Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
alungit (elipsa sau liniara), 0.5-1 cm de la margine in limitele tes sanatoase. n leziunile esuturilor moi, excizia
marginilor plgii trebuie s fie foarte economa, fr lezarea periostului. Toaleta oaselor rnii se va face numai dup o
hemostaz minuioas n plaga esuturilor moi i desfacerea larg a marginilor ei. In caz de prezenta unor buzunare
subcutane aceastea se deschid cu incizii adaugatoare.
n fracturile cu eschile se nltur corpurile strine i eschilele detaate. Dup aceasta cu pensa ciupitoare se ciupesc
marginile defectului osos, dndu-i plgii o form oval-rotund n scopul plastiei ulterioare a soluiei de continuitate a
esutului osos. Prin orificiul de trepanaie (defect) se nltur eschilele plcii interne a osului, care poate fi lezat pe
o suprafa relativ mare. n cazul fracturilor nfundate, dac fragmentele snt mobile, ele se ridic i dup un examen
minuios al durei mater se aaz la loc conform curburii oaselor craniului. Pn nu demult se considera c, dac
plaga osoas e infectat, toate fragmentele osoase urmeaz s fie nlturate. Acum ns chirurgii, folosind antibiotice
cu spectru larg de aciune, n aa cazuri deseori recurg la plastia primar a defectelor osoase. Dac este vorba de o
fractur cominutiv sau nfundat, e necesar de nlturat toate fragmentele osoase i hematoamele epidurale, de
prelucrat marginile plgii osoase i dup o hemostaz minuioas de nchis defectul.
In caz de leziuni penetrante cu deschidere mica e rational de a largi accesul nu din partea defectului soso, dar facind
1-2 orificii frezate la distanta 1 cm de la marginile defectului si prin ele a inlatura defectul sos.
Dac dura mater e intact, pulseaz, lipsesc simptomele hematomului subdural, nu e necesar de a o deschide i plaga
esuturilor moi, n acest caz, se sutureaz etan. Analogic se va efectua toaleta chirurgical a straturilor i oaselor
craniene n caz de rni penetrante cu lezarea durei mater. ns aici se va deschide larg dura mater n scopul
examenului amnunit al creierului i pentru a nltura din esuturile encefalului fragmentele osoase vizibile,
cheagurile de snge i alte corpuri strine. Plaga se va spla cu soluie izotonic de natriu clorid cald, n care a fost
dizolvat complexul streptomicin-clorcalic sau canamicin sulfat. esutul encefalic distrus (detrit) i eschilele
osoase mici urmeaz a fi nlturate cu un jet de soluie izotonic de natriu clorid. !! nu se prelucreaza cu penicilina,
poate duce la accese epiletice
n scopul curirii canalului plgii, bolnavului i se propune s tueasc sau i se comprim venele jugulare, n consecin
tensiunea intracranian se ridic. E necesar de a sutura dura mater, ceea ce uneori e imposibil din cauza leziunilor masive.
n aa cazuri dura mater nu se sutureaz, ci se aplic suturi stratificate rare pe esuturile moi. Sub marginile inciziei cutanoaponevrotice se introduc drenuri, dac se presupune posibilitatea unei hemoragii sau se efectueaza taoleta chirurgicala
tardiva a plagii.
Tehnica: Regiunea terenului operator se sutureaza surget continuu vzahlestku (sutura cojocareasca) sau
margineste incizia presupusa cu 2 rinduri de sutura intern si extern fata de incizie. Acul e dus pana la os, incluzind in
bucla astfel toate tesuturile moi cu vasele din ele. Acul cu ata de matase groase se introduce la 1,5-2cm de la locul
punctiei, iar urmatoarea punctie se face cu astfel de calcul ca sa se include si sutura precedent. Sutura e scoasa peste
8-10 zile.
Hacker a propus a face sutura cu nod dup[a acelasi principiu, dar intr-un singur rind, extern de la linia de incizie.
Prima si ultima sutura trebuie sa depaseasca mariginile inciziei.
Ambele tehnici se efectueaza cu o distanta de 3 cm de la margini, pentru a evita tensionarea
DURA MATER
Hemoragiile din vasele durei mater se opresc prin suturarea si ligaturarea ambelor margini ale vasului lezat sau prin
clipare. Punerea agrafelor pe vasele lezate ale durei mater se poate realiza doar din martea marginilor taiate, agrafele
Coagularea vaselor durei mater e de nedorit , intrucit se deformeaza dura mater (smorshivaetsya) ceea ce va incurca
regenerarea ulterioara. Se vor dutura vasele cu ac rotund subtire, inglobind toata grosimea durei amter in limitele
vasului lezat.
GRANULATIILE ARAHNOIDALE
Hemoragiile sunt semnificative si periculoase din punct de vedere al dificultatii hemostazei. In asa caz rapid se
usuca plaga iar suprafata hemoragica se acopera bucatele de burete hemostatic.
VASELE CEREBRALE
Hemragiile de obicei se stompeaza prin coagularea vaselor lezate. Daca e lezata o artera mare in profunzimea plagii,
hemoragia e oprita prin aplicarea agrafelor pe ambele capete ale vasuli lezat. Mai dificile sunt hemoragiile din
venele ce se scurg in sinus. Daca vena e mare e mai bine de ligaturat ambele capete cu fir de matase. Aplicarea
aggrafelor in asa cazuri e mai putin sigura intrucit agrefele inobservabil se pot rupe in timpul operatiei si restabilirea
hemoragiei.
SINUSURI
In caz de plagi penetrante apar hemoragii insemnate din sinusul sagital superior, rar transversal. In dependenta de
caracterul plagii sinusului se utilizeaza diferite metode. Initial se face toaleta chirurgicala a plagii. Pentru aceasta se
face un orificiu de trepanare destul de larg in os (diametru 5-7 cm), pentru a face vizibile sectoare de sinus nelezate.
La aparitia hemoragiei orificiul in sinus e presat cu o mesa. Apoi se iau bandelete lungi de tifon, care sunt
plasate in pliuri desupra locuri hemoragiei. Mesele sunt introduse din ambele parti ale zonei lezarii
sinusului, intre lamina interna osoasa si dura mater. Mesele preseaza peretele superior al sinusului la cel
inferior, ceea ce favorizeaza formearea trombului. Tampoanele se scot peste 12-14 zile.
Tamponada biologica
In caz de leziuni mici sau medii ale peretelui superior a sinusului, mai des e utilizata metoda tamponadei
biologice a defectului cu o bucata de muschi sau muschiul e cusut pe defect.
La inceput portiune de muschi e apasata cu degetul in zona leziunii sinusului. Daca hemoragia persista, se
recomanda suturarea portiunii demuschi la dura mater prin citeva suturi cu nod. Sau se poate: fixa
portiunea de muschi cu ligaturi deasupra ei in cruce, suturate prin dura mater.
Ligaturarea sinusului
In caz de leziuni insemnate ale peretelui sinusului si imposibilitatea suturarii sinusului, se recurge la
ligaturare. Pentru aceasta prealabil e nevoie de atins hemostaza prin compresarea cu degetul aratator sau cu
mesa(tampon). Apoi defectul se largeste in os cu kusachki din astfel de considerente ca sinusul sagital
superior sa fie deschis pe o lungime insemnata. Apoi, lasind 1,5-2 cm de la linia mediana din ambele parti,
se incizeaza dura mater paralel sinusului inainte si inapoia defectului. Prin aceste incizii se introduc cu ac
gros indoiat 2 ligaturi la adincimea 1.5 cm si se ligatureaza anterior si posterior de la locul lezarii. Apoi se
ligatureaza toate venele ce se varsa in lozul lezat al sinusului.
Suturarea peretelui sinusului in caz de leziuni mici hemoragia e oprita prin suturarea plagii si peretilor
prin suturi separate nodulare.
Plastia sinusului dupa Burdenko
Uneori plaga poate fi inchisa printr-un lambou, din foita externa a durei mater. Suturarea vasculara a
sinusului e posibila doar in rupturi lineare peretelui lui superior.
. 5.6. ( ). 1
; II ; III ; IV ; V
. 1 a. meningea media; 2 r. frontalis a meningea media; 3 r. parietalis a. meningea media
: http://meduniver.com/Medical/Topochka/203.html MedUniver
n regiunea temporal, corespunztor liniei semilunare de la care ncepe muchiul temporal. Lamboul format va fi cu
baza n jos spre regiunea arcului zigomatic - de la apofiza zigomatic a osului frontal pn la baza apofizei stiloide.
Pentru deschiderea fosei craniene posterioare se recurge la diferite ci de acces, n funcie de localizarea focarului
patologic n spaiul subtentorial. Incizia median se efectueaz dup Naffigher-Taun, ncepnd cu 4 cm mai sus de
protuberana occipital extern i terminnd lng apofiza spinoas a vertebrei C Vi. Acest acces e mai puin traumatic
dect cel n form de potcoav. Se folosete de asemenea incizia paramedian dup Egorov-Biusi-Adson, efectuat
la mijlocul distanei dintre linia median i apofiza mastoid. Incizia se ncepe cu 2 cm mai sus de linia nucal
superioar i se termin pe gt ntre muchiul trapezoid (m. trapezius) i muchiul sterno- cleidomastoidian. Incizia
arbolet sau semiarbolet dup Cushing se folosete mai rar.
TREPANATIA OLIVECRON
Linia de incizie se execut n dependeni de localizarea focarului patologic. Se incizeaz pielea, esutul
subcutanat i calota aponevroica. Dup secionarea calotei aponevrotice, marginile plgii se desfac. Lamboul
cutanoaponevrotic se detaeaz pn la baz i se introduce sub el un bureet de tifon. Acest procedeu
diminueaz puin hemoragia. Pe lambou se aplic o compres de tifon umed. Hemostaza se face prin electrocoagulare i aplicarea ligaturilor de mtase.
Periostul se incizeaz cu bisturiul la 0,5 cm intern de linia secionrii pielii. Cu decolato- rul el se detaeaz n
ambele direcii la o distan de 1 cm. Pe osul eliberat de periost se fac 5-6 orificii cu trepanul electric sau
trepanul de mn Doyen. Rmiele lamei interne a osului se nltur cu o ehiuret ascuit. Ferstrul de
srm se trece dintr-un orificiu n altul cu ajutorul conductorului Polenov. Captul liber al conductorului, fiind
bont, are menirea^ de a separa dura mater, prevenind lezarea ei. Pe ansele terminale ale ferstrului e mbrac
mnere- le i consecutiv se taie poriunile intermediare osoase dintre orificiile de irez. Secionarea osului se va
face sub un unghi din interior spre exterior, pentru ca iambcuL aezat dup operaie, s nu se nfunde.
Poriunea dintre orificiile inferioare (la baza voletului) nu se va seciona complet, lsndu-se o punte periostal
(ea alimenteaz lamboul osos). Sub lamboul osos se pun dou elevatoare i, compresnd osul mai jos de baz,
se fractureaz. In aa mod lamboul osos va fi susinut de periost i muchi (dac trepanaia a fost efectuat n
regiunea temporal,. Secionarea durei mater, n funcie de planul operaiei, se va face liniar, n form de cruce
sau In forma de potcoav. n caz de hipertensiune intracranian, dura mater poate fi foarte tensionata. In aceste
cazuri se recomand o puncie lombar i eliminarea a 10-20 ml de lichid cefalorahidian.
Dup terminarea operaiei (nlturarea chistului, hematomului, tumorii etc.), plaga se sutu- reaz n planuri
etajate. Dac nu snt indicaii pentru decompresiune, dura mater se sutureaz minuios cu fir continuu sau cu fir
ntrerupt. Lamboul osos se aazi la loc i se fixeaz cu suturi. Dup aceasta n plan etajat se vor sutura
esuturile moi. Dac e necesar, sub lamboul cutanoaponevrotic se va lsa un tub de dren. Pentru profilaxia unui
eventual edem cerebral, nainte de operaie, se vor folosi remedii deshidratante (diuretice) - administrarea
intravenoasa
a soluiilor hipertonice de manitol sau uree.
Trepanaia decompresiv a craniulului Indicaii pentru operaie servesc majorarea brusca i stabil a tensiunii
intracraniene (tumori inoperabile, edem progresiv n urma unei traume etc.). Trepanaia decompresiv poate fi
nfptuit n diferite regiuni ale fomixului cranian, dar cel mai bun rezultat funcional se obine la
decompresiunea subtemporal dup Cushing (fig. 43). n timpul operaiei se nltur o parte din os i se
secioneaz dura mater, acoperind orificiul numai cu esuturi moi. Corespunztor liniei de inserie a muchiului
temporal, se face o incizie n form de potcoav, cu baza orientat spre arcada zigomatic. Se poate face o
incizie linear, ncepnd mai jos de proeminena osului parietal pn la marginea superioar a osului zigomatic.
Dac incizia se va face n form de potcoav, atunci lamboul cutanat se separ de fascia temporal subiacent
i se las n jos (fig. 43, b). Se face hemostaza i n direcie vertical se incizeaz muchiul i fascia temporal.
Cu decolatorul se detaeaz periostul pe o distan considerabil - 8-10 cm, se face un orificiu cu freza, care
apoi se lrgete cu pensa ciupitoare. Dimensiunile orificiului vor constitui 6-8 cm. O poriune a orificiului de
trepanaie trebuie sa fie acoperit de arcada zigomatic. Dura mater se incizeaz n form de cruce (fig. 43, c).
Se sutureaz minuios esuturile moi (cu excepie dura mater) - muchiul i fascia temporali,
pielea cu esutul subcutanat.
Indicaii ctre operaie servesc inflamatia purulent a urechii medii, complicat de inflamaia purulent a
celulelor mastoidiene. Incizia se face posterior, paralel pavilionului urechii, la 1 cm mai posterior de inseria lui,
nceputul ei fiind la nivelul limitei superioare a urechii, iar sfritul la vrful apofizei mastoide. Se decoleaz
periostul cu rzua i se denudeaz triunghiul de trepanaie Chipault (suprafaa neteda a osului). n limitele acestui
triunghi, cu dalta, n form de jgheab, se nltur stratul superficial al osului pn nu vor fi deschise celulele osoase.
Dalta trebuie s fie orientat intern i nainte pn nu va deveni vizibil cea mai mare celul antrum, ce comunic
printr-o trecere faditus ad antrum) cu cavitatea timpanic. Aceasta se poate de controlat uor cu sonda butonat. Cu
o chiuret ascuit se face raclajul cavitii peterii i a tuturor celulelor, care, de obicei, snt umplute cu puroi i
granulaii. Cavitatea curit se usuc. Plaga se sutureaz i se dreneaz. Depirea limitelor triunghiului de
trepanaie e periculoas, deoarece pot surveni complicaii