LUCRAREA DE LABORATOR NR.

Tema: Microbiologia și diagnosticul de laborator al infecțiilor provocate de

bacili gram-pozitivi (aerobi, anaerobiși acido-rezistenți)

ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL:

1. Caracteristica generală a familiei Bacillaceae. Genurile implicate în patologia umana.

Familia Bacillaceae cuprinde bacterii sub formă de bastonaşe foarte mari (lungime - 8-10
milimicroni, lățime 0,4-2 milimicroni) , Gram-pozitive, producătoare de endospori.
În condiții nefavorabile sporulează; sporii pot rămâne viabili în pamint ani de zile, germenii
din aceată familie numindu-se telurici.

Cuprinde bacteriile sporogene aerobe și anaerobe încadrate în 5 genuri dintre care 2

importante în patologia umană:
- Genul Bacillus (aerobi);
- Genul Clostridium (anaerobi).

Genul Bacillus – reunește bacili tipic grampozitivi în culturile tinere, majoritatea speciilor
sunt mobile cu flageli peritrichi; neacidorezistenți.
- produc spori foarte rezistenți;
- catalopozitivi;
- Aerobi sau parțial aerobi.

Genul Clostridium – sunt bacili grampozitive;

- sunt mobile cu flagel
peritrichi;
 - Strict anaerobi;
- unele specii atacă zăharurile fermentativ, altele sunt azaharolitice.

- sporul depaseste dimensiunile celulei bacteriene , astfel diferentiem – terminal (tetani),

subtermanal(botulini) sau central (gangrena gazoasa

- capetele sunt rotunjite

- principalul habitat este solul, însă sunt specii care găzduiesc în
intestinul omului și animalelor (numai câteva specii sunt patogene pentru om).

- Propietati tinctoriale

2. Agentul cauzal al antraxului. Caracterele morfobiologice. Sursa de infecţie,

mecanismul şi căile de transmitere. Patogeneza şi formele clinice ale infecţiei
cărbunoase. Diagnosticul microbiologic al antraxului.
368
Bacillus anthracis (bacilul cărbunos) determină antraxul, infecţie denumită şi cărbune sau
dalac.
Este boala care afectează în primul rând
ierbivorele (vaci, cai, oi). Acestea se contaminează
de regulă pe cale digestivă, prin ingestia sporilor
prezenţi pe vegetaţie sau pe solul contaminat.
La om, în funcţie de calea de contaminare,
antraxul se poate prezenta sub trei forme: cutanat -
pustula malignă (cel mai frecvent), respirator şi
digestiv. Toate cele trei forme pot evolua spre
septicemie sau meningită. Nu se cunoaşte
transmiterea de la om la om.

Antraxul, în
raport cu poarta de intrare, are trei forme clinice:
cutanată, pulmonară și digestivă.
 Antraxul cutanat – este cea mai frecventă formă
la om. La poarta de intrare, apre inițial o simplă
papulă, care evoluază rapid în veziculă și
pustulă. Leziunea se ulcerează și se acoperă cu o
crustă neagră.
Progresiv endemul
se accentuează, crusta se extinde și în jurul ei apare o
coroană de vezicule. Limfadenita regonală însoțește
leziunea locală. Se poate trata cu preparate antibiotice.
 Antraxul pulmonar – apare după înhalarea sporilor de
Bacillus Anthracis de către lucrătorii din industria lânii,
blănurilor, făinii de oase sau după folosirea lor ca armă
biologică. Evaluază ca o pneumonie complicată precoce
cu mediastinităextrem de gravă. Poate surveni moartea.
 Antraxul digestiv – formă uzuală la animale, la om apare rar după consumul cărnii de la
animalele bolnave de antrax insuficient prelucrată termic. Evoluează ca o enterocolită
hemoragică, toxică.
  Toate tipurile de antrax pot evolua septicemic, iar meningocefalita cărbunoasă este o
complicație posibilă și mortală.

Diagnosticul de laborator - este bacteriologic. În infecţia cărbunoasă, prelucrarea

prelevatelor se efectuează doar în laboratoare specializate, cu gradul III-IV de biosecuritate,
după luarea tuturor măsurilor de precauţie, pentru prevenirea contaminării.

3. Agenţii patogeni ai gangrenei gazoase. Caracterele morfobiologice. Sursa de infecţie.

Mecanismul şi căile de infectare. Patogeneza infecţiei. Formele clinice de manifestare.
Diagnosticul de laborator al gangrenei gazoase.
414

4. Agentul cauzal al tetanosului. Caracterele morfobiologice. Sursa infecţiei. Mecanismul

şi căile de infectare. Patogeneza. Formele clinice. Diagnosticul de laborator al
tetanosului.
409

5. Agentul cauzal al botulismului. Caracterele morfobiologice. Tipurile de botulotoxine.

Sursa infecţiei, mecanismul şi căile de transmitere. Patogeneza botulismului.
Diagnosticul de laborator: produsul patologoc, recoltarea lui; metodele de diagnostic.
426

6. Profilaxia şi tratamentul specific al infecţiilor provocate de bacilii gram-pozitivi

(aerobi, anaerobi).
7. Clasificarea micobacteriilor. Agenţii cauzali ai tuberculozei şi micobacteriozelor şi
caracterele lor morfobiologice. Factorii de patogenitate.

8. Sursa de infecţie, mecanismul şi căile de transmitere ale tuberculozei. Patogeneza

infecţiei. Formele clinice primare şi secundare de tuberculoză.
396
9. Diagnosticul de laborator al tuberculozei. Profilaxia şi tratamentul specific al
tuberculozei.
396
10. Micobacteriile leprei şi caracterele lor morfobiologice. Sursa de infecţie, mecanismul,
căile de transmitere, patogeneza şi diagnosticul de laborator al leprei. Profilaxia şi
tratamentul specific.