Cateva definitii

Moral : avnd un comportament/raionament, bun, corect, n conformitate cu valorile, factorii culturali (istorie, traditii, educatie, credinte, etc.) si normele de comportament (ale societii, grupului, culturii, civilizatiei, etc.). Morala: comportamentul pe care un om il manifesta in respectarea valorilor, normelor, standardelor, codurilor de comportament din perspectiva alegerii pe care o face intre bine si rau

 Etica este studiul filozofic, sistematic, critic (argumentativ) al moralei (subiectul studiului este moralitatea ) Etica se refer la motivaia morala care st la baza gandirii, aciunii, comportamentului nostru (moralitatea aciunii). Etica furnizeaz criteriile raionale pentru deciziile/alegerile noastre morale.

Morala este ceea ce cred oamenii (societatea) c este bine, iar etica este despre ceea ce este bine.

 Etica privita ca ramura a filozofiei, are 3 domenii: Etica analitica (metaetica) studiaza sursele, originea si intelesurile conceptelor etice ce stau la baza comportamentului uman (binele, raul, exista bine?, ce este binele?, etc.). Etica normativa (prescriptiva) studiaza normele comportamentului, defineste si analizeaza codurile si seturile de reguli care reglementeaza comportamentul uman in societate sau in interiorul unui grup socio-profesional.

Etica descriptiva studiaza insusi comportamentul uman (morala si moralitatea ca obiect de studiu) in diversitatea sa.

 BIOETICA este un demers etic globalist prin care se incearca a se pune in acord in orice domeniu actiunile omului (faptele lui) cu valorile sale morale Nu tot ce este tehnic posibil este si moral.

Daca etica este un demers filozofic general, bioetica este o aplicatie in relatie cu actiunile omului
BIOETICA MEDICALA este o ramura a bioeticii (dupa cum este etica medicala o ramura a eticii) care studiaza moralitatea comportamentului in practica medicala cu deosebire in relatie cu dezvoltarile tehnologice medicale moderne si pune in acord umanitatea si moralitatea medicului cu profesionalismul si competenta in exercitiul practicii medicale

Valori* (personale, culturale) *preferinte, calitati care

confera importanta, merit, semnificatie, care dau sens vietii sau persoanei

Datorie (obligatie morala)

Comportament, gandire, actiune

Respect, protejare a valorilor (fidelitate, caracter integru)

 ETICA MEDICALA este o ramura a eticii care se ocupa cu studiul moralei in practica medicala
Etica medicala este o forma aplicativa a eticii, respectiv moralitatea practicii medicale. Etica medicala prezinta sistemul de valori si principii care permite medicului a rezolva dilemele etice intalnite in practica medicala

Cum stim ce este moral? Ce principii aplicam?

ABORDARE NON-RATIONALA Dorinta Obedienta Obisnuinta Imitatie Intuitie

ABORDARE RATIONALA Teoria virtutii: antici, religie: crestinism; binele se afla in excelenta de caracter, in virtutile de caracter; modelarea caracterului/virtutilor pt. producerea binelui Teoria datoriei Datoria in exercitiul drepturilor, J. Locke: binele se afla in respectarea drepturilor Datoria ca principiu unic al moralei, Imm. Kant, (universalitatea actiunii morale devenita lege, respectul umanitatii): binele se afla in exercitiul datoriei Datoria ca prima datorie, prima facie, WD Ross: binele se afla in exercitiul datoriei maxime Datoria fata de rezultatul favorabil (consecintialismul) si a celei mai mari cantitati de bine distribuita catre cat mai multi oameni cu costurile cele mai reduse (utilitarianism, utilitarism): binele se afla in rezultatul favorabil si larga utilitate a rezultatului (binele comunitar)

Teoria principlismului Binele se afla in practica unitara a unor principii ale moralitatii: binele regasit in reuniunea a 4 principii: beneficenta, non-maleficenta, autonomie si justitie (principiile bioeticii)

Valori (personale, culturale)

Datorie (obligatie morala)

Comportament, gandire, actiune Rezultate

Teoria datoriei Teoria virtutii Principlismul Teoria consecintialista

1.

TEORIA BINELUI DIN PERSPECTIVA ETICA VIRTUTII Binele se afla in excelenta de caracter, in virtuti Socrate Considera ca virtutea este cunoastere si astfel slabiciunea morala este o problema de ignoranta iar nu de caracter

Platon Pridenta, intelepciunea (capacitatea de a discerne intre bine si rau, alegerea actiunii potrivite) Temperanta (echilibrul, moderatia si autocontrolul, toleranta in raport cu ceilalti) Curajul (fizic si moral) Justitia sau dreptatea (spiritul de dreptate, a detine/a lua pe cat merita, a da altuia pe cat are dreptul, a lua atitudine fata de injustitie) Pentru Aristotel omul actioneaza din vointa avand la baza ratiunea. Exista 12 perechi de virtuti opuse exprimand excesul si absenta virtutii respective (ex. lasitate-nesabuinta) dar excelenta de caracter este o alegere rationala a mediei (doctrina mediei) Studiem pentru ca sa devenim mai buni iar nu ca sa stim ce virtuti avem, pentru ca altfel nu ar fi nici un castig din acest studiu (NE 2.2) 3 virtuti crestine se adauga la cele 4 virtuti antice: credinta, speranta, iubirea (de aproape))

Profilul moral al medicului

Calitatile medicului conform nivelului de asteptare al pacientului:

1. Responsabilitate (fata de actele si deciziile sale) 2. Independenta profesionala (in slujba celui mai bun interes medical al pacientului) 3. Competenta (capacitatea de a se achita corespunzator de sarcina care ii revine in baza cunostiintelor, pregatirii si abilitatilor detinute) 4. Disponibilitate (de a raspunde la chemarea pacientului, de a acorda asistenta de urgenta) 5. Justitie, dreptate in actul medical: exercitiul profesional echitabil, fara discriminare

Datoria. Datoria in exercitiul medical

Ce este o datorie? Este o obligatie morala. Un angajament. Un act de onoare. Obligatia morala devine un act de onoare. In aceasta obligatie pot deveni irelevante propriile interese. Cel in cauza poate ajunge sa-si riste propriile interese pentru a se achita cu onoare de angajamentul pe care si l-a luat. Asumarea rezultatului o data cu asumarea datoriei. Agentul va dori sa se achite cu onorabilitate de rolul asumat si astfel va dori sa reuseasca, fie si numai pentru ca reusita inseamna incetarea obligatiei.

2.TEORIA BINELUI DIN PERSPECTIVA RESPECTARII DREPTURILOR SI A JUSTITIEI (JUSTETEI) ACTIUNII

Oamenii au drepturi (fundamentale -din nastere- ori dobandite ). Apararea drepturilor unui om implica indatoriri pentru altul (corelativitate).
J. Locke, sec. 17, a identificat 4 atribute esentiale pentru drepturile naturale: 1. naturale (adica date noua spre administrare de catre divinitate preexistente), 2. universale (valabile oriunde) 3. egale (pentru toti egale) 4. inalienabile (nealterabile) Dreptul la viata, sanatate, libertate si proprietate. Th. Jefferson, a intemeiat constitutia SUA pe

). Din aceste trei drepturi fundamentale decurg in constitutia americana toate celelalte drepturi: dreptul la proprietate, libera deplasare, libera exprimare, intimitate, libertate religioasa, etc.

Drepturile cetateanului (omului) in relatie cu practica medicala: 1. Dreptul la viata 2. Dreptul la libertate, 3. Dreptul la reproducere 4. Dreptul la ingrijire medicala 5. Dreptul la un proces echitabil si acces liber la justitie
Drepturile pacientului (Legea nr. 46/2003, legea drepturilor pacientului; legea 95/2006) Capitolul 2 - Dreptul pacientului la informatia medicala Capitolul 3 - Consimtamantul pacientului privind interventia medicala Capitolul 4 - Dreptul la confidentialitatea informatiilor si viata privata a pacientului Capitolul 5 - Drepturile pacientului in domeniul reproducerii Capitolul 6 - Drepturile pacientului la tratament si ingrijiri medicale

3.TEORIA BINELUI DIN PERSPECTIVA TEORIEI ETICE A DATORIEI CA PRINCIPIU UNIC AL MORALEI (DEONTOLOGIA ETICA, Imm. KANT)
Principiul fundamental moral care sta la baza alegerii morale dupa Imm. Kant este exercitiul datoriei (principiu suprem al moralei).
Kant a numit acest principiu fundamental imperativul categoric. (Imm. Kant 22 Aprilie 1724 12 Februarie 1804). Omul este in centrul universului, omul este in centrul cunoasterii, cunoasterea vine din interiorul umanitatii sale iar in centrul umanitatii sale se afla autonomia morala .
om cunoastere umanitate

univers

Imperativul categoric este obligatoriu si necesar: Se bazeaza pe datorie. El este calea de a evalua motivatia corecta (morala) a unei actiuni. Imperativul categoric defineste actiuni bune in sine (necesare) pentru care vointa este in acord cu ratiunea (Bazele metafizicii moralei, 1785). Imperativul ipotetic este obligatoriu dar nu si necesar: Se bazeaza pe dorinta fiecaruia, si variaza de la circumstanta la circumstanta, fiind deci circumstantial, si ne indica mijloacele cele mai potrivite atingerii scopului. Imperativul ipotetic defineste actiuni bune ca mijloace pentru atingerea unui rezultat (Bazele metafizicii moralei, 1785).

Pentru definirea imperativului categoric Kant a oferit 3 legi (maxime). Primele doua legi actioneaza ca premize, a treia drept concluzie realizand astfel un silogism . Impreuna definesc imperativul categoric, care reuseste astfel sa devin ao constructie logica, rationala a principiului unic al moralei actiunilor noastre: Prima premiza (Prima maxima principiul universalitatii): o actiune este morala daca intotdeauna si in orice conditii actiunea va fi considerata morala de catre toti ceilalti oameni; actiunea devine astfel apta de a deveni o lege universala A doua premiza (Maxima a doua- principiul respectului umanitatii si demnitatii umane) spune ca o actiune este morala atata timp cat aceasta actiune nu trateaza oamenii (nici pe sine nici pe ceilalti) mai ales ca pe simple mijloace pentru atingerea unui scop ci chiar ca pe scopul in sine; actiunea indreptata mai ales spre beneficiul celuilalt si intr-o mai mica masura spre propriul beneficiu Concluzia (Maxima a treia- principiul autonomiei) actionand in conformitate cu primele doua premize agentul devine un legislator al legilor universale. Respectul demnitatii umane se combina cu universabilitatea legii astfel incat agentul este deopotriva subiect al legii universale care actioneaza asupra tuturor (inclusiv asupra sa) dar si suveran administrator al legii in deplina respectare a autonomiei si libertatii vointei sale si a celorlalti.

O vointa buna este buna nu pentru ca efectele sau rezultatele ei sunt bune ci pentru ca e buna in sine. Chiar daca nu va avea nici un rezultat bun ea va straluci ca un giuvaer, ca o valoare in sine (Imm.Kant). Valoarea morala a actiunii nu consta in consecintele sau rezultatul pe care o produce (care deseori nu poate fi cunoscut, anticipat ori garantat) ci in motivul, vointa buna , diligenta, care conduce actiunea agentului, in calitatea vointei (fapta buna pentru motivul bun; calitatea vointei si exercitiul datoriei). Vointa buna si exercitiul datoriei sunt relevante fata de rezultat. Binele ca finalitate, consecintele/rezultatul (finalul) sunt irelevante intrucat sunt necontrolabile si nu exprima calitatea vointei, diligenta dupa cum atrag dupa sine conditionalitati care nu pot intra in raspunderea agentului.

4. TEORIA ETICA PLURALISTA A DATORIEI se intemeiaza pe

existenta coexistentei mai multor indatoriri/obligatii dintre care doar una devine prima facie (obligatie absoluta, datoria maxima), WD Ross (1877-1971) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Fidelitate Reparatie Gratitudine Non-maleficenta Beneficienta Auto-perfectionare Justitie (dreptate)

Cand toate imperativele sunt egale este mai important sa evitam producerea raului (non-maleficenta) decat a face in mod pozitiv binele (beneficenta). Fidelitatea (respectarea promisiunilor) are prioritate asupra beneficentei.

5. TEORII ETICE CONSECINTIALISTE. BINELE COMUNITAR. RAPORTUL COST-BENEFICIU

TEORIILE CONSECINTIALISTE se numesc teleologice si se considera a avea un profund caracter aplicativ fata de teoria bazata pe datorie, fata de care se situeaza in opozitie. INTENTIA, ACTIUNEA CONSECINTELE, REZULTATUL O fapta cu consecinte bune este morala; o fapta cu consecinte rele este imorala. Evaluarea moralitatii comportamentului uman pe baza unei analize cost-beneficiu a consecintelor actiunilor/inactiunilor noastre.
Astfel o actiune este morala (corecta/dreapta) atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile.

Analiza cost/beneficiu: 1.determinarea tuturor consecintele bune si rele ale unei actiuni 2.totalul consecintelor bune > totalul consecintelor rele

Exista 3 teorii consecintialiste: Egoismul etic : o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile pentru persoana care indeplineste actiunea) Altruismul etic : o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile pentru celelalte persoane oricare altele decat cea care indeplineste actiunea) Utilitarianismul: o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile pentru toata persoanele Filozofia utilitariana (Jeremy Bentham 1748 -1832, John Stuart Mill 1806 1873) sustine ca actiunea dreapta/corecta/morala este actiunea care produce cea mai mare cantitate de bine pentru cat mai multi oameni.

Jeremy Bentham 1748 -1832

John Stuart Mill 1806 1873

5. TEORIA BINELUI PRIN PERSPECTIVA RESPECTARII PRINCIPIILOR MORALE (PRINCIPIILE BIOETICII)

Respectul persoanei: protejarea autonomiei persoanei, respectul cuvenit umanitatii sale care se traduce prin consimtamant la tratament. Medicul si cercetatorul trebuie sa actioneze sincer fara sa insele. Beneficenta: Sa faci bine. Sa nu faci rau. Maximizarea beneficiilor pentru pacient/proiectul de cercetare si minimizarea riscurilor pentru pacient. Justitie: a asigura proceduri care nu exploateaza, ofera sanse egale, sunt administrate egal, o justa distributie a costurilor si beneficiilor, juste criterii de includere si excludere,

1. 2. 3. 4.

Beneficenta Nonmaleficenta Autonomia Justitia (dreptatea)