AL INFECŢIILOR PROVOCATE DE COCII PATOGENI” ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL: 1. Caracteristica generală a cocilor patogeni. Rolul lor în patologia umană. 2. Stafilococii. Clasificarea. Caracterele morfobiologice. Diferenţierea stafilococilor patogeni şi saprofiţi. 3. Sursa şi mecanismul de transmitere, formele clinice ale infecţiilor stafilococice. 4. Diagnosticul de laborator al infecţiilor stafilococice. 5. Streptococii. Caracterele morfobiologice. Diferenţierea Streptococcus pyogenes de saprofiţi. 6. Streptococcus pneumoniae. Caractere morfobiologice. Diferenţierea de S.pyogenes. 7. Sursa şi căile de transmitere ale infecţiilor streptococice. Bolile cauzate de streptococi. Rolul streptococilor în etiologia scarlatinei şi reumatismului. 8. Diagnosticul de laborator al infecţiilor streptococice specifice şi nespecifice. 9. Genul Neisseria. Clasificarea. Caracterele morfobiologice ale meningococilor şi gonococilor. Sursa de infecţie, mecanismul de transmitere al meningococilor şi gonococilor. Bolile cauzate de neiserii. 10. Diagnosticul microbiologic al infecţiilor cauzate de neiserii. 11. Profilaxia şi tratamentul specific al infecţiilor provocate de cocii patogeni.
Lucrarea de laborator N 2 Data_____________
ТЕМА: MICROBIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL
INFECŢIILOR PROVOCATE DE BACILI GRAM-POZITIVI (AEROBI, ANAEROBI) ŞI ACIDO-REZISTENŢI ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL: 1. Caracteristica generală a familiei Bacillaceae. Genurile implicate în patologia umana. 2. Agentul cauzal al antraxului. Caracterele morfobiologice. Sursa de infecţie, mecanismul şi căile de transmitere. Patogeneza şi formele clinice ale infecţiei cărbunoase. Diagnosticul microbiologic al antraxului. 3. Agenţii patogeni ai gangrenei gazoase. Caracterele morfobiologice. Sursa de infecţie. Mecanismul şi căile de infectare. Patogeneza infecţiei. Formele clinice de manifestare. Diagnosticul de laborator al gangrenei gazoase. 4. Agentul cauzal al tetanosului. Caracterele morfobiologice. Sursa infecţiei. Mecanismul şi căile de infectare. Patogeneza. Formele clinice. Diagnosticul de laborator al tetanosului. 5. Agentul cauzal al botulismului. Caracterele morfobiologice. Tipurile de botulotoxine. Sursa infecţiei, mecanismul şi căile de transmitere. Patogeneza botulismului. Diagnosticul de laborator: produsul patologoc, recoltarea lui; metodele de diagnostic. 6. Profilaxia şi tratamentul specific al infecţiilor provocate de bacilii gram-pozitivi (aerobi, anaerobi). 7. Clasificarea micobacteriilor. Agenţii cauzali ai tuberculozei şi micobacteriozelor şi caracterele lor morfobiologice. Factorii de patogenitate. 8. Sursa de infecţie, mecanismul şi căile de transmitere ale tuberculozei. Patogeneza infecţiei. Formele clinice primare şi secundare de tuberculoză. 9. Diagnosticul de laborator al tuberculozei. Profilaxia şi tratamentul specific al tuberculozei. 10. Micobacteriile leprei şi caracterele lor morfobiologice. Sursa de infecţie, mecanismul, căile de transmitere, patogeneza şi diagnosticul de laborator al leprei. Profilaxia şi tratamentul specific.
Lucrarea de laborator N3 Data_____________
ТЕМА: MICROBIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL
INFECŢIILOR PROVOCATE DE MICROORGANISME DIN GENUL CORYNEBACTERIUM, BORDETELLA ŞI HAEMOPHILUS. ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL:
1. Clasificarea corinebacteriilor. Agentul cauzal al difteriei. Caracterele morfobiologice.
Biovariantele C. diphtheriae. Sursa de infecţie. Mecanismul şi căile de transmitere. Patogeneza difteriei. Formele clinice. 2. Diagnosticul de laborator al difteriei: produsul patologic, recoltarea lui; metodele de diagnostic. 3. Imunitatea în difterie. Determinarea imunităţii antitoxice prin reacţia Schick (in vivo) şi RHAI (in vitro). 4. Agentul cauzal a tusei convulsive. Caracterele morfobiologice. Sursa de infecţie. Mecanismul şi căile de transmitere. Patogeneza tusei convulsive. 5. Diagnosticul de laborator al tusei convulsive: prelevatele şi recoltarea lor; metodele de diagnostic. Semnificaţia diagnostică a fiecărei metode. 6. Genul Haemophilus. Haemophilus influenzae. Caracterele morfobiologice. Patogenie şi principalele boli cauzate. 7. Diagnosticul de laborator în infecţiile provocate de Haemophilus influenzae. 8. Profilaxia şi tratamentul specific al infecţiilor provocate de microorganismele din genul Corynebacterium, Bordetella şi Haemophilus.
Lucrarea de laborator N4 Data_____________
TEMA: MICROBIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL
SPIROCHETOZELOR
ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL
1. Caracteristica generală a spirochetelor, clasificarea şi rolul lor în patologia umană. 2. Caracterele morfobiologice ale agentului cauzal al sifilisului. 3. Sursa, mecanismul şi căile de transmitere ale infecţiei. Patogeneza, stadiile clinice ale sifilisului. 4. Diagnosticul de laborator al sifilisului: produsele patologice, recoltarea lor; metodele de diagnostic. 5. Borreliile şi caracterele lor morfobiologice. 6. Sursa de infecţie, mecanismul şi căile de transmitere ale tifosului recurent epidemic şi endemic. Patogeneza. 7. Diagnosticul de laborator al tifosului recurent: materialul de examinat, regulile de recoltare; metodele de diagnostic. 8. Agentul cauzal al borreliozei Lyme. Caracterele morfobiologice. Răspândirea în natură. Sursa de infecţie, căile de transmitere. Principiile diagnosticului de laborator. 9. Leptospirele şi caracterele lor morfobiologice. Sursa, mecanismul şi căile de transmitere ale leptospirozei. Patogeneza. 10. Diagnosticul de laborator al leptospirozelor. Imunitatea, profilaxia şi tratamentul specific ale spirochetozelor.
Lucrarea de laborator N5 Data_____________
TOTALIZARE COMPARTIMENT 1
Lucrarea de laborator N6 Data_____________
TEMA: “MICROBIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL
INFECŢIILOR CAUZATE DE BACILI GRAM-NEGATIVI (ENTEROBACTERII ŞI NONENTEROBACTERII)
ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL
1. Caracteristica generală a bacteriilor din familia Enterobacteriaceae. Clasificarea. Caracterele morfobiologice. 2. Testele-cheie ale familiei. Testele primare şi secundare de identificare a genurilor şi speciilor. 3. Habitatul natural al enterobacteriilor şi rolul lor în patologia umană. 4. Diagnosticul diferenţial al infecţiilor provocate de microorganisme din familia Enterobacteriaceae. 5. Imunitatea. Profilaxia şi tratamentul specific al infecţiilor cauzate de microorganisme din familia Enterobacteriaceae. 6. Familia Vibrionaceae. Clasificarea. Habitatul şi rolul în patologia umană. 7. Genul Vibrio. Clasificarea. Caracterele morfobiologice ale vibrionilor. Grupurile de vibrioni Heiberg. Biovariantele speciei V.cholerae. 8. Structura antigenică a vibrionilor. Serogrupurile şi serovarurile implicate în patologie. 9. Holera. Sursa de infecţie, căile de transmitere şi patogeneza. 10. Diagnosticul de laborator al holerei. 11. Imunitatea. Profilaxia specifică şi tratamentul holerei.
Lucrarea de laborator N7 Data_____________
TEMA: MICROBIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECŢIILOR PROVOCATE DE MICROORGANISME CU PARAZITARE INTRACELULARĂ
ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL
1. Rickettsiile. Habitatul natural. Clasificarea rickettsiilor. Rolul rickettsiilor în patologia umană. 2. Caracterele morfobiologice. Metodele de cultivare. Structura antigenică. 3. Diagnosticul microbiologic al rickettsiozelor. 4. Imunitatea, profilaxia specifică şi tratamentul rickettsiozelor. 5. Chlamidiile. Repere taxonomice. Habitat. Caractere morfobiologice. Infecţii determinate de chlamidii. 6. Micoplasmele. Repere taxonomice. Habitat. Caractere morfobiologice. Infecţii determinate de micoplasme. 7. Diagnosticul microbiologic al chlamidiozelor şi micoplasmozelor. 8. Imunitatea, profilaxia specifică şi tratamentul chlamidiozelor şi micoplasmozelor.
Lucrarea de laborator N8 Data_____________
TEMA: PRINCIPIILE DIAGNOSTICULUI DE LABORATOR AL
INFECŢIILOR DE ETIOLOGIE VIRALĂ
ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL
1. Virusurile. Natura. Particularităţile biologice. Taxonomia şi clasificarea. 2. Forma, compoziţia chimică şi structura virionului. Noţiuni generale de viroizi şi prioni. 3. Multiplicarea (replicarea virusurilor). Fazele şi etapele ciclului replicativ viral. 4. Metodele de cultivare a virusurilor: pe animale de laborator. Selectarea animalelor, căile de infectare. Avantajele şi dezavantajele metodei; în ouă embrionate de găină. Structura oului embrionat de găină. Metodele de inoculare (închisă şi deschisă). Avantajele şi dezavantajele metodei; în culturi celulare. Tipurile de culturi de celule. Infectarea culturilor de celule. 5. Metodele de diagnostic ale infecţiilor cauzate de virusuri (viroze). 6. Materiale de examinare (prelevate) de la pacienţi. Regulile de recoltare şi ambalare, condiţiile de transportare în laborator. 7. Metoda virusoscopică de examinare a prelevatelor în viroze. 8. Metoda virusologică în diagnosticul virozelor. Pregătirea probelor pentru examinarea în metoda virusologică. 9. Izolarea virusului pe culturi de celule, ouă embrionate de găină, animale de laborator; indicarea virusului pe culturi de celule (incluzii, ECP, proba de culoare, RHA, RHAds, proba plajelor), în oul embrionat (RHA, decesul embrionului, modificări pe MCA), pe animalele de laborator (simptoame clinice, deces, RHA, modificări histopatologice);identificarea virusului (definirea genului, speciei). 10. Metoda serologică - recoltarea, păstrarea şi examinarea serurilor perechi în RIHA, RIHAds, RPG, RIF, RFC, RN, AIE. Citirea şi interpretarea rezultatelor. 11. Identificarea genomului viral prin tehnici de biologie moleculară.
Lucrarea de laborator N 9 Data_____________
TEMA: DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECŢIILOR RESPIRATORII PROVOCATE DE VIRUSURI
TREBĂRI PENTRU CONTROL:
1. Caracteristica generală a Ortho- şi Paramyxovirusurilor. Clasificarea. 2. Caracterele morfobiologice ale virusului gripal (morfologia, structura şi compoziţia chimică, structura antigenică, variabilitatea, reproducerea, cultivarea, rezistenţa). 3. Sursa infecţiei, mecanismul de transmitere. Patogeneza şi clinica gripei. 4. Diagnosticul de laborator al gripei: a) materialul de examinat, recoltarea şi prelucrarea prealabilă; b) metodele de diagnostic: virusoscopică, virusologică, serologică. 5. Imunitatea, profilaxia şi tratamentul gripei. 6. Caracterele morfobiologice ale virusurilor paragripale. 7. Diagnosticul de laborator al paragripei: produsul patologic şi recoltarea lui, metodele de diagnostic. 8. Virusul parotiditei epidemice (oreionului). Caracterele morfobiologice. Sursa de infecţie, căile de transmitere, patogeneza infecţiei. 9. Diagnosticul de laborator al parotiditei epidemice. Imunitatea, profilaxia specifică a parotiditei. 10. Caracterele morfobiologice ale virusului rujeolei. Sursa de infecţie, mecanismul de infectare. Patogeneza rujeolei. 11. Diagnosticul de laborator al rujeolei: prelevate, recoltarea lor. Metodele de diagnostic. Imunitatea, profilaxia specifică şi tratamentul rujeolei. 12. Virusul rubeolic. Caracterele morfobiologice. Epidemiologia, sursa de infecţie, mecanismul de infectare, patogeneza. 13. Diagnosticul de laborator al rubeolei: prelevate, recoltarea lor. Metodele de diagnostic. Imunitatea, profilaxia specifică şi tratamentul. 14. Coronavirusurile şi adenovirusurile respiratorii. Epidemiologia, sursa de infecţie, mecanismul de infectare, patogeneza. Principiile diagnosticului de laborator. Profilaxia şi tratamentul specific.
Lucrarea de laborator N10 Data_____________
TEMA: DIAGNOSTICUL DE LABORATOR A HEPATITELOR VIRALE
ŞI HIV/SIDA
ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL
1. Virusurile hepatitice. Virusurile hepatitei A (VHA) şi E (VHE). Caracterele morfobiologice. Sursa de infecţie, mecanismele de infectare, patogeneza hepatitelor A şi E. 2. Virusurile hepatitei B (VHB), C (VHC), D (VHD). Caracterele morfobiologice. Sursa de infecţie, mecanismele de infectare, patogeneza şi consecinţele hepatitelor virale B, C, D. 3. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale. Prelevatele. Metodele de diagnostic. Markerii sero-epidemiologici ai infecţiilor hepatice şi semnificaţia lor diagnostică. 4. Imunitatea, profilaxia şi tratamentul specific al hepatitelor virale. 5. Familia Retroviridae. Clasificarea. Rolul în patologie. 6. Caracterele morfo-structurale comune ale retrovirusurilor. Organizarea genomului. Multiplicarea. Aspecte genetice. 7. Subfamilia Lentivirinae. Virusuri HIV I şi HIV II (virusuri SIDA). Caractere morfostructurale. Organizarea genomului. Structura antigenică. Rezistenţa la agenţi fizici şi chimici. 8. Patogeneza. Etapele infecţiei HIV. Formele clinice. Imunitatea. 9. Diagnosticul de laborator a HIV infecţiei. Produse patologice. Indicarea Ag virale, izolarea şi identificarea virusului. Serodiagnosticul, examenul hematologic în HIV infecţie. 10. Imunitatea. Profilaxia şi tratamentul specific al HIV infecţiei.
Lucrarea de laborator N 11 Data_____________
TEMA: DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECŢIILOR CAUZATE DE HERPESVIRUSURI ŞI ENTEROVIRUSURI
11. Familia Herpesviridae. Clasificarea. Caractere morfo-structurale comune.
12. Genul Herpes simplex. Cultivare. Infecţia cu HVS I şi HVS II. Imunitatea. Diagnostic de laborator: a) examen direct; b) izolarea şi identificarea virusului; c) serodiagnostic. Profilaxia şi tratamentul. 13. Genul Varicella virus. Virusul Varicela-Zoster. Varicela şi zona zoster. Patogeneza. Imunitatea. Diagnosticul de laborator. Profilaxia şi tratamentul. 14. Genul Cytomegalovirus. Virusul Citomegalic. Aspecte clinice. Imunitate. Principiile diagnosticului de laborator. 15. Genul Lymphocryptovirus. Virusul Epstein-Barr. Aspecte clinice. Imunitatea. Principiile diagnosticului de laborator. 16. Familia Picornaviridae. Caracteristica familiei. Clasificarea. 17. Caracterele morfobiologice ale virusurilor poliomielitei. 18. Sursa de infecţie, mecanismele de transmitere şi patogeneza poliomielitei. 19. Diagnosticul de laborator al poliomeilitei: produse patologice şi recoltarea lor; prelucrarea prealabilă; metodele de diagnostic. 20. Imunitatea, profilaxia specifică şi tratamentul poliomielitei. 21. Rotavirusurile. Caracterele morfobiologice. Rolul în patologia umană. Diagnosticul de laborator al infecţiilor, cauzate de rotavirusuri.
MICROIOLOGICĂ A APEI ŞI AERULUI DIN CABINETELE STOMATOLOGICE
ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL:
1. Microbiologia sanitară şi sarcinile ei. 2. Sursele contaminării biologice a mediului ambiant. 3. Microorganismele sanitaro-indicante şi cerinţele faţă de ele. 4. Microflora apei, aerului şi provenienţa ei. 5. Scopul analizei sanitaro-microbiologice a apei şi aerului din cabinetele stomatologice. 6. Metodele examenului sanitaro-microbiologic al apei: recoltarea probelor de apă; determinarea numărului total de microorganisme în apă; determinarea bacteriilor din grupul coli (bacteriilor coliforme); determinarea contaminării fecale recente (bacterilor coli-fecale). 7. Metodele de recoltare a probelor de aer din cabinetul stomatologic pentru analiza bacteriologică. 8. Criteriile aprecierii calităţii aerului din cabinetele stomatologice. Lucrarea de laborator N 14 Data_____________
TEMA: ECOLOGIA CAVITĂŢII ORALE. INFECŢIA ÎNCRUCIŞATĂ ÎN
CABINETUL DE STOMATOLOGIE
ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL:
1. Factorii care controlează condiţia microbiologică a gurii. 2. Succesiunea microbiotei orale umane. Succesiuni normale şi succesiuni disbiotice ale microbiotei orale. 3. Metode de determinare a compoziţiei florei normale a cavităţii bucale. 4. Stabilirea numărului total de lactobacterii din lichidul bucal: metoda clasică; metodele rapide. 5. Determinarea cantitativă a levurilor din genul Candida din microbiota orală. 6. Testarea sensibilităţii la antifungice. 7. Studiul efectului antimicrobian al materialelor dentare, al pastelor dentare. 8. Infecţia încrucişată în cabinetul de stomatologie şi consecinţele ei. 9. Sursele şi căile de transmitere a infecţiei spre gazda receptivă. Microorganisme accidental prezente în fondul microbian al cabinetului de stomatologie. Personalul medico-sanitar ca sursă de infecţie. 10. Măsuri de combatere a infecţiei încrucişate în cabinetul stomatologic. 11. Dezinfecţia şi sterilizarea în practica stomatologică. Metode de sterilizare în practica stomatologică. Dezinfecţia în cabinetul de tehnică dentară. 12. Circuitul instrumentelor şi materialelor reutilizabile în cabinetul stomatologic.
Lucrarea de laborator N15 Data_____________
PROCESELE PATOLOGICE SPECIFICE ŞI NESPECIFICE DIN
CAVITATEA ORALĂ. DIAGNOSTICUL MICROBIOLOGIC
ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL:
1. Placa dentară. Consideraţii generale. Formarea plăcii dentare. Colonizarea precoce şi succesiuni bacteriene. Placa matură. Prevenţia formării şi dezvoltării plăcii dentare. 2. Dispoziţia topografică a microorganismelor în placa dentară. 3. Tartrul dentar. Consideraţii generale. 4. Caria dentară. Etiologia şi patogenia cariei dentare. Diagnosticul microbiologic a cariei dentare. Evaluarea riscului cariogen. Prevenţia cariei dentare. 5. Boala parodontală. Etiopatogenia bolilor parodontale. Microorganismele asociate bolilor parodontale. Diagnosticul de laborator al bolilor parodontale. Profilaxia şi tratamentul bolilor parodontale. 6. Infecţiile pulpare. Etiopatogenie. Microorganismele asociate infecţiilor endodontice. Diagnosticul microbiologic al infecţiilor pulpare. 7. Abcesele periapicale. Etiopatogenie. Diagnosticul microbiologic al abceselor periapicale. Profilaxia şi tratamentul infecţiilor pulpare şi periapicale. 8. Factorii care afectează stabilitatea ecosistemului bucal. 9. Infecţii ale ţesuturilor periorale: infecţii ale tegumentului perioral; limfadenitele cervico- faciale; angina Ludwig; sinuzita maxilară odontogenă. 10. Infecţii ale ţesuturilor dure: osteita alveolară localizată; ostiomielita. 11. Infecţii ale ţesuturilor orale moi: infecţii bacteriene acute; infecţii bacteriene cronice; infecţii virale şi micoze ale ţesuturilor orale moi. 12. Infecţii orale la pacienţii imunocompromişi.