MATERIALE DENTARE

CURS NR.4

CURS NR.5

MATERIALE PENTRU
REALIZAREA MACHETELOR

1
Macheta-noţiuni generale STRUCTURAREA CURSULUI
Metode de obţinere ale machetelor protezelor dentare
Clasificarea materialelor utilizate în realizarea machetelor
protezelor dentare
Condiţiile impuse materialelor utilizate în realizarea machetei
Compoziţia cerurilor dentare
Proprietăţile cerurilor dentare
Tipuri de ceruri dentare
1. Ceară pentru macheta protezelor parţiale şi totale
2. Ceară pentru macheta coroanelor şi corpurilor de
punte
3. Ceară de inlay
4. Ceară pentru macheta protezelor parţiale scheletizate
5. Alte ceruri dentare
Răşini polimerice 2
MACHETA

reproducere la scară
naturală, cu materiale
specifice, a volumului şi
formei viitoarei proteze
dentare.
3
METODE DE OBŢINERE A MACHETEI
PROTEZEI DENTARE

Directă – macheta este modelată în

cavitatea orală

Indirectă – macheta este modelată

pe model, de către tehnicianul dentar.
4
 MATERIALELE UTILIZATE ÎN
REALIZAREA MACHETELOR:

1. Ceruri dentare
2. Răşinile polimerice:
• răşini acrilice simple
• răşini compozite fotopolimerizabile
• masele plastice prefabricate.
3. Materiale auxiliare: nylon, fire de păr,
tije metalice/material plastic.
5
CONDIŢII IMPUSE
1.1. SăSăfie
fieuşor
uşormodelabile
modelabilelalatemperatura
temperaturacamerei camereisau sauaacavităţii
cavităţiiorale,
orale,fără
fărăaa
sesedeforma
deformadupă dupăfinalizarea
finalizareamachetării
machetării
2.2. SăSă fie sau să devină plastice dupăooîncălzire
fie sau să devină plastice după încălzireparţială
parţială
3.3. SăSă se adapteze cu uşurinţă şi corect la suprafeţelemachetate
se adapteze cu uşurinţă şi corect la suprafeţele machetatepermiţând
permiţând
corecturi în zona cervicală
corecturi în zona cervicală
4.4. SăSănunufiefiecasante
casante
5.5. SăSăseseplastifieze
plastifiezeşişisăsăse sesolidifice
solidificeîntr-un
într-uninterval
intervalde detimp
timpnecesar
necesar
modelării, fără pierderea proprietăţilor
modelării, fără pierderea proprietăţilor
6.6. SăSăprezinte
prezinteoocontracţie
contracţietermică
termicăcât câtmaimaimică
micăposibil
posibil
7.7. SăSă ardă fără reziduuri (maximum de reziduu acceptateste
ardă fără reziduuri (maximum de reziduu acceptat estede
de0,1%)
0,1%)
atunci când sunt utilizate ca materiale de machetă
atunci când sunt utilizate ca materiale de machetă pentru componente pentru componente
metalice
metalice
8.8. SăSăseseîndepărteze
îndepărtezecu cuuşurinţă
uşurinţăfărăfărăaaimpregna
impregnatiparul
tiparulatunci
atuncicând
cândsese
machetează
macheteazălucrări lucrăriprotetice
proteticedindinpolimeri
polimeri
9.9. SăSă nu fie toxice pentru ţesuturile cavităţiiorale
nu fie toxice pentru ţesuturile cavităţii orale
10.
10. Să prezinte o stabilitate chimică şi volumetricăatât
Să prezinte o stabilitate chimică şi volumetrică atâtlalatemperatura
temperatura
camerei
camereicât câtşişilalatemperatura
temperaturacavităţii
cavităţiiorale
orale
11.
11. Să fie colorate dar să nu coloreze sau săintre
Să fie colorate dar să nu coloreze sau să intreînîncombinaţie
combinaţiecu cu
materialele utilizate pentru modele şi tipare schimbându-le
materialele utilizate pentru modele şi tipare schimbându-le astfel astfel
proprietăţile
proprietăţilelor lorfizico-chimice.
fizico-chimice.
6
CERURILE DENTARE

CERURILE DENTARE =
amestec complex de ceruri
naturale şi sintetice, gume,
grăsimi, răşini obţinut prin
topire-răcire.
7
CLASIFICAREA CERURILOR – criterii:

După domeniul de utilizare:

1. Ceară de modelaj
2. Ceară pentru înregistrarea relaţiei intermaxilare
3. Ceară pentru machete (turnare):
• Ceară pentru inlay : moale, medie (iarnă), dură (vară)
• Ceară pentru coroane şi punţi
• Ceară pentru schelete
• Ceară pentru tehnica metalo-ceramică
• Alte ceruri: ceară pentru lipit, ceară pentru cofrare,
ceară pentru amprenta corectivă.

Cerurile dentare sunt utilizate preponderent în modelarea

machetelor şi restrâns pentru proceduri clinice: macheta-
amprentă directă. 8
CLASIFICAREA CERURILOR – criterii:

În funcţie de temperatura
mediului în care se utilizează:
1.Ceară de iarnă
2.Ceară de vară.

9
CLASIFICAREA CERURILOR – criterii:

După consistenţă:
1.Ceară moale
2.Ceară de consistenţă medie (iarna)
3.Ceară dură (vara).

10
COMPOZIŢIE

Cerurile dentare sunt amestecuri

de ceruri naturale (parafină, ceară
de albine, ceară Carnauba, ceară
de balenă, ceresină), ceară
sintetică, răşini naturale, uleiuri,
grăsimi, gume şi coloranţi.
11
CERURILE NATURALE

minerală

de origine
vegetală

animală
12
CERURILE NATURALE (minerale):

Obţinere: din fracţiunile de

Parafina distilare ale ţiţeiului.

D.p.d.v. chimic, parafina este

un amestec de hidrocarburi
saturate.

Intervalul de topire: 40-71°C.

Se adaugă pentru a mări duritatea şi intervalul de

topire. 13
CERURILE NATURALE (minerale):
Este o ceară minerală rigidă,
casantă, de culoare galbenă sau
Ozocherita galben brună, cu structură
microcristalină; are intervalul de
topire de 65°C. Purificată şi
decolorată poartă numele de
ceresină.

este forma sintetizată de ozocherită.

Are un interval de topire cuprins între
Ceresina 70-80°C. Se adaugă pentru a ridica
intervalul de topire al amestecului
final.
14
 CERURILE NATURALE (minerale):
Obţinere: din fracţiunile de distilare
Ceruri ale ţiţeiului brut
sunt ceruri cu intervalul de
microcristaline topire ridicat (60-91°C)

cristalizează în multe foiţe

grad crescut de flexibilitate
Ceara Au afinitate mare faţă de uleiuri,
barnsdahl (determină modificarea fluidităţii şi
aderenţei).
Contracţia volumetrică a acestora în
Interval de topire (70-740C) timpul solidificării este mai mică
decât la cerurile parafinice.
adăugate amestecului măresc intervalul de 15
topire, fluiditatea şi aderenţa parafinei.
CERURILE NATURALE vegetale:
- aparţin ceridelor

- sunt solide la temperatura obişnuită, dar

Cerurile se înmoaie la căldură, când îşi pierd
vegetale rigiditatea.

- sunt insolubile în apă

- Sunt solubile în alcool cald şi solvenţi organici

(cloroform, tetraclorură şi sulfură de carbon)

Din această categorie:

Ceara Carnauba
Ceara Candelilla
Ceara de Japonia şi untul de cacao
16
 produs de secreţie al frunzelor de palmieri; culoare
gri-verzuie; este dură şi casantă; intervalul de
Ceara topire: 84-91°C; influenţează duritatea şi intervalul
Carnauba de topire al amestecului (cresc duritatea şi
temperatura de topire a produselor în care se
introduc – produsele devin mai casante.
produs vegetal secretat de tulpina unor plante
decorative; interval de topire: 68-75°C;
Ceara influenţează duritatea şi intervalul de topire al
Candelilla amestecului (ridică intervalul de topire al
amestecului şi îl face mai dur şi mai casant).

Ceara de Japonia şi untul de cacao – sunt grăsimi

Ceara de Japonia este tare, maleabilă, adezivă, are
interval de topire restrâns (500C); se poate amesteca
cu parafina pentru îmbunătăţirea proprietăţilor legate
de aderenţă şi emulsionare
Untul de cacao- utilizat în: clinică pentru protecţia ţesuturilor moi
laborator, pentru protecţia produselor
pe bază de silicat, contra umezelii 17
CERURILE NATURALE (animale):

Ceara de albine
Ceara de insecte
este principalul constituient al
cerurilor dentare.
Intervalul de topire: 63-70°C.
Se adaugă pentru a mări
Ceara Shellac plasticitatea amestecului.

este produsul de secreţie al unor

insecte (Laccifer Lacca)
d.p.d.v. chimic: ester cerat
este dură, de culoare roşie-maronie
Intervalul de topire: 36-45°C.
Se adaugă în compoziţia cerurilor
pentru ridicarea intervalului de
18
topire.
CERURILE NATURALE (animale):

ceară albă, inodoră, moale

Intervalul de topire: 40-50°C
Ceara de balenă În amestec, are rolul de a mări
plasticitatea şi de a scădea punctul de
topire.

Lanolina (ceară de lână)
culoare galben-maronie
Intervalul de topire: 36-45°C.
Se adaugă în compoziţia cerurilor
moi de modelaj, conferindu-le
plasticitate şi interval de topire
coborât.
19
CERURILE SINTETICE
cele mai utilizate sunt:
are un interval de topire
Ceara ridicat (100-115°C) şi
proprietăţi asemănătoare
polietenică parafinei.

are un interval de topire

mai mic (37-63°C). Are
compatibilitate limitată cu
Ceara alte ceruri, dar se
plastifiază uşor;
polioxietenică concomitent prin
combinare permite
formarea unor pelicule
fine de ceară.
20
RĂŞINILE NATURALE

cele mai uzuale în obţinerea

cerurilor dentare sunt:
colofoniul
copalul
sacâzul
sandaracul.

Acestea se adaugă pentru

creşterea durităţii amestecului
şi aderenţei. 21
GUMELE

sunt substanţe adezive, exudate

amorfe, care se întăresc în prezenţa
aerului.

Guma arabică şi guma tragacant

sunt gume naturale ce intră în compoziţia:

cerurilor dentare
pulberilor şi pastelor adezive pentru
menţinerea protezelor mobile.
22
GRĂSIMILE

sunt substanţe inodore, incolore, insipide

D.p.d.v. chimic sunt combinaţii ale acizilor graşi

cu glicolul, numite şi gliceride:
gliceridele acidului stearic/tristearic (din osânză)
gliceridele acidului oleic, palmitic şi butiric (din unt)
tristearat gliceril (din grăsimea de vită)

Seul de vită este cel mai utilizat în compoziţia cerurilor

dentare. Are punct de topire coborât (43°C), stare solidă,
lucioasă, unsuroasă. Conferă amestecului (cerii) capacitatea
de a fi lustruită.
23
PROPRIETĂŢI GENERALE ALE
CERURILOR DENTARE

sunt strâns legate de

proprietăţile componentelor
ce intră în compoziţia lor.
24
PROPRIETĂŢI FIZICE

Cele mai importante proprietăţi fizice

ale cerurilor se referă la
comportamentul lor în momentul
încălzirii şi solidificării.

este esenţială abordarea

intervalului de topire şi de
dilatare (expansiune) termică
25
Intervalul de topire

Temperatura de topire a cerurilor dentare este apropiată de temperatura de

topire a componentelor sale.
În realitate, nu se poate vorbi de o temperatură de topire
(punct de topire) ci de un interval al punctelor de topire
(interval de topire).
În timpul răcirii cerurilor dentare nu apare o curbă de răcire uniformă, deoarece
nu există un punct de topire precis.
Curbele diferite de răcire indică faptul că cerurile dentare sunt
amestecuri de compuşi cu intervale de topire diferite.
Dilatarea termică
Cerurile se dilată în momentul creşterii temperaturii şi se contractă în momentul
răcirii.
Această proprietate fundamentală se poate modifica uşor în funcţie de
compoziţia cerii respective. Orice modificare a compoziţiei conduce şi la
modificarea coeficientului de dilatare termică a amestecului (fiecare componentă a
cerurilor dentare are un coeficient propriu de expansiune termică).
Cunoaşterea dilatării termice a cerurilor dentare este esenţială pentru
înţelegerea variaţiei dimensionale produsă în momentul realizării machetelor în
laborator sau în momentul încălzirii datorită reacţiei exoterme de priză din timpul26
ambalării machetei.
PROPRIETĂŢI MECANICE
Fluajul (curgerea)

Stresul intern (rezidual)

Deformarea

Ductilitatea

Modulul de elasticitate

Comportamentul plasto-elastic
27
Fluajul (curgerea)

= capacitatea de curgere a materialului.

Este direct dependent de:
temperatura cerii
de tipul de ceară
de forţa de deformare
de momentul aplicării forţei.
28
 Stresul intern (rezidual)

Datorită conductivităţii termice scăzute care determină imposibilitatea încălzirii

uniforme a cerii va apare un stres considerabil în interiorul materialului.
Stresul se poate când ceara este modelată la o temperatură neadecvată
produce în 2 condiţii: când ceara este încălzită ulterior edificării machetei.
Manipularea cerii trebuie astfel realizată încât
să minimalizeze dezvoltarea stresului rezidual

Deformarea

Ceara prezintă o conductibilitate termică scăzută, ce determină o încălzire

neuniformă, fapt care conduce la apariţia contracţiilor şi deformărilor în
interiorul materialului.
Deformarea maximă apare când eliberarea stresului rezidual se asociază cu
acumularea celei mai mari temperaturi în cel mai lung interval de timp.
Pentru evitarea deformării cerii, se indică ambalarea imediată a machetei după
edificarea acesteia. 29
 Ductilitatea

este proprietatea unui material de a suporta o

deformare plastică la tracţiune, fără să se rupă.

Ductilitatea cerurilor creşte în raport cu creşterea

temperaturii, fiind influenţată şi de distribuţia
intervalelor de topire a componentelor cerurilor.

Cerurile cu intervale de topire largi au ductilitate crescută.

Cerurile cu intervale de topire mici au ductilitate scăzută.

30
 Modulul de elasticitate
Modulul de elasticitate

depinde de temperatura de plastifiere şi este caracteristic fiecărui tip

de ceară.
Deformarea neuniformă a machetelor poate fi minimalizată prin
utilizarea unor ceruri cu un modul de elasticitate diferit pentru
realizarea anumitor porţiuni ale machetei.
Ex: macheta coroanei de înveliş metalice: ceară inlay
albastră pentru feţele laterale şi ceară verde de
turnare (mai moale) pentru suprafaţa ocluzală.

Comportamentul plasto-elastic

Cerurile încălzite prezintă o bună elasticitate iar în momentul prelucrării

suferă o deformare uşoară fără a se rupe.
Pentru evitarea deformărilor chiar invizibile din momentul îndepărtării machetei de
pe model trebuie ca manopera să fie executată cu o atenţie deosebită, altfel cerurile
31

vor reacţiona la deformări mici prin tendinţa de revenire elastică.

PROPRIETĂŢI BIOLOGICE

Cerurile sunt inodore, insipide.

În cavitatea orală, cerurile vor fi introduse însă numai

la un anumit interval de temperatură care va trebui
respectat cu stricteţe.

Nu se va aplica ceară în imediata vecinătate a

pulpei

Nu se vor asocia presiuni asupra cerii lichide

aplicate în cavitatea preparată

32
CERURILE PENTRU MODELARE
1. CEARĂ PENTRU MACHETA PROTEZELOR
PARŢIALE ŞI TOTALE
FORMĂ DE PREZENTARE
 sub formă de plăci rectangulare
calibrate, de culoare roz având
dimensiunea de 18 cm/ 8 cm, cu
grosime de 1,2 mm; 1,5 mm; 1,7 mm.
 Se livrează în 2 consistenţe:
• Moale (pentru sezonul rece)
• Tare (pentru sezonul cald)
Poate fi comercializată şi sub formă
de plăci trapezoidale pentru maxilarul
superior şi sub formă de potcoavă
pentru cel inferior.
33
COMPOZIŢIA CHIMICĂ

COMPOZIŢIA CERII DE CONSISTENŢĂ TARE (PENTRU VARĂ):

Ceară de albine ..........................50 părţi
Ceară de carnauba.......................25 părţi
Terebentină.. ...............................15 părţi
Oleum de susan.............................5 părţi
Cinabru (colorant).........................5 părţi.

COMPOZIŢIA CERII DE CONSISTENŢĂ MOALE (PENTRU IARNĂ):

Ceară de albine..............................75 părţi
Terebentină....................................15 părţi
Oleum de susan................................5 părţi
Cinabru.............................................5 părţi.

34
INDICAŢII

1.Confecţionarea machetei bazei

protezelor acrilice parţiale şi
totale (indicaţie de elecţie);
2.Confecţionarea bordurilor de
ocluzie;
3.Îndiguirea şi cofrarea
amprentelor funcţionale.
35
2. CEARĂ PENTRU MACHETA COROANELOR
ŞI CORPURILOR DE PUNTE

Aceste ceruri au în compoziţie:

ceară de albine

ceară Carnauba

parafină
ceresină

răşini
coloranţi.
36
 FORMĂ DE PREZENTARE

Plăci rectangulare (17,5/8 cm), grosimi:

0,25 mm, 0,30 mm, 0,40 mm;
• Plăci calibrate de culoare verde de 0,3-0,6
mm;
• Prefabricate – suprafeţe ocluzale, cape –
indicate în realizarea machetei componentei
metalice pentru restaurările fixe metalo-
ceramice;
• Tije de ceară verde – indicate pentru
realizarea machetei canalelor de turnare. 37
Condiţiile de lucru

1. Să nu se modifice dimensional în condiţiile de

mediu;
2. Să nu se deformeze la compresiune;
3. Să ardă fără reziduuri, pentru a fi eliminate
complet din tipar;
4. Să prezinte un grad de aderenţă, pentru a se
menţine pe model;
5. Să fie uşor adaptabile după plastifiere.

38
 3. CEARA DE INLAY

are o compoziţie asemănătoare cerurilor

pentru macheta coroanelor şi punţilor

Se livrează în 2 consistenţe:
• Ceară tip I – utilizată în machetarea directă;
• Ceara tip II – utilizată în machetarea indirectă.

Se comercializează sub formă de:

batoane în culori diferite (albastru închis)

sub formă de conuri, sfere.
39
4. CEARĂ PENTRU MACHETA PROTEZELOR
PARŢIALE SCHELETATE

sunt ceruri cu compoziţie complexă.

ceară de albine- 10parti

Conţin: Ceresină- 20 parti

ceară Carnauba – 30
parti
Parafină – 30 parti

răşini
coloranţi.
Se livrează în culori diferite:
roz, verde, albastru.
40
 FORMĂ DE PREZENTARE

Profile de forme diferite, specifice elementelor

componente ale protezelor parţiale scheletate: braţe
de croşete,
croşete circulare,
conectori principali (bare, plăcuţe),
şei cu sisteme de retenţie (orificii).

41
Cerurile pentru macheta
protezelor parţiale scheletate:

sunt compatibile cu profilele prefabricate

din mase plastice

au o bună aderenţă de acestea şi de

model

prezintă o duritate inferioară maselor

plastice.
42
5. ALTE CERURI DENTARE

CEARA DE COFRARE

se utilizează pentru cofrarea

amprentelor finale (funcţionale)
ale câmpului protetic edentat total

se livrează sub formă de plăcuţe,

de culoare roşu-închis

este nedeformabilă la 35°C.

43
 5. ALTE CERURI DENTARE

CEARA PENTRU BORDURILE DE OCLUZIE

această ceară are o compoziţie specială: ceară de albine,

ceresină, parafină, particule metalice de cupru, aluminiu pentru
a fi rezistentă la compresiune-deformare, menţinându-şi forma
după răcire.

se livrează sub forma

bordurilor de ocluzie, cu
dimensiunile
corespunzătoare zonelor
frontală şi laterală
44
5. ALTE CERURI DENTARE

CEARA DE ADIŢIE

se livrează în seturi de 4 culori, fiecare culoare fiind

destinată pentru modelarea unui singur element
anatomic coronar:
cuspid

pante cuspidiene
şanţuri

creste marginale. 45
INDICAŢII PRACTICE:

În vederea realizării fazei de machetă a lucrărilor protetice fixe şi

mobilizabile se utilizează numeroase procedee de modelaj.
modelaj
Procedeele uzuale de modelaj în ceară:
A. Pentru protezele fixe:
1. Reducerea succesivă a unui bloc de ceară până la obţinerea
dimensiunilor corespunzătoare ale machetei;
2. Picurarea progresivă a cerii şi reducerea prin răzuire a excesului;
3. Răcirea gradată a cerii prin scufundarea bontului mobil în baia de
ceară;
4. Modelajul aditiv – procedeu gnatologic constând în adiţia de ceară în
cantităţi mici, progresiv, în cadrul unui sistem programat de lucru;
necesită instrumentar specific de modelaj introdus de Thomas,
cuprinzând 2 tipuri de instrumente: de adiţie şi substractive;
5. Utilizarea machetelor prefabricate;
6. Adaptarea foliei calibrate de ceară. 46
INDICAŢII PRACTICE:

B. Pentru protezele mobile şi mobilizabile:

Obţinerea protezele mobile şi mobilizabile presupune parcurgerea
unor etape în care se utilizează anumite tehnici de lucru şi
anumite tipuri de ceară:
ceară
1. confecţionarea scheletului metalic al protezei scheletate vizează
asamblarea unor profile de ceară pentru croşete, retenţii,
conectori, elemente de ceară prefabricate,direct pe modelul
duplicat;
2. stabilirea dimensiunii verticale de ocluzie în edentaţia parţială şi
totală presupune utilizarea cerii pentru bordura de ocluzie, de
consistenţă moale;
3. modelarea bazei protezelor acrilice parţiale şi totale vizează
folosirea cerii de modelaj, cu o bună plasticitate în vederea
adaptării şi prelucrării la temperatura mediului ambiant;
4. fixarea dinţilor artificiali uzează de ceara de cofrare, ce prezintă
47
fluaj ridicat la temperatura mediului ambiant.
MANIPULAREA ŞI PRELUCRAREA CERII

În manipularea cerii este

importantă atât etapa de
preparare în vederea obţinerii
unei compoziţii optime scopului
propus, cât şi cea de prelucrare
corectă în momentul machetării.
48
PREPARAREA CERII

Prin amestecarea diverselor categorii de

ceruri se obţin ceruri cu caracteristici
diferite, în funcţie de necesităţile
tehnicianului.

Materiile prime sunt livrate sub formă de:

pulbere, tablete, plăci, blocuri, granule care
se topesc separat şi apoi se amestecă.
49
INDICAŢII DE PRELUCRARE
RECOMANDĂRI GENERALE
Regula de bază: toate cerurile utilizate pentru
machetarea unei lucrări protetice trebuie să provină
de la acelaşi fabricant.

Flacăra becului Bunsen este suficientă pentru

încălzirea unui instrument de modelat.

În cazul utilizării spatulelor electrice,

reglarea încălzirii lor trebuie să se
realizeze astfel încât să nu determine
descompunerea cerii de la vârful
instrumentului.
50
RECOMANDĂRI GENERALE
Înnegrirea instrumentului de modelaj presupune o
supraîncălzire a cerii (consecinţe negative asupra
comportamentului la modelare precum şi prin apariţia
unei contracţii mari a cerii).

Modelarea prin tehnica adiţiei permite o limitare a

contracţiei totale a machetei precum şi un control
riguros al formei finale a machetei. Pentru corecturi de
formă se vor folosi instrumente ascuţite iar, în final,
suprafaţa machetei va fi netezită cu o pensulă de ceară.

Cerururile moderne - se caracterizează printr-un

interval de topire scăzut pentru a micşora contracţia de
solidificare şi pentru a face posibilă prelucrarea uşoară.
51
 RECOMANDĂRI SPECIALE

Sunt diferite în funcţie de tehnica de lucru utilizată:

Tehnica de aplicare a cerii în stare topită

Ceara să nu se supraîncălzească la topire
Ceara trebuie să fie aplicată dintr-o mişcare pe
toată suprafaţa

Să fie uşor de turnat în stare lichidă şi să nu fie

casantă după solidificare
Topirea şi solidificarea trebuie să se realizeze într-o
asemenea manieră încât ceara să nu îşi modifice
proprietăţile
52
RECOMANDĂRI SPECIALE

Tehnica de aplicare în stare plastică

Ceara necesită o preîncălzire

Ceara să prezinte o plastifiere omogenă

Modelarea trebuie să se realizeze rapid (astfel

se va evita o răcire precoce care va modifica
comportamentul la modelaj

La prelucrare se vor utiliza instrumente ascuţite

53
RĂŞINILE POLIMERICE

Proprietăţile deficitare ale cerurilor

(deformabilitate, contracţie, timp de
lucru mai lung) au condus la
elaborarea unor profile din răşini
utilizate în etapa de realizare a
machetei.
54
 INDICAŢII
1. macheta directă/indirectă pentru:
• reconstituiri corono-radiculare
• coroane parţiale
• inlay-uri;
2. macheta bazei protezei parţiale scheletate;
3. machete prefabricate:
• corpuri de punte
• coroane provizorii
• cape – pentru protecţia bonturilor;
4. tije pentru canalele de turnare;
5. machetele componentelor metalice pentru
coroanele şi punţile metalo-ceramice. 55
MASELE PLASTICE PREFABRICATE
(termoplastice, vinilice) sunt indicate în
machetarea protezelor parţiale
scheletate pentru:
• baza protezelor parţiale scheletate;
• croşetele turnate;
• conectorii principali;
• sistemele speciale: culise,
telescoape, bare Dolder;
• sisteme retentive;
• tije pentru turnare. 56
AVANTAJELE UTILIZĂRII:

Stabilitate dimensională după

plastifiere/expunere la temperaturile ridicate
din timpul verii

Sunt compatibile cu profilele din ceară în

zona de joncţiune

Ard fără reziduuri, fiind eliminate complet

din tipar
57
RĂŞINILE POLIMERICE FOTOPOLIMERIZABILE

– reprezintă materialele ideale de realizare a machetei

datorită următoarelor proprietăţi:
1. contracţia de polimerizare are valorile cele mai mici (comparativ
cu răşinile acrilice simple, vinilice sau pe bază de stiren);
2. sunt eliminate din tipar fără reziduuri sau fisurări ale tiparului
(circa 700°C);
3. asigură exactitate în modelaj, superioară cerurilor;
4. macheta poate fi prelucrată şi adaptată după fotopolimerizare.
Se vizualizează relaţia de contact cu bontul şi zonele de contact
proximale;
5. timpul de lucru este suficient de lung faţă de cel al răşinilor
acrilice simple; fotopolimerizarea machetei-în 90 de secunde;
6. răşina (PALAVIT GLC- Kultzer) se livrează în 2 consistenţe
(fluidă-pentru lucrări de maximă precizie; păstoasă-permite un
modelaj relativ uşor al morfologiei coronare) - se utilizează
pentru macheta pieselor protetice care urmează să fie turnate. 58