radial
Sintopia: In treimea superioara a bratului, nervul radial se localizeaza in santul nervului radial, fiind
acoperit de muschiul triceps si formand un canal- canalul humeromuscular
- Pachetul neurovascular: artera colaterala ulnara superioara, vene omonime, nervul ulnar
Sintopia: Nervul ulnar, in treimea superioara a bratului e localizat medial si posterior de artera
brahiala.
146. Anatomia topografică a regiunii posterioare a gambei – canalul Gruber, vase şi nervii, căile
posibile de difuzare a purulențelor.
147. Anatomia chirurgicală a spațiilor celulare ale mâinii propriu-zise. Însemnatatea practică.
148. Topografia canalelor musculoperoniere superior şi inferior, limitele, conţinutul.
Canalul musculoperonier superior – fisura osteomusculara formata intre fibula si m peroneu lung.
Continutul: nervul peronier comun cu ramurile sale (profunda si superficiala)
Canalul musculoperonier inferior – fisura osteomusculara formata intre m flexor lung al halucelui
(posterior) si m tibial posterior si fibula (anterior). Continutul: artera, vena peronee
149. Topografia regiunii posterioare a genunchiului, fosa poplitee, limitele, conţinutul,
răspîndirea puroiului.
Limitele fosei:superior si medial – tendoanele m semitendinos si semimembranos, lateral – tendonul
bicepsului femoral, inferior – 2 capete ale m gastrocnemian
Vasele poplitee si nervul tibia trec vertical – din post in ant si din lats pre med – n tibial, vena poplitee, sim
ai profund art poplitee inglobate intr-o teaca fasciala comuna
150. Anatomia topografică a regiunii cubitale – limitele, vasele şi nervii. Venepuncția.
Limitele: planurile orizontale trasate cu doua degete proximal si distal de epicondilii humerali; liniile
verticale trasate prin epicondilii humerali lateral si medial (regiunea posterioara si anterioara)
Pachete vasculonervoase: - artera brahiala, 2 vene omonime, nervul median
- Artera colaterala ulnara, vene, nerv ulnar
In tesutul subcutan: lateral – vena cefalica, nervul cutanat lateral al antebratului; vena basilica, nervul
cutanat medial al antebratului
In fosa cubitala: artera brahiala se bifurca in artera ulnara(de la ea poerneste artera recurenta ulnara care
anastamozeaza cu art colaterale ulnare) si radiala (de la ea pornesste artera recurenta radiala,care face
anastamoza cu art colaterala radiala) – reteaua articulara a cotului
Venepunctia – introducerea substantelor medicamentoase direct in lumenul vascular sau extractia sangelui
pentru analize din venele subcutanate
151. Anatomia topografia a regiunii anteromediale a coapsei – limitele, stratigrafia, sintopia
formaţiunilor anatomice. Noțiune de hernie femurală.
Limitele: superior -lig inghinal, inferior – linia orizontala care trece cu 4 cm mai sus de rotula, medial –
linia ce uneste simfiza pubiana si tuberculul pubian, lateral – linia ce uneste spina iliaca anterioara
superioara cu condilul lateral al femurului
Lacuna vasculara – art si vene femurale
Lacuna musculara – m iliopsoas, n femoral
Triunghiul femoral , delimitarile – medial – m adductor lung, lateral – m croitor, superior - lig inghinal
Stratigrafia:
1. piele subtire, mobile
2. tesut subcutanat cu vase, nervi cutanati si ganglioni: vena safena mare, artere superficiale: a
epigastrica superficiala (se indreapta spre ombilic), a circumflexa iliaca superficiala, 2 artere
pudende externe (trec medial, anterior de vena femurala), nervi cutanati: ramura femurala a n
genitofemoral, n lateral cutanat al femurului (inferior si intern de spina iliaca ant sup, strapunge
fascia lata), ram cutanate anterioare a n femoral, ram cutanata a n obturator (suprafata mediala a
coapsei)
3. fascia lata a coapsei – da septuri fibroase intermusculare, care se ataseaza de femur pe linia
aspra, formand 3 loje fasciale pt muschi: anterioara – m cvadriceps femoral, mediala – m
adductori, posterioara – flexorii gambei. De asemenea se formeaza teci separate pt : m croitor, m
adductor lung, m gracilis, m tensor al fasciei late
4. In regiunea triunghiului femoral , fascia lata se desparte in : foita superficiala si foita profunda.
Foita profunda - sub vasele femurale, acopera m iliopsoas si pectineu
Foita superficiala - superficial de vase, se uneste cu lig inghinal; anterior de artera – mai groasa – marginea
falciforma; anterior de vena – se subtiaza – este perforate de multe vase, formand fascia cribroasa
Locul de confluenta a vena safena mare si vena femurala – hiatul safen
Pachetul vasculonervos: a femurala(mai lateral de mijlocul lig inghinal), v femurale(medial de artera), n
femoral(lateral de artera)
Artera femurala profunda – ramura art femurale, porneste cu 4-6 cm mai jos de lig inghinal, se amplaseaza
in partea distala a coapsei, de la ea pornesc art circumflexa femurala mediala si laterala, care dau ramuri si
anastamozeaza cu art fesiere, obturatorie, epigastrica inferioara. Tot de la art fem profunda provin art
perforante, care prin orif tendoanelor adductorilot, patrund in reg posterioara a coapsei.

Hernia femurala este definita ca exteriorizarea unei anse intestinale printr-un punct slab anatomic.
Dupa localizare: a)hernia lacunomusculare ce coboara deasupra m iliopsoas si n femoral sub lig inghinal in
limitele lacunei musculare; b)hermii formate in limitele lacunei vasculare
152. Proiecţia şi sintopia formaţunilor pachetului vasculonervos popliteu. Calea de acces.
Pachetul vasculonervos popliteu: Artera, vena poplitee, nervul tibial
Proiectia: linia ce uneste punctul superior si cel inferior al fosei poplitee
Sintopia: cel mai lateral si superficial este amplasat nervul tibial, apoi mai medial vena poplitee si cel mai
medial si mai profund, artera poplitee (artera este distinsa posterior de yendonul m adductor mare, pe osul
femural)
Caile de acces: se utilizeaza calea de acces prin fosa Jobert(delimitari: inferior – condilul medial al
femurului, capul medial al gastrocnemianului, superior – m croitor, anterior – tendonul adductorului mare,
posterior – tendoanele m semimembranos, semitendinos, gracilis). Accesul se efectueaza pe fata
anteromediala a coapsei in treimea ei inferioara
153. Deplasarea fragmentelor osoase în fractura humerusului mai sus de inserţia m. deltoidian.
Formațiunile anatomice implicate.
Daca fractura a avut loc mai proximal de locul de insertie a m deltoid, fragmentul proximal va fi addus (se
va deplasa medial) ca urmare a actiunii m pectoral mare , m lat al spatelui si m rotund mare, iar fragmentul
distal va fi orientat extern si proximal sub actiunea m deltoid.
Daca fractura a avut loc mai distal de locul de insertie a m deltoid, fragmentul proximal se va deplasa
anterior(actiunea portiunii ant a m deltoid si m brahioradial) si extern (actiunea m deltoid si m supraspinat),
iar fragmentul distal va fi tractionat proximal prin actiunea m biceps si m triceps.
154. Zonele de comprimare a trunchiurilor arteriale pe extremitatea superioară și inferioară în caz
de hemoragii profuze.
155. Topografia plantei. Limite, conţinut, răspîndirea puroiului.
Limitele: delimitarea de reg dorsala – linia trasata de la mijlocul osului calcaneus pre mijlocul capului
osului V metatarsian sis pre mijlocul capului osului metatarsian I; delimitarea de reg degetelor – linia ce
trece proximal cu 2 cm de plicele interdigitale
1. Piele groasa, concrescuta cu aponeuroza plantara
2. Strat subcutan pronuntat, functie de amortizor
3. Fascia superficiala
4. Fascia proprie – aponeuroza plantara – de la tuberozitatea calcaneului pana la baza degetelor. In
regiunea distala, aponeuroza scindeaza in 4-5 fascicule ce delimiteaza orif comisurale, ce contin
tesut adipos si se leaga de str subcutan.
5. Spatiul subaponeurotic, prin septuri, creeaza 3 loje musculofasciale: medie, laterala, mijlocie
Loja medie – m flexor scurt al degetelor si m patrat al plantei. Mai profund, tendonul m flexor lung al
degetelor, m lumbnricali, m adductor halucis, si tendonul m peroneu lung care are teaca sinoviala
Loja mediala – m abductor si flexor scurt al halucelui. In portiunea proximala – canalul calcaneu – este
situal pachetul vasculonervos medial (prelungirea art tibiale posterioare si n tibial posterior)
Art plantara mediala, nervul si venele omonime – prin canalul calcaneu, se indreapta spre loja mediala,
alimentand m halucelui, pielea supraf interne a plantei
Art plantara laterala, nervul si venele omonime – trece in spatial intre tendon m flexor scurt al degetelor si
plantar patrat. La oasele metatarsului formeaza arcada plantara
Raspandirea puroiului: colectia purulenta poate difuza pe parcursul tendoanelor m in lojele posterioara si
mediala
156-166
 156 - Lojele fasciocelulare a gambei şi căile de difuzare a puroiului. Incizii raționale în
deschiderea lojelor. Proiecția pachetelor vasculonervoase.
Gamba regiunea anterioară În regiunea anterioară deosebim 2 loje fasciomusculare: -anterioară: m. Tibial
anterior, mai lateral extensor lung al degetelor, între ei inferior-extensor lung al halucelui -laterală: m.
peroneu lung şi scurt
Gamba regiunea anterioară Pachetul vasculo-nervos al lojei anterioare este reprezentat de către:   
Artera tibială anterioară 2 vene omonime Nervul peronier profund situat pe membrana interosoasă Superior
e situat între: m. Tibial anterior şi extensor lung al degetelor Inferior e situat între : m. Tibial anterior şi
extensor lung al halucelui
Gamba Regiunea posterioară Spaţiul profund fasciocelular este delimitat:  anterior-oasele Interosoasă
Posterior- foiţa proprii gambei şi memb. profunda a fasciei
Comunicari şi modalităţi de răspindire a puroiului  Spaţiul celular din canalul cruropopliteu prin orificiul
superior comunica cu fosa poplitee şi apoi pe parcursul pachetelor vasculo-nervoase cu spaţiile celulare
proximale ale regiunii proximale ale coapsei şi regiunii fesiere,pe parcursul arterei tibiale anterioare
comunica cu loja musculară anterioară iar pe parcursul arterei tibiale posterioare şi arterei fibulare cu
ţesutul subcutanat, în inferior prin canalul maleolar medial cu spaţiul celular mijlociu al plantei
 157. Anatomia chirurgicală a canalului femural. „Corona mortis”. Noțiune de hernioplastie în
hernie femurală.
Canalul femural este mărginit:
 anterosuperior de ligamentul inghinal,
 posterior de ligamentul pectineal situat anterior ramurii pubiene superioare,
 medial de ligamentul lacunar,
 lateral prin vena femurală.
Conține și ganglionul limfatic al Cloquet. Nu trebuie confundat cu canalul adductor din apropiere.
Intrarea în canalul femural este inelul femural, prin care intestinul poate pătrunde uneori, provocând o
hernie femurală. Deși herniile femurale sunt rare, trecerea lor prin inelul inflexibil femural prezintă un risc
deosebit de strangulare, acordându-le prioritate chirurgicală.
Corona mortis, latină pentru „coroana morții”, este o variantă comună de anastomoză vasculară între artera
iliacă externă sau artera epigastrică inferioară profundă și artera obturatorului.
hernioplastie

interventie chirurgicala pentru tratarea herniei în care se face plastia orificiului herniar cu un material de
sutura. Exista doua tipuri de interventie. Operatia Shouldice (sutura strat cu strat) sau operatia Lichtenstein
(insertia unei mese de polipropilena)
 158. Căile posibile de răspândire a puroiului din articulaţia coxofemurală, locurile
slabe. Puncția articulației.
Locurile slabe:  intre ligamente, unde pot fi raspindite colectii purulente din articulatie (coxite).  intre
ligamentele pubofemural si iliofemural unde colectia purulenta se raspindeste in teaca fasciala a muschiului
iliopsoas, in bursa iliopectinee unde linga trohanterul mic al femurului se formeaza purulenta fuzata.  in
regiunea posteroinferioara a colului femoral, sub margine inferioara a ligamentului ischiofemural.
LOCURILE DE ELECTIE In Punctia coxofemurala
- punctia soldului este mai dificil de facut si se efecueaza sub control radiologic, se face deasupra
marelui trohanter
 159. Recesele şi bursele articulaţiei humerale. Puncția articulației umărului
Membrana sinovială a capsulei articulare formează cîteva proeminențe: 1. teaca sinovială intertuberculară –
cuprinde tendonul capului lung al mușchiului biceps al humerusului, care trece prin articulație superior de
capul humerusului. 2. bursa subtendinoasă a mușchiului subscapular– situată la baza apofizei coracoide a
scapulei, sub tendonul mușchiului subscapular. 3. recesul axilar – în porțiunea inferioară a articulației 4.
bursa subdeltoidiană
• Locuri de electie: • -articulatia umarului se practica pe fata dorsala, bratul in usoara abductie, sub
baza acromiomului deltoidului si baza acromionului, acul introdus cu directia spre apofiza coracoida
 160. Clasificarea panariţiilor şi flegmoanelor mîinii. Incizii raționale.
A. După localizare • - distale • - mijlocii • - proximale • - faţă palmară sau dorsală B. După
profunzime • Superficiale – interesează epidermul şi dermul : eritematos, flictenular, antracoid.
• periunghiale (paronichia – lateral, eponichia – bazal, subonichia – subunghial). • Subcutanate -
afectează ţesutul celular subcutanat :Sunt afectate pulpa degetelor şi lojele falangiene proximale
şi mijlocii. • Profunde – tenosinovita, osteita, artrita.De obicei, sunt complicaţii ale celor
superficiale
FLEGMOANELE MÂINII Clasificare • Flegmoane superficiale • - palmare • - dorsale • Flegmoane
profunde • - lojă tenară • - lojă hipotenară • - mediopalmare pre- şi retrotendioase • - comisurale
Se preferă inciziile scurte (1-2 cm) multiple (incizia lunga unica este interzisa);  Se impune menajarea
zonelor de flexie → practicare de taieturi în forma de romb ("diamond rings"): nu se fac incizii
perpendiculare pe plicile de flexie cu interesarea acestora (daca este nevoie → incizie transversala); 
Eventuala pierdere de substanta trebuie înglobata într-o incizie longitudinala (exceptie situatiile cu
localizare în zona plicilor → incizie transversala);
  161. Anestezii în intervenții chirurgicale din regiunea mâinii propriu-zise. Anestezii loco-
regionale sau generala .
162. Căi colaterale arteriale în ligaturarea a. femurale proximal de a. femurală profundă.
Atunci când se îmbracă artera femurală, este necesar să ne amintim nivelul de divergență a. prófunda
femoris, ligaturarea arterei trebuie să fie distală față de locul retragerii ei. Linia de proiecție cu o rotație
exterioară, ușor îndoită la articulațiile genunchiului și șoldului membrelor, trece de la mijlocul ligamentului
inghinal la condyle medial al coapsei. Ligarea arterială poate fi efectuată sub ligamentul inghinal, în
triunghiul femural și în canalul femural-popliteal.
Ligarea arterei femurale în triunghiul femural. O lungime tăiată de 8-9 cm de-a lungul liniei de proiecție
traversează pielea, țesutul subcutanat, fascia superficială și largă a coapsei. În partea superioară a
triunghiului, mușchiul sartorius este îndepărtat din exterior printr-o croșetată. Tăierea peretelui din spate al
vaginului musculaturii sartorius de către sonda cu canelură, vasele femurale sunt expuse. Cu un ac de
ligatură, firul este adus sub artera care se află peste vena femurală și vasul este bandajat. Circulația
circulației în cazul în care se îmbracă artera femurală sub devierea ei din artera coapsei profunde este
efectuată de ramurile acesteia. Asigurarea de sânge colateral în cazul ligării arterei femurale este restabilită
prin anastomoză între a. glutea inferior și a. circumflexa femoris lateralis, a. pudenda externa și a. pudenda
interna, a. obturatoria și a. circumflexa femoris medialis.
 163. Spaţiul celuloadipos subdeltoidian, conţinutul şi căile de difuzare ale colectiilor
purulente.
stratul celulo-adipos subcutanat(Aici trec nn. supraclaviculari, n. cutaneus brachii lateralis superior, n.
axillaris)
Flegmonul spaţiului celular subdeltoidian se deschide pe marginea anterioară sau posterioară a muşchiului
deltoid. Se secţionează pielea, stratul celuloadipos subcutanat, fascia proprie, se denudează şi se ridică în
sus muşchiul, apoi se pătrunde fără secţionare în spaţiul subdeltoidian. Dacă jncizia se efectuează pe
marginea posterioară a muşchiului, e im portant a nu traum a n. axilaris, care pătrunde în muşchi prin
punctul de intersecţie a liniei trasate inferior de la marginea posterioară a apofizei acromiale a scapulei spre
marginea posterioară a muşchiului deltoid. în legătură cu aceasta, pentru drenarea flegmoanelor
paraarticulare ale articulaţiei umărului, se folosesc inciziile longitudinale prin muşchiul deltoid, mai
aproape de marginea lui anterioară, unde lezarea ramurilor mici ale n. axillaris nu e urm ată de complicaţii
grave. • Flegmonul fosei axilare se deschide printr-o incizie dusă puţin posterior de linia de proiecţie a
arterei axilare (marginea anterioară a învelişului pilos al fosei axilare). în acest caz pe cale sîngerîndă se
secţionează numai pielea, stratul celuloadipos subcutanat şi fascia. Ulterior, toate manevrele se efectuează
prin desfacerea ţesuturilor întru evitarea lezării pachetului vasculonervos. • Flegmonul fisurii antescapulare
cel mai des se deschide pe marginea medială a scapulei printr-o incizie de 8-10 cm a pielii, a stratului
celuloadipos subcutanat, a muşchilor trapez, romboid şi dinţat anterior. Buzele rănii se depărtează,
marginea medială a scapulei se trage posterior şi extern şi se pătrunde în spaţiul celular prescapular, situat
între faţa anterioară a scapulei cu muşchiul subscapular şi peretele toracelui. Puroiul se evacuează. în
cavitate se introduce un dren.
164. Desen-schemă a regiunii carpiene în secţiunea transversală. Sindromul de compresie a nervilor
median și ulnar.
Compresia nervului median dă naștere Sindromului de Canal Carpian. Cauzele sunt discutabile. S-a
observat ca folosirea intensa a calculatorului ( a mouse-ului), poate determina apariția acestei afectiuni.
Este reprezentata de senzatia de furnicaturi si amorteala la nivelul palmei si a degetelor 1, 2 si 3, mai ales în
timpul nopții. • Tratamentul chirurgical este recomandat de obicei cand alte terapii se dovedesc ineficiente
în controlul simptomelor si împiedicarea evoluției bolii, dar si cand există semne care sugerează o leziune
importantă a nervului median.
Comprimarea nervului ulnar în acest canal se poate solda cu neuropatie ulnară. Poate apare datorita
dezvoltarii unui chist sinovial, sau posttraumatic. Sindromul Guyon poate apare și din cauza compresiunii
de volan la bicicliști. • Simptomatologia este reprezentata de senzatia de furnicatura si amorteala la nivelul
degetelor 4 si 5. Aceeasi simptomatologie este data si de sindromul de tunel cubital (nevrita de cubital) care
reprezinta o compresie a nervului ulnar la nivelul cotului. • Tratamentul de electie pentru sindromul de
canal Guyon este chirurgical si presupune detensionare nervului ulnar de la nivelul canalului Guyon.
 165. Raportul a. circumflexe humerale posterioare şi a n. axilar pe parcurs cu colul
chirurgical al humerusului, însemnatatea practică
Nervu axillar impreuna cu artera circumflexa humerala posterioara si inconjoara posterior colul chirurgical
al humerusului. Aici el da urmatoarele ramuri:
- musculare (motorii) pentru muschiul deltoid si muschiul rotund mic
- senzitive: nervul cutanat brahial latero-superior care inerveaza tegumentul de la nivelul umarului -
posterior si superiorul bratului-lateral.
 166. Tecile fasciale ale braţului, conţinutul lor. Incizii raționale în deschiderea tecilor în caz
de flegmon.
 Fascia proprie: Formează 2 loje fasciale: anterioară și posterioară. De la fața internă a fasciei
iau naștere 2 septuri intermusculare(medial și lateral), ele se adîncesc și despart grupa de
mușchi în anteriori și posteriori.
 Anterior
 Între straturile musculare se află fascia brahială profundă sub care se găsește n.musculocutanat.
În treimea superioară nervul iese din grosimea m.coracobrahial și se îndreaptă in jos și lateral iar
în treimea medie și inferioară se află pe m.brahial. Cedînd ramuri musculare nervul iese aproape
de limita inferioară a brațului,sub fascia proprie prin șanțul dintre m.biceps brahial și m.bicipital.
 În șanțul bicipital medial se află pachetul vasculo-nervos: a.brachială cu cele 2 vene omonime și
n.median. Vagina fascială se formeaza din septul itermuscular medial. Ø În treimea superioară de la
artera axilară pleacă a.brahială profundă. Din treimea medie pleacă a.colaterală ulnară superioară,.
 din treimea inferioară a.colaterală ulnară inferioară. Ø În treimea superioară de la a.brahială, în
teaca fascială, se află v.basilică și n.cutanat antebrahial medial. Ø Mai profund de a.axilară se află
n.ulnar care la hotarul treimilor medie și superioară străbate membrana intermusculară și trece în
partea posterioară a brațului.
 Loja posterioară:
 Între m.triceps brahial și humerus se fromează canalul humeromuscular în care se află n.radial
și a.brahială profundă cu venele ce o urmează. Ø La hotarul dintre treimea inferioară și medie a
brațului pachetul vasculo-nervos trece în loja anterioară.
167. Regiunea subclaviculară. Spațiile celulare. Limitele triunghiurilor pectorale. Sintopia vaselor şi
plexului nervos brahial.
neuro-vascular principal este reprezentat de artera și vena subclaviculare, precum și de porțiunea
infraclaviculară a plexului brahial. Toate trei ies de sub claviculă la nivelul marginii laterale a coastei I,
după care artera și vena subclaviculare se continuă cu vasele axilare. În trigonul clavipectoral vasele și
nervii sunt situați astfel, în direcție din medial spre lateral și de la superficial spre profund: 1. v. axilară 2.
a. axilară 3. plexul brachial
Formațiuni vasculo-nervoase: • ramuri ale nervilor supraclaviculari, de la plexul cervical – în țesutul adipos
situat sub claviculă; • primii nervi intercostali – împreună cu primele artere și vene intercostale – în șanțul
subcostal • vena cefalică – în trigonul clavipectoral penetrează fascia clavipectorală și se varsă în vena
axilară
168. Anatomia topografică a regiunii infraclaviculare – limitele, stratigrafia, vase şi nervi, spaţiile de ţesut
celuloadipos şi comunicrile lor cu spaţiile limitrofe. Calea de acces spre spațiile celulare subpectorale.
Regiunea infraclaviculară
Reperele externe:
Sternul, claviculele, procesul coracoid a scapulei, coasta 3, muşchiul pectoral mare şi deltoid, sulcus
deltoidopectoralis.
Limitele:
Superior – clavicula,
Inferior – coasta 3,
Medial – partea externă a sternului,
Lateral – partea anterioră a muşchiului deltoid.
Pachetul neurovacular a acestei regiuni format din partea infraclaviculară a plexului brahial artera şi vena
subclavie se proiectează la mijlocul claviculei.
Straturile:
1 Pielea,
2 Ţesutul subcutan, în care este situaţi nn.supraclaviculari din plexul cervical şi nn.intercostali,
3 Fascia superficială, care de la claviculă spre marginea superioară a glandei mamare
formează ligamentul suspensorim mamarium,
 4 Fascia proprie, care formează loje pentru muşchii pectorali. Între foiţele fasciei proprii
se formează spaţii subpectorale (superficial şi profund). Foiţa profundă a fasciei proprii sau fascia
clavipectorlă se inseră pe claviculă, coasta 1 , procesul coracoid şi formează loje pentru mm.subclavicular
şi pectoral mic, iar pe marginea inferioară a m.pectoral mare concreşte cu fasciile axilară şi pectorală şi în
aşa mod încizînd spaţiul subpectoral din inferior. Partea externă a acestei fascii formează ligamentul
suspensoriu al axilei. Sub fascia clavipectorală este situată a.toracoacromială, cu venele respective şi
nn.pectorali mediali şi laterali.

169. Anatomia clinică a centurei scapulare. Repere şi diviziuni topografice. Proiecția formațiunilor.
Regiunea umărului.
Este constituită din: regiunea scapulară, infraclaviculară, axilară, deltoidă.
Regiunea scapulară
Reperele externe:
Spina scapulei, procesul acromial, marginile laterale şi mediale a scapulei, unghiul scapulei.
Limitele:
Superioară – linia ce uneşte procesul acromial cu vertebra 7 cervicală,
Inferioară – linia orizontală ce trece prin unghiul scapulei,
Medială – corespunde marginii interne a scapulei,
Laterală – linia verticală trasată de la acromion în jos.
Straturile:
1. Pielea,
2. Fascia superficială,
3. Fascia proprie, care formează teci pentru muşchi,
4. Muşchii, sînt situaţi în două straturi: superficial – latissimus dorsi şi trapezius, profund –
supraspinatus, infraspinatus, teres minor, teres mayor, în rezultatul concreşterii foiţei profunde
fasciei proprii cu spina scapulei se formează 2 loje osteofibroase: supraspinată şi infraspinată. Între
muşchiul supraspinat şi fundul fosei supraspinate se găseşte un strat celular şi este situat a.,v. şi
n.suprascapular. La baza procesului acromial vasele suprascapulare trec în loja infraspinata. În loja
infraspinată este o puternică reţea anastamotică (chiar sub stratul muscular pe suprafaţa scapulei) formată
din: a.circumflexă a scapulei (ramură a arterei subscapulare), ramura descendentă a arterei transversale a
gîtului şi artera suprascapulară. Aciastă anastamoză este calea colaterală de bază în vascularizarea
membrului superior la traumarea arterei axilare proximal de artera sibscapulară.
170. Căile de difuzare a puroiului din lojele fasciale ale coapsei. Căile de acces.
Între stratul superficial şi mediu de muşchi spaţiul celular gluteal. Comunicări
Prin foramen supra et infrapiriformis – spaţiul celular intrapelvin;
Foramen ischidicum minor – fossa ischiorectalis;
Pe traiectul n. Ischadic – loja posterioară a coapsei
171. Secţiunea transversală a coapsei în 1/3 medie, lojele fasciale (desen-schemă).
Importanțapractică.*Menționăm că: Nervul sciatic şi artera ce îl însoţeşte (a. comitans n. ischiadici) sînt
încorporaţi în teacafasciomusculară în treimea superioară a coapsei nervul este situat sub fascia lată, lateral
de capătul lungal bicepsului, în treimea medie este acoperit de capul lung al acestui muşchi, iar în treimea
inferioară sedispune între biceps şi semimembranos.Fascia lată dă septuri fibroase intermusculare - lateral
şi medial, care se inserează pe linia aspră a femurului, formînd trei loje fascialepentru trei grupe de muşchi
- anterioară, posterioară şi medială. Teaca medială conţine muşchii aductori, anterioară - muşchiul
cvadriceps femural (m. quadriceps femoris), posterioară - flexorii gambei.
172. Lacuna musculară şi lacuna vasculară în regiunea subinghinală - delimitarea,
conţinutul,comunicările cu alte regiuni (desen).
Porțiunea fasciei iliopectineea care se inseră lateral pe ligamentul inghinal, iar medial la
eminențailiopectineea se numește – arcus iliopectineus. Acest arc împarte spațiul subinghinal în 2
lacune:musculară, vasculară.*Lacuna musculară e delimitată:
Anterior – ligamentul inghinal
Posterior – osul iliac,
Lateral – osul iliac,
Medial – arcul iliopectineu.*Prin ea trece. m.ilipsoas, n.femural, n.cutanat femural lateral.*Lacuna
vasculară e delimitată:
Anterior – ligamentul lacunar (Pupart),
Posterior – ligamentul pectineal (Cooper – o îngroșare a periostului osului pubian)•Lateral – arcul
iliopectineu,•Medial – ligamentul lacunar (Gimbernat)*Prin ea trece: vena femurală – medial, artera
femurală – lateral.Pe peretele arterei femurale trece ramura femurală a n.genitofemoral.Prin lacuna
musculară, rar, pot difuza flegmoanele formate în rezultatul tuberculozei vertebrelorlombare. Foarte rar pe
aici pot prolaba hernia
173. Lojele fasciale ale gambei, conţinutul, muşchii, vasele şi nervii (desen-schemă). Comunicările
în regiunea anterioarăa gambei deosebim două loje fasciomusculare: anterioară şi laterală, delimitatede loja
musculară posterioară prin oasele gambei şi membrana interosoasă. în loja anterioară sînt dispuşi: muşchiul
tibial anterior, lateral de el - lungul extensor al degetelor, întreei, In treimea inferioară, este situat
extensorul lung al degetului mare.Pachetul vasculonervos al lojeianterioare este reprezentat de artera tibială
anterioară (a. tibialisanterior), două vene omonime şi nervul peronier profund, situat pe membrana
interosoasă şi fixat de eaprin fibre conjunctive.
174. Anatomia clinică a plexului brahial. Blocajul plexului brahial.
Blocul plexului brahial este o tehnică de anestezie regională care este uneori utilizată ca alternativă sau ca
adjuvant la anestezia generală pentru intervenția chirurgicală a extremității superioare. Această tehnică
implică injectarea agenților anestezici locali în imediata apropiere a plexului brahial, blocând temporar
senzația și capacitatea de a mișca extremitatea superioară. Subiectul poate rămâne treaz în timpul
procedurii chirurgicale care urmează sau pot fi sedați sau chiar anesteziați complet, dacă este necesar. -
Plexul brahial este format din ramul ventral al C5-C6-C7-C8-T1, ocazional cu mici contribuții de către C4
și T2. Există mai multe abordări ale blocării plexului brahial, începând proximal cu blocul interscalen și
continuând distal cu blocurile supraclaviculare, infraclaviculare și axilare. Conceptul din spatele tuturor
acestor abordări ale plexului brahial este existența unei învelișuri care cuprinde pachetul neurovascular care
se extinde de la fascia cervicală profundă până ușor dincolo de marginile axilei.