1.

Introducere in etica
medicala. Dilema etica
medicala

Cateva definitii
Moral : avnd un comportament/raionament, bun, corect, n
conformitate cu valorile, factorii culturali (istorie, traditii,
educatie, credinte, etc.) si normele de comportament (ale
societii, grupului, culturii, civilizatiei, etc.).
Morala: comportamentul pe care un om il manifesta in
respectarea valorilor, normelor, standardelor, codurilor de
comportament din perspectiva alegerii pe care o face intre bine
si rau

 Etica este studiul filozofic, sistematic, critic

(argumentativ) al moralei (subiectul studiului este
moralitatea )
Etica se refer la motivaia morala care st la baza
gandirii, aciunii, comportamentului nostru
(moralitatea aciunii).
Etica furnizeaz criteriile raionale pentru
deciziile/alegerile noastre morale.
Morala este ceea ce cred oamenii (societatea) c
este bine, iar etica este despre ceea ce este bine.

Etica privita ca ramura a filozofiei, are 3 domenii:

Etica analitica (metaetica) studiaza sursele, originea si
intelesurile conceptelor etice ce stau la baza comportamentului
uman (binele, raul, exista bine?, ce este binele?, etc.).
Etica normativa (prescriptiva) studiaza normele
comportamentului, defineste si analizeaza codurile si seturile
de reguli care reglementeaza comportamentul uman in societate
sau in interiorul unui grup socio-profesional.
Etica descriptiva studiaza insusi comportamentul uman (morala
si moralitatea ca obiect de studiu) in diversitatea sa.

 ETICA MEDICALA este o ramura a eticii care se ocupa cu studiul moralei in

practica medicala
Etica medicala este o forma aplicativa a eticii, respectiv moralitatea practicii medicale.
Etica medicala prezinta sistemul de valori si principii care permite medicului a rezolva
dilemele etice intalnite in practica medicala

Cum stim ce este moral? Ce

principii aplicam?
ABORDARE NON-RATIONALA
Dorinta
Obedienta
Obisnuinta
Imitatie
Intuitie

ABORDARE RATIONALA
Teoria virtutii: antici, religie: crestinism; binele se afla in
excelenta de caracter, in virtutile de caracter; modelarea
caracterului/virtutilor pt. producerea binelui
Teoria datoriei
Datoria in exercitiul drepturilor, J. Locke: binele se afla
in respectarea drepturilor
Datoria ca principiu unic al moralei, Imm. Kant,
(universalitatea actiunii morale devenita lege, respectul
umanitatii): binele se afla in exercitiul datoriei
Datoria ca prima datorie intre altele, prima facie, WD
Ross: binele se afla in exercitiul datoriei maxime
Datoria fata de rezultatul favorabil (consecintialismul)
si a celei mai mari cantitati de bine distribuita catre cat mai
multi oameni cu costurile cele mai reduse (utilitarianism,
utilitarism): binele se afla in rezultatul favorabil si larga
utilitate a rezultatului (binele comunitar)
Teoria principlismului
Binele se afla in practica unitara a unor principii ale moralitatii:
binele regasit in reuniunea a 4 principii: beneficenta, nonmaleficenta, autonomie si justitie (principiile bioeticii)

ETICA VIRTUTII
Binele se afla in excelenta de caracter, in
Socrate
virtuti
Considera ca virtutea este cunoastere si astfel
slabiciunea morala este o problema de ignoranta iar
nu de caracter
Platon
Intelepciunea (capacitatea de a discerne intre bine si
rau, alegerea actiunii potrivite)
Temperanta (echilibrul, moderatia si autocontrolul,
toleranta in raport cu ceilalti)
Curajul (fizic si moral)
Justitia sau dreptatea (spiritul de dreptate, a detine/a
lua pe cat merita, a da altuia pe cat are dreptul, a lua
atitudine fata de injustitie)
Pentru Aristotel omul actioneaza din vointa avand la
baza ratiunea. Exista 12 perechi de virtuti opuse
exprimand excesul si absenta virtutii respective (ex.
lasitate-nesabuinta) dar excelenta de caracter este o
alegere rationala a mediei (doctrina mediei)
Studiem pentru ca sa devenim mai buni iar nu ca sa stim
ce
virtuti X
avem,
caadauga
altfel nu
ar fi crestine
nici un la
castig
In secolul
Toma pentru
DAquino
3 virtuti
cele 4din
virtuti antice:
credinta, speranta, iubirea (de aproape))acest studiu (NE 2.2)

Profilul moral al medicului

Calitatile medicului conform nivelului de asteptare al
pacientului:
1.Responsabilitate (fata de actele si deciziile sale)
2.Independenta profesionala (in slujba celui mai bun interes
medical al pacientului)
3.Competenta (capacitatea de a se achita corespunzator de
sarcina care ii revine in baza cunostiintelor, pregatirii si
abilitatilor detinute)
4.Disponibilitate (de a raspunde la chemarea pacientului, de
a acorda asistenta de urgenta)
5.Justitie, dreptate in actul medical: exercitiul profesional
echitabil, fara discriminare

Datoria. Datoria in
exercitiul medical

Ce este o datorie? Este o obligatie morala.

Un angajament. Un act de onoare.

Obligatia morala devine un act de onoare. In

aceasta obligatie pot deveni irelevante propriile
interese. Cel in cauza poate ajunge sa-si riste
propriile interese pentru a se achita cu onoare
de angajamentul pe care si l-a luat.

Asumarea rezultatului o data cu asumarea

datoriei. Agentul va dori sa se achite cu
onorabilitate de rolul asumat si astfel va dori sa
reuseasca, fie si numai pentru ca reusita
inseamna incetarea obligatiei.

2.TEORIA BINELUI DIN PERSPECTIVA

RESPECTARII DREPTURILOR SI A JUSTITIEI
(JUSTETEI) ACTIUNII

Drepturile cetateanului (omului) in relatie cu practica

medicala:
1.
Dreptul la viata
2.
Dreptul la libertate,
3.
Dreptul la reproducere
4.
Dreptul la ingrijire medicala
5.
Dreptul la un proces echitabil si acces liber la
justitie
Drepturile pacientului (Legea nr. 46/2003, legea
drepturilor pacientului; legea 95/2006)
Capitolul 2 - Dreptul pacientului la informatia medicala
Capitolul 3 - Consimtamantul pacientului privind
interventia medicala
Capitolul 4 - Dreptul la confidentialitatea informatiilor
si viata privata a pacientului

3.TEORIA BINELUI DIN PERSPECTIVA

TEORIEI ETICE A DATORIEI CA PRINCIPIU
UNIC AL MORALEI (DEONTOLOGIA ETICA,
Imm. KANT)
Principiul moral care sta la baza alegerii morale dupa
Imm. Kant este exercitiul datoriei ca principiu
fundamental (principiu suprem al moralei).
Kant a numit acest principiu fundamental imperativul
categoric. (Imm. Kant 22 Aprilie 1724 12 Februarie
1804).
Omul este in centrul universului, omul este in centrul
cunoasterii, cunoasterea vine din interiorul umanitatii
sale iar in centrul umanitatii sale se afla autonomia
om
morala .
cunoaste
re

univers

umanitate

Imperativul categoric este obligatoriu si necesar: Se

bazeaza pe datorie. El este calea de a evalua motivatia
corecta (morala) a unei actiuni. Imperativul categoric
defineste actiuni bune in sine (necesare) pentru care vointa
este in acord cu ratiunea (Bazele metafizicii moralei, 1785).
Imperativul ipotetic este obligatoriu dar nu si necesar:
Se bazeaza pe dorinta fiecaruia, si variaza de la
circumstanta la circumstanta, fiind deci circumstantial, si ne
indica mijloacele cele mai potrivite atingerii scopului.
Imperativul ipotetic defineste actiuni bune ca mijloace
pentru atingerea unui rezultat (Bazele metafizicii moralei,
1785).

Pentru definirea imperativului categoric (care este un silogism) Kant

a oferit 3 legi (maxime). Primele doua legi actioneaza ca premize, a
treia drept concluzie. Impreuna definesc imperativul categoric,
constituind baza moralitatii actiunii:
Prima premiza (Prima maxima principiul universalitatii): o actiune
este morala daca intotdeauna si in orice conditii actiunea va fi
considerata morala de catre toti ceilalti oameni; actiunea devine
astfel apta de a deveni o lege universala
A doua premiza (Maxima a doua- principiul demnitatii umane)
spune ca o actiune este morala atata timp cat aceasta actiune nu
trateaza oamenii (nici pe sine nici pe ceilalti) mai ales ca pe simple
mijloace pentru atingerea unui scop ci chiar ca pe scopul in sine;
actiunea indreptata mai ales spre beneficiul celuilalt si intr-o mai
mica masura spre propriul beneficiu
Concluzia (Maxima a treia- principiul autonomiei) actionand in
conformitate cu primele doua premize agentul devine un legislator al
legilor universale.
Demnitatea umana se combina cu universabilitatea legii astfel incat
agentul este deopotriva subiect al legii universale pe care a

O buna vointa este buna nu pentru ca efectele sau

rezultatele ei sunt bune ci pentru ca e buna in sine.
Chiar daca nu va avea nici un rezultat bun ea va
straluci ca un giuvaer, ca o valoare in sine
(Imm.Kant).
Valoarea morala a actiunii nu consta in consecintele
sau rezultatul pe care o produce (care deseori nu
poate fi cunoscut, anticipat ori garantat) ci in motivul,
vointa buna , diligenta, care conduce actiunea
agentului, in calitatea vointei lui (fapta buna pentru
motivul bun).
Vointa buna si exercitarea datoriei sunt prevalente
fata de rezultat.
Binele ca finalitate, consecintele/rezultatul (finalul)

4. TEORIA ETICA PLURALISTA A DATORIEI se

intemeiaza pe existenta coexistentei mai multor
indatoriri/obligatii dintre care doar una devine prima
facie (obligatie absoluta, datoria maxima), WD Ross
(1877-1971)
1. Fidelitate
2. Reparatie
3. Gratitudine
4. Non-maleficenta
5. Beneficienta
6. Auto-perfectionare
7. Justitie (dreptate)
Cand toate imperativele sunt egale este mai important
sa evitam producerea raului (non-maleficenta) decat a
face in mod pozitiv binele (beneficenta).
Fidelitatea (respectarea promisiunilor) are prioritate
asupra beneficentei.

5. TEORII ETICE CONSECINTIALISTE. BINELE

COMUNITAR. RAPORTUL COST-BENEFICIU
TEORIILE CONSECINTIALISTE se numesc teleologice si
se considera a avea un profund caracter aplicativ fata de
teoria bazata pe datorie, fata de care se situeaza in
opozitie.
INTENTIA, ACTIUNEA
CONSECINTELE,
REZULTATUL
O fapta cu consecinte bune este morala; o fapta cu
consecinte rele este imorala.
Evaluarea moralitatii comportamentului uman pe baza
unei analize cost-beneficiu a consecintelor
actiunilor/inactiunilor noastre.
Astfel o actiune este morala (corecta/dreapta)
atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult
favorabile decat nefavorabile.

Exista 3 teorii consecintialiste:

Egoismul etic : o actiune este morala atunci cand consecintele
actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile pentru
persoana care indeplineste actiunea)
Altruismul etic : o actiune este morala atunci cand consecintele
actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile pentru
celelalte persoane oricare altele decat cea care indeplineste
Utilitarianismul: o actiune este morala atunci cand
actiunea)
consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat
nefavorabile pentru toata persoanele
Filozofia utilitariana (Jeremy Bentham 1748 -1832, John Stuart
Mill 1806 1873) sustine ca actiunea dreapta/corecta/morala este
actiunea care produce cea mai mare cantitate de bine pentru cat
mai multi oameni.

Jeremy Bentham
1748 -1832

John Stuart Mill

1806 1873

 Nu toi oamenii au aceeai perspectiva asupra aciunii

bune, corecte, drepte, dupa cum nu au nici asupra
adevarului.
DI-LEMMA (dubla propunere, gr.). Intr-o dilema exista
o dubla solutie
Atentie: o dilema este o alegere intre doua solutii iar
nu intre o solutie si o ne-solutie: nimeni nu trebuie sa
aiba o dilema intre bine si rau!
n dilema etic (o dilema complex) cele doua (sau
mai multe) soluii/optiuni etice sunt egal inacceptabile
n sensul c desi fiecare n parte constituie o solutie
etica in dilema (adica raspunde unora dintre valorile si
principiile etice), simultan ncalc alte valori ori
principii/imperative devenind astfel contradictorii iar
daca sunt aplicate, genereaza imoralitate si injustitie.

 Altfel spus, intr-o dilema etica niciuna dintre

soluii nu pare ntru totul morala, corect i
totui, una (doar una) trebuie s fie aplicat,
ntruct dilema necesit o rezolvare concret.
n acest fel, n dilema moral (etic), prin
necesitatea aplicarii unei solutii se creeaz
nevoia (nedorita de agentul in decizie) de a
face o alegere ce apare a fi egal defavorabila.
O dilema etica produce nelinite morala, un
impas moral.

 Din dilema etica cel ce se afla in decizie are 6 iesiri:

(1) sa caute binele general (viziune bazata pe justitie,
echitate si egalitate),
(2) sa caute binele celui mai slab pe care sa il
promoveze (protejarea celui vulnerabilviziune bazata
pe justitie, drepturi, non discriminare, prioritanism),
(3) sa cauta binele celui mai puternic pe care sa il
promoveze (protejarea celui puternic, a
supravietuitorului si a bagajului lor genetic viziune
biologica- o alta forma de prioritanism)
(4) sa caute binele propriu (abandon al aflarii unei solutii
dar protejand propriile interese: viziune egoista,
egocentrista, maleficenta)
(5) sa se recuze (abandon al deciziei dar fara a aduna
pentru sine lipsa de raspundere)
(6) sa se sacrifice

MODEL DE DECIZIE ETICA

1. Observa conflictul etic
2. Identifica dilema/conflictul etic, valorile etice contradictorii
3. Identifica valorile morale, principiile, imperativele care
sunt in joc in fiecare solutie etica (continutul etic al
balantei) deliberarea valorilor4. Construieste balanta etica punand intr-un taler o solutie
etica iar in celalalt, cealalta solutie etica (evita falsele
dileme -ex. nu amesteca valorile unei dileme etice cu
valorile unei dileme legale, etc.) deliberarea faptelor5. Construieste argumentele pro/contra pentru fiecare solutie
6. Delibereaza solutia optima deliberarea alegerii binelui7. Sustine prin argumentare alegerea facuta verificarea
consistentei alegerii facute-

MEDIC

PACIENT

O persoana are cancer si este cunoscuta de vecini cu

aceasta boala. Nu are copii.
La un moment dat vecinii isi dau seama ca nu au mai vazuto de cateva zile si speriati cheama politia: este gasita cu
venele taiate, comatoasa dar inca in viata.
Este preluata in urgenta si internata in viata dar in coma
prin encefalopatie anoxica si este pusa pe ventilator pentru
a-si sustine respiratia.
Medicul curant nu intrevede o ameliorare si se intreaba
daca nu ar trebui sa intrerupa ventilatia asistata pentru a da
curs
dorintei initiale nespuse dar
dovedite
a pacientei
de a
A NU
INTRERUPE
VENTILATIA
A INTRERUPE VENTILATIA
muri.
Dreptul la viata
Dreptul la libertate, la
autodeterminare
A nu face rau (non-maleficenta)
Respectul persoanei
(autonomia)*

Datoria, a nu face rau (nonmaleficenta)

Fidelitate (medic curant)

In italic valori morale. In bold valori legale. Atentie la constructia balante

pentru a nu crea o falsa dilema

Erori frecvente in analiza dilemelor

etice, alegerea solutiilor si formularea
deciziei etice
1. Falsa/false solutii: intr-o dilemma se balanseaza solutii ale
dilemei iar nu false solutii (ex. alegerea maleficentei a
producerii raului- ceea ce nu este o solutie)
2. Falsa dilema (falsa alegere):
1) Solutia imorala: agentul alege intre a face bine si a face rau
si astfel realizeaza o falsa alegere intrucat astfel aduce in
alegere un imperativ (a face bine) cu o alta optiune ce nu
constituie o solutie acceptabila
2) Solutii etice viabile, valide, ce respecta deopotriva valorile
morale si principiile etice intre care nu exista contradictie
3) Solutii necomparabile ce apartin altor tipuri de dileme (ex.
deontologica, juridica/legala, profesional-stiintifica) prin
folosirea in balanta etica a argumentelor necomparabile
3. Falsa dihotomie:
neidentificarea tuturor solutiilor
Ex. dilema lui Euthyphro

Dilema lui Heinz (Lawrence Kohlberg, 1927-1987)

In Europa o femeie este aproape sa moara de pe urma unui cancer rar. Exista un singur medicament
despre care medicii cred ca ar putea sa o salveze .

Este o forma de radiu radioactiv pe care un farmacist din acelasi oras l-a descoperit.

Heinz este sotul acestei femei bolnave si el isi iubeste mult sotia.

S-a dus la toate cunostiintele pentru a prezenta problema sotiei sale si pentru a cere cu imprumut bani si
a apelat orice sursa legala de a obtine bani reusind astfel sa realizeze 2000 de dolari, jumatate din cost.

S-a dus la farmacist si i-a spus acestuia ca sotia lui va muri fara medicament si l-a rugat sa vanda
medicamentul mai ieftin urmand ca apoi sa ii dea si restul de bani dupa ce ii va strange. Farmacistul insa
i-a raspuns Nu sunt de acord, am facut descoperirea vietii mele si am de gand sa obtin bani
de pe urma ei.

Heinz ajunge sa devina disperat ca sotia in fiecare zi este mai bolnava, iar sansele ei scad el neputand
face nimic mai mult pentru ea: se gandeste sa intre prin efractie in magazinul farmacistului si sa ii fure
medicamentul care ar putea salva viata sotiei sale.

Producere substantei este complicata si medicamentul costa mult. Mai mult, farmacistul a stabilit costul
medicamentului de zece ori mai mult decat ar rezulta din calculul costurilor de productie: 400 de dolari si
cere 4.000 de dolari.

1. Sa fure Heinz medicamentul?

Da sau nu? De ce?

2. Este moral/imoral, corect/incorect, drept/nedrept, bine/rau sa fure

medicamentul?
De ce este bine/rau?

3. Heinz are o obligatie sa fure medicamentul pentru a-si salva sotia?

Da sau nu? De ce?

4.Daca Heinz nu si-ar iubi sotia ar mai trebui sa fure medicamentul

pentru ea? Exista justificare sa fure medicamentul prin faptul ca isi
iubeste sotia?
Da sau nu? De ce?

5. Sa admitem ca nu sotia lui ar fi cea bolnava si aflata in situatia

disperata ci un strain. Mai are Heinz de ce sa fure medicamentul
pentru acesta?
Da sau nu? De ce?

 6. Sa admitem ca in cauza ar fi animalul de companie al lui Heinz. Mai are Heinz de

ce sa fure medicamentul pentru acesta?
Da sau nu? De ce?
7. Este important pentru oameni ca sa intreprinda tot ceea ce stiu si ce pot pentru a
salva viata altui om?
Da sau nu? De ce?

8. Este ilegal pentru Heinz, ca de altfel pentru oricine, sa fure. Faptul de a fi ilegal
presupune a fi si imoral?
Da sau nu? De ce?

9. In general, oamenii incearca sa faca orice pot pentru a se supune legilor?
Da sau nu? De ce?

10. Revenind la intrebarea de la inceput, ce credeti ca ar fi cea mai responsabila cale
de actiune pentru Heinz?
De ce?

Care ar fi solutia din perspectiva

teoriilor etice ale binelui fata de
dilema lui Heinz?
Ce ar spune Platon? Etica virtutii
Ce ar spune Locke? Etica dreptului
Ce ar spune Kant? Etica principiului
unic al moralei: datoria (deontologia)
Ce ar spune Ross? Etica pluralista a
datoriei
Ce ar spune Bentham?
Consecintialismul

 BIOETICA este un demers etic globalist prin care se incearca a se

pune in acord in orice domeniu actiunile omului (faptele lui) cu valorile
sale morale
Nu tot ce este tehnic posibil este si moral.
Daca etica este un demers filozofic general, bioetica este o aplicatie in
relatie cu actiunile omului
BIOETICA MEDICALA este o ramura a bioeticii (dupa cum este
etica medicala o ramura a eticii) care studiaza moralitatea
comportamentului in practica medicala cu deosebire in relatie cu
dezvoltarile tehnologice medicale moderne si pune in acord umanitatea
si moralitatea medicului cu profesionalismul si competenta in exercitiul
practicii medicale

Bioetica - definitii
Bioetica in sens larg (gr. Bios =viata, ethos = comportament):

Camp de studiu stiintific sistematic, pluralistic si interdisciplinar care

abordeaza teoretic si practic problemele morale generate de medicina
si stiintele vietii in raport cu omul si relatiile omului cu biosfera
(Declaratia Universala a Bioeticii si Drepturilor Omului, Universal
Declaration on Bioethics and Human Rights, UNESCO, 2005)

Van Rensselaer Potter, 1970 defineste primul bioetica ca pe "o

nou disciplin care s combine cunoaterea biologic cu cea
a sistemului valorilor cultural umane", o etica globala care sa
lege omul de biosfera (termenul de bioetica a fost creat de Jahr in
1929 dar in relatie cu etica cercetarii asupra plantelor si animalelor).

Reich (1978) defineste bioetica ca fiind studiul sistematic al

conduitei umane, in domeniul stiintelor vietii si sanatatii in lumina
valorilor si principiilor morale (Encyclopedia of Bioethics). Bioetica
(in sens restrans, bioethical issues):

Studiul comportamentului moral si al controverselor etice

generate de progresele medicinii si stiintelor vietii

5. TEORIA BINELUI PRIN PERSPECTIVA

RESPECTARII PRINCIPIILOR MORALE
(PRINCIPIILE BIOETICII)
Beneficenta cere practicianului sa actioneaza numai spre binele pacientului
si sa indeparteze raul (boala) atunci cu respectarea maximizarii beneficiilor si
a minimizarii riscurilor
Nonmaleficenta: a nu face rau
Autonomia se refera la respectarea drepturilor pacientului la
autodeterminare, independenta si libertate prin exercitarea unei obligatii
negative de a nu ingradi si a nu controla optiunile pacientului) precum si a
unei obligatii pozitive bazata pe dreptul la informare, intelegere si
voluntariat; se fundamenteaza pe consimtamantul informat; se include si
respectul fata de autonomia deciziilor profesionale a colegilor.
Justitia (dreptatea) presupune principiul nediscriminarii (varsta, sex, etnie,
religie, grup etnic, politic, social, etc.) celor ce vor primi ingrijirile medicale
cat si obligatia medicului de a lucra spre binele public din doua perspective:
utilitariana (spre maximizarea binelui social evaluat prin beneficiul
maximal catre societate si pacient)
egalitariana (distributia dreapta a costurilor si beneficiilor: oportunitati
egale in fata bolii si dreptul egal al fiecarui om la un minim de resurse
medicale)

Actioneaza intotdeauna dupa

constiinta ta (moral) si spre cele
mai bune interese ale
pacientului, dar avand grija spre a
respecta autonomia pacientului si
a fi just/drept in actiunile tale
medicale