Tema 10: Anestezia locală (terminală). Metode şi tehnici. Totalizarea Nr.

2
1. Definiţia anesteziei locale terminale. Scopuri, clinica, indicaţii. 2. Anestezia
terminală prin refrigeraţie. Indicaţii, tehnica, substanţele utilizate. 3. Anestezia terminal
de contact (topică, aplicativă). Indicaţii, tehnica, substanţele utilizate. 4. Anestezia
terminală prin injecţie. Indicaţii, tehnica, substanţele utilizate.Răspunsuri
Clasificarea ALR: acționează asupra terminațiunilor nervoase (filetelor terminale).
AL:
-prin refrigerare;
- de contact;
-prin injectie: a) infiltrație locală, b) infiltrație la distanță(prin baraj), c) infiltrația
plexului alveolar (a. plexală); d) anestezie intrapapilară; e) anestezie intraligamentară.
A.Regională (trunculară)(AR): anestezicul acționează pe traectul unui nerv
întrerupând conductibilitatea și instalând anestezia.
AR: -Infraorbitală, incizală, tuberală palatinală.
Mandibulară-mentonieră, lingvală, bucală, etc.
Avantagele: de orice stomatolog, eftin, puține instrumente, nu necesită aparataj
special, nici pregătire special (anesteziolog), tehnica simplă, câmpul operator liber,
colaborare cu pacientul, nu suprimă reflexele de apărare, expune la mai puține riscuri
vitale - ??.
1. Definiţia anesteziei locale terminale. Scopuri, clinica, indicaţii.
Definiție: Anestezia LR se realizează cu ajutorul substanțelor chimice (agenților fizici,
curent electric) ce duce la lipsa temporală de sensibilitate doloră, care urmează a fi
supusă intervenției. Definiție: AL – dispariția (abolirea) sensibilității dolore într-un
teritoriu limitat care se realizează cu ajutorul substanțelor chimice (agenților fizici,
curent electric).
Clinica: conștientul, sensibilitatea la contact și presiune este păstrat. Înțepătura de ac
este urmată de durere-noi preântâmpinăm pacientul. La acțiunea substanței pacientul
ne spune că simte: amorțeală, furnici, mărit buza în volum, … Acest tip de anestezie
acționează direct asupra receptorilor algici și terminațiilor nervoase periferice,
dispariția sensibilității fiind strict limitată la teritoriul unde a fost aplicată aceasta.
Scopurile: -Combaterea durerii; - Protecția împotriva stresului; scop de hemostază,
etc. Indicaţii: -Se indică in intervenții minore, de scurta durată, spre exemplu:
Extracții dentare; -Operații cutanate minore – înlăturarea unor veruci, extracție de
puroi, etc; Contraindicaţii: copii, gravide, infarct, bolnavi psihici.
4. Anestezia terminală prin injecţie. Indicaţii, tehnica, substanţele utilizate.
Clasificarea:
1-infiltrație locală: a)-intramucoasă; b)intradermic. Indicații colecții superficială,
2-prin baraj(infiltrația la distanță):
3-pexală (Sicher)-cea mai frfecventă
4-intraligamentar-
 5-intrapapilartă-
Instrumente: Oglindă, tăviță, seringa, ace, pensă anatomică, comprese sterile, eter,
alcool de 70o.
Reguli generale: se controlează eticheta fiolei, aspectul To soluției, fiola se șterge cu
tampon cu alcool, se flambează gâtul fiolei și pila, se deschide fiola în condiții de
sperilitate-??, după aspirarea anestezicului din fiolă se schimbă acul-??. Pielia-se
berberește locul puncției, prelucrăm cu sol alcool de 70o de la centru spre periferie și
de sus în jos. Mucoasa-gargare cu antiseptic a cavității bucale, se antiseptizează cu sol
alcool de 70o, se usucă mucoasa.
Tehnica: Anestezie topică sau spray anestezic (10%). Dacă înțepăm de mai multe ori
schimbăm acul de câte ori înțepăm. Se evită atingerea-buzelor, obraz, limbă, obiecte.
Bizoul acului spre planul osos (moi). Testul aspirației-??-injectăm puțin-verificăm
dacă nu suntem în vas-apoi continuăm. Dar dacă am nimerit în vas??-tragem puțin
seringa înapoi, schimbăm direcția acului, luăm contactul cu osul, continuăm anestezia-
locul înțepăturii compresăm. După finisarea-punga cu ghiață și recomendații
pacientului: antibioticoprofilaxia, la control, acasa punga cu ghiață pe 2 ore. Injectarea
în 2 timp (injectăm o mica cantitate de anestezic-așteptăm-să vedem dacă nus reacții
alergice, dacă e tot bine-continuam). Injectarea lentă, progresiv, pe straturi.
Substanțe utilizate: xilină 2%, mepivacaină 3%, articaină 4%, procaină 2%, prilocaină
4%, etidocaină 0,5%, etc.
1-Infiltrație locală: a)-intramucoasă; b)intradermic. Indicații colecții superficiale de
puroi, în AG-ca hemostază dar anesteticul trebuie să fie cu vazoconstrictori. În cazul
anesteziei prin infiltrație locală se folosesc anestezici cu concentrație mica (0,25%-
1%), dar cantitate mai mare. Cu un ac fin şi bizou scurt, introdus foarte puţin, cu atenţie
să nu pătrundă în colecţie, infiltrăm anestezicul treptat pe măsură ce anestezicul este
împins în lungul liniei de incizie. Se formează un buton (bulă), pe trtaectul viitoarei
incizii, strat cu strat, direcția acului se schimbă după necessitate. Mucoasa sau
tegumentul devine palid- albicios prin ischemie.
2-prin baraj(infiltrația la distanță). Avantaj: nu deformează țesutul, nu diminuează
vizibilitatea. Indicații: chirurgia plastic, exterparea unei tumori, drenajul puroiului, etc.
Se formează un romb (imaginar), se injectează în jur anestezicul. În cazul când
anestezicul nimerește în colecția purulentă: se mărește durerea brusc, țesutul capătă o
culoare alba, efectul anesteziei scăzut.
3-pexală (Sicher)-cea mai frfecventă. Indicații: odontectomii-2 sau3; periostotomii;
apicotomii; chistectomia, epulide, chirurgie parodontală. Tehnica: puncţia vestibulară
se face în mucoasa mobilă deasupra plicii de tranziție, injectarea se face lent și fără
presiune; bizoul spre os; strat cu strat; fără a înțepa periostul-??, direcția acului-în
dependență de dinte.
MAXILAR: Particularități: la maxilar-difuzarea anestezicului este mai bună-compacta
mai subțire, spongioasa mai dezvoltată, conține mai multe orificii, nervii situați mai
superficial. Excepție 16,26-sutura Z-A. Pentru incisivul central- puncţia vestibulară se
face în mucoasa mobilă; prin frenul buzei superioare, venind cu acul din partea opusă
(transfrenular). Pentru incisivul lateral şi canin anestezicul este depus deasupra
apexului dinţilor respectivi, între mucoasă şi periost. Injectarea se face lent, fără
presiune, cantitatea de anestezic fiind de 1-2 ml. Pentru grupul incisivo-canin anestezia
plexală vestibulară este completată cu anestezia tronculară periferică a nervului
nazopalatin. În in
tervenţii asupra premolarilor vestibular puncţia se face în mucoasa mobilă, la faţa
distală a caninului. Acul fiind îndreptat cu bizoul spre planul osos, înaintează paralel cu
marginea gingivală spre posterior; anestezicul se depunde cât mai în apropierea
apexului premolarului, supraperiostic. Pentru gingivo-mucoasa palatină
corespunzătoare celor doi premolari se practică: -fie anestezie para-apicală (plexală)
realizată prin introducerea acului la 1 cm de marginea gingivală liberă în deptul dintelui
respectiv, perpendicular pe os. Se introduce 0,1-0,3 ml anestezic fără vasoconstrictor
( pentru a nu produce necroze ale fibromucoasei). -fie anestezie tronculară periferică a
nervului palatin anterior la gaura palatină posterioară. Uneori rădăcina mezială a
primului molar nu este anesteziată, din cauza procesului piramidal situat între cele două
rădăcini vestibulare. Câteva picături de anestezic injectate deasupra apexului mezio-
vestibular insensibilizează această regiune.
MANDIBULA: Particularități: la maxilar-difuzarea anestezicului este mai slabă-
compacta mai groasă, spongioasa mai densă, conține puține orificii, nervii situați mai
profund. Excepție 33-43.
Pentru teritoriul incisivo-canin tehnica este nesigură din cauza variabilităţii grosimii
corticalei şi a poziţiei apexurilor dentare către corticala linguală şi trebuie completată cu
o anestezie intraseptală sau intraligamentară. Trebuie făcută şi anestezia de partea
linguală, în mucoasa mobilă, în dreptul dinţilor respectivi.
Anestezia intrapapilară şi intraligamentară
Indicaţii: pentru extracţii dentare la bolnavii cu tulburări de coagulare, hemofilici (la
care anesteziile tronculare pot produce hematoame periculoase). Se folosesc ace foarte
scurte, subţiri şi flexibile. În anestezia intrapapilară acul ţinut perpendicular, înţeapă
(foarte dureroasă) papila gingivală interdentară, mezial şi distal de dintele extras. Se
injectează aproximativ 0,25 ml anestezic în papilă şi ligamentul circular.Anestezia
intraseptală poate produce necroza septului osos (când se injectează forţat). Când
traversarea corticalei osoase este dificilă, osul fiind foarte dur, există pericolul
derapajului, ruperii gingiei sau a acului. În aceste cazuri, după o prealabilă anestezie intrapapilară se trepanează corticala
cu un burghiu steril Beutel Rock nr.2, apoi injectăm fără presiune 1 ml anestezic cu seringa „stilou” . Anestezia intraligamentară
este indicată pentru tratamente stomatologice conservatoare. După anestezia papilelor,
injecţia se face la faţa mezială şi distală a dintelui respectiv în spaţiul alveolo-dentar.
Acul pătrunde cu bizoul spre rădăcină, pe o profunzime de 3-4 mm, anestezicul fiind
injectat progresiv sub presiune constantă (0,5ml). La molari este necesară şi injectare
vestibulară şi orală. Durează 6-7 minute per dinte.
2. Anestezia terminală prin refrigeraţie: Mecanizmul-întrând în contact cu țesutul
substanța se volatizează luând căldura din țesut și producând o răcire până la -3 o -5o,
până la 1 min. Prin congelarea țesuturilor se suprimă sensibilitatea doloră. Indicaţii:
-Extracția dinților temporari cu rizaliza accentuată; -Extracția dinților mobili;
-Deschiderea unor abcese superficiale. Tehnica: Câmpul operator trebuie izolat, apoi
urmează proiectarea jetului de anestezie de la aproximativ 25-30 cm, sau aplicarea unui
tampon de vată, sau a unei bucăți de tifon îmbibat în soluția anestetică pe suprafața în
cauză. În momentul în care pielea se albește și se acoperă cu un strat ce se aseamănă cu
zăpada, intervenția trebuie realizata cat mai rapid posibil. Substanţele utilizate: clorura
de etil, Kelen, Pharmaetyl, Bretyl.nnn nu se mai folosește-istorie.
3. Anestezia terminal de contact (topică, aplicativă). Indicaţii, tehnica, anesteici.
Este anestezia care se aplică pe mucoasă, pe care o străbate prin difuzie si se fixează de
terminațiile nervoase, amorțind percepția de durere, foarte superficial. Indicații: - la
copii, pacienții anxiocși, dereglari psihice, fricoși. Aplicare pe gingie în timpul
detartrajului; - Anestezierea mucoasei înainte de injectarea altei substanțe, pentru a nu
simți înțepătura; - Puncția sinusului maxilar; -Extracția dinților temporari foarte
mobili;-Pentru evitarea reflexului de vomă la investigații. Tehnica: Mucoasa se usucă
pentru a ușura absorbția anesteticului, administrarea se face prin sprai-cel mai des,
clătirea gurii, sau badijonare, sau masaj timp de 1 minut pe mucoasa cu pasta
analgezică sau cu tampon îmbibat cu anestetic si lăsat câteva minute pe locul unde se
va interveni, anestezia se instalează in 1-2 min și efectul durează 10-15min. Substanțe
utilizate: xilină, lidocaină, benzocaină, peryl, neosinalgin, pantocaină, xylocaină, etc.