Sunteți pe pagina 1din 25

Agnosticism: doctrină sau atitudine filosofică care declară absolutul inaccesibil

spiritului uman

Amoralitate: negare a oricărei morale universale; diferit de imoral

Analitic: despre judecăţi: (I. Kant) în care subiectul include notele


predicatul (vs. Sintetic)

Animism: sistem care consideră că orice lucru are suflet

Apodictic: enunţ necesar, care nu poate fi negat

A priori: ceea ce este anterior oricărei experienţe; vs. A posteriori:


ceea ce este dobândit prin experienţă (I. Kant)

Arhetip: model ideal (Platon)

Asertoric: enunţ care exprimă un adevăr de fapt

Ateism: doctrină sau atitudine car constă în negarea oricărei reprezentări despre
un Dumnezeu personal şi viu

Atomism: doctrină filosofică potrivit căreia materia este formată din atomi
(Democrit)
Axiomă: propoziţie evidentă prin sine

Behaviorism: metodă psihologică bazată pe observaţia obiectivă a


comportamentului
Canon: model ideal căruia trebuie să te conformezi (din gr. Kanon: model,
regulă)

Comprehensiune: sesizare a unui raport sau a unei semnificaţii

Conceptualism: doctrină potrivit căreia cunoştinţele noastre apar odată cu


experienţa, dar nu vin de la experienţă
Conştiinţă: sentiment pe care fiecare îl are cu privire la existenţa şi actele sale

Contingent: care poate să nu fie

Cosmogonie: ştiinţă a formării universului

Criticism: orice doctrină întemeiată exclusiv pe reflecţia asupra sinelui (vs.


Dogmatism)

Cutumă: mod de a acţiona stabilit într-o societate


Determinism: principiu al ştiinţei potrivit căruia „aceleaşi cauze produc aceleaşi
efecte”

Discursiv: care procedează prin etape; un spirit discursiv procedează metodic


şi calculat, unul intuitiv înţelege imediat un rezultat

Dogmatism: tendinţă de a face afirmaţii indiscutabile


Eclectism: metodă care constă în a împrumuta principii care aparţin la
numeroase doctrine diferite şi a le topi într-un sistem unic

Eidetic: care priveşte esenţa lucrurilor (de la gr. Eidos: formă, esenţă) (Husserl)

Empiric: întemeiat pe experienţă şi observaţie

Epifenomen: fenomen accesoriu

Épochè: suspendare a oricărei judecăţi cu privire la existenţa lucrurilor ( din


gr. : îndoială) (Husserl)

Eudemonism: teorie potrivit căreia fericirea trebuie să fie scopul suprem al


omului

Existenţă: faptul de a apărea şi de a se manifesta în afară (de la lat. ‚Ex’, în


afară şi ‚sistere’, a sta)

Existenţialism: doctrină filosofică ce priveşte existenţa omului luată în realitatea


ei concretă, la nivelul individului integrat în societate

Facticitate: caracter a ceea ce există cu titlul de fapt contingent, adică ar putea


să nu fie

Fatalism: doctrină sau atitudine care consideră toate evenimentele ca fiind


irevocabil stabilite dinainte

Fenomenologie: studiu descriptiv al unui ansamblu de fenomene


Gândire: tot ceea ce despre care avem conştiinţă
Hedonism: doctrină care face din plăcere scopul vieţii
Idealism: doctrină ce neagă existenţa lumii exterioare, reducând-o la
reprezentările noastre

Imanent: care este în interiorul altei existenţe

Inducţie: raţionament care ne face să trecem de la particular la general

Intenţionalitate: reacţie activă a spiritului la un obiect oarecare


Intuiţie: cunoaştere nemijlocită

În sine: realitate materială care există independent de noi


Logos: pt. Heraclit: lege a fiinţei, necesitate universală

pt. Platon: Dumnezeu ca sursă a ideilor

pt. Hegel: raţiune, spirit absolut


Maniheism: doctrină filosofică ce admite două principii active ale universului:
binele şi răul

Materialism: doctrină potrivit căreia nu există altă substanţă decât materia

Metodologie: parte a logicii care studiază metodele din diferite domenii de


cunoaştere

Monadă: (Leibniz) substanţă simplă dotată cu tendinţă şi percepţie

Monism: sistem filosofic potrivit căruia nu există decât o singură realitate:


materia sau spiritul
Monoteism: credinţă într-un singur Dumnezeu

Morală: ştiinţă a binelui şi a regulilor acţiunii umane


Naturalism: Doctrină care neagă existenţa supranaturalului

Neocriticism: mişcare filosofică generată de filosofia lui Kant, afirmată în


Germania 1860 – 1914

Neokantianism: v. Neocriticism

Neoplatonism: apărut în Alexandria sec. III – VI

Neopozitivism: pozitivism logic, actualmente în SUA şi Anglia

Nihilism: negare a oricărei credinţe

Noemă: obiect al gândirii, conţinutul ei vs. Noeză (forma gândirii)


(Husserl)

Nominalism: doctrină care, în Evul mediu afirma că ideile generale nu sunt


decât cuvinte cărora nu le corespunde nici o realitate în spirit opus
ideilor platonice care subzistă independent de cel care le gândeşte

Noumenal: lucru la care numai raţiunea are acces, nu fac obiectul cunoaşterii
(Kant)
Ontic: care se raportează la obiectele lumii
Panteism: doctrină potrivit căreia totul este în Dumnezeu (Spinoza)

Peripatetism: filosofia lui Aristotel şi a discipolilor săi

Politeism: doctrină sau religie care admite existenţa mai multor zei

Postulat: o propoziţie care se cere admisă pentru consistenţa sistemului, dar care
nu e nici demonstrată şi nici evidentă

Pozitivism: tendinţă a spiritelor ostile metafizicii şi doritoare de a întemeia


cunoaşterea pe fapte

Pragmatism: empirism pentru care valoarea practică, adică reuşita, este criteriul
adevărului

Prolegomene: expozeu preliminar care serveşte drept introducere în dezvoltarea


unei teorii
Raţionalism: sistem bazat pe raţiune, prin opoziţie cu sistemele bazate pe revelaţie
sau sentiment

Realism: doctrină filosofică ce afirmă ca avem acces la adevărata realitate

Reducţie: procedeu imaginativ al fenomenologiei care constă în varierea


conţinutului unei imagini pentru a degaja esenţa

Reificare: transformarea conceptelor abstracte în substanţe sau în obiecte concrete

Retenţie: act prin care spiritul constată dispariţia unui lucru şi îi reţine sensul
Scepticism: stare a celui care se îndoieşte: doctrină care refuză să afirme sau să
nege, îndeosebi în materie de probleme metafizice

Scolastic: referitor la şcolile Evului mediu ale căror caracteristici erau respectul
faţă de tradiţie (Aristotel)
Sensibilitate: facultate de a trăi impresii

Senzualism: doctrină potrivit căreia toate cunoştinţele noastre provin de la senzaţii

Sofism: raţionament fals cu intenţia de a duce în eroare

Solipsism: doctrină care reduce întreaga realitate la Ego-ul individual

Teism: credinţa într-un Dumnezeu personal şi viu

Transcendent: care se ridică dincolo de un domeniu definit

Transcendental: ceea ce face posibilă cunoaşterea a priori (Kant)


Utilitarism: doctrină care consideră că ceea ce este util ne aduce maximum de
fericire şi e principiul suprem al acţiunii noastre
Voluntarism: teorie a cunoaşterii care consideră că voinţa intervine în orice act de
judecare (Descartes)
Axiologie: teoria valorilor;

Epistemologie: studiu al metodelor de cunoaştere practicate în ştiinţe

Estetică: ştiinţa care tratează despre frumos şi sentimentul pe care acesta îl


generează în noi

Etică: ştiinţă a principiilor moralei

Gnoseologie: teorie a cunoaşterii a surselor şi formelor acesteia

Hermeneutică: teorie a interpretării semnelor

Metafizică: cunoaştere a cauzelor prime şi a principiilor lucrurilor

Ontologie: ştiinţă a fiinţei în sine, se opune antropologiei care este ştiinţa


despre om

Sursa: Dicţionar de filosofie, Larousse


Omul este singurul animal care ştie că trebuie să moară şi asta i-a dat lacrima. Dar
este, în acelaşi timp, şi singura fiinţă care ştie că ştie acest lucru şi asta i-a dat
zâmbetul.

Aurel Baranga

Omul reprezintă un miracol lipsit de interes.

Jean Rostand în Gânduri de biolog

Omul este singurul animal care se consideră bogat în proporţie cu numărul şi


voracitatea paraziţilor săi.

George Bernard Shaw

Îl numesc om pe cel care e stăpân pe propria limbă.

definiţie de Lorenzo Milani

Omul este o inflorescenţă terminală a naturii.

Pierre Teilhard de Chardin

Omul este un mic fragment din continentul uman, nu o insulă de sine stătătoare.

John Donne
Omul este o simfonie ce se desăvârşeşte cântându-se la infinit.

Ioan Gyuri Pascu în În căutarea armoniei

E din neamul mare al licuricilor - omul: un vierme ce se transformă în lumină


când iubeşte.

Lucian Blaga

Un om este ceea ce este viaţa sa.

Samael Aun Weor

Omul e un animal care se vede trăind.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor

Omul este singurul animal care se poate rata.

Nae Ionescu

Omul este fiinţa în care necunoscutul respiră.

Marin Tarangul în Predici profane (1997)

Omul este cel mai mare eveniment teluric şi biologic al planetei noastre.
Pierre Teilhard de Chardin în Scrisori inedite

Omul este singurul animal pentru care propria sa existenţă constituie o problemă
pe care trebuie s-o rezolve.

Erich Fromm

Omul. Maimuţa care şi-a vândut blana, încrezătoare în viitorul industriei textile.

Valeriu Butulescu

Omul este o pasiune inutilă!

Jean-Paul Sartre

Oamenii sunt păsări cu aripile crescute înlăuntru.

Nichita Stănescu

Omul e un univers închis cu legile-i proprii care-i comandă viaţa efemeră, tot atât
de departe de ceilalţi oameni ca şi un astru de ceilalţi aştrii, fără nici un mijloc de
comunicare reală cu nimeni. Iluzia cumunităţii cu alţi semeni te înşeală numai
până în momentul unei mari zdruncinări sufleteşti, când, deodată, îţi dai seama că
nici părinţii, nici fraţii, nici prietenii, nimeni nu te poate nici ajuta, nici măcar
înţelege...

Liviu Rebreanu în Jar

Om: animalul care-şi bate joc de condiţia lui.

George Geafir din Capul piramidal şi efectul de piramidă (2001)

Omul este un fir de praf pierdut în nemărginire, înzestrat însă cu scânteia divină.
De aceea adesea îşi depăşeşte condiţia, caută neobosit, riscă, descifrează tainele
universului, iar în cele din urmă îşi fixează privirea spre cer şi nu se sperie de
sfidările sale.

Vanga

Omul e un animal marin, care merge pe pământ şi ar vrea să zboare.

Carl Sandburg

Omul este un animal raţional care întotdeauna îşi pierde cumpătul atunci când este
chemat să acţioneze în concordanţă cu principiile raţiunii.

Oscar Wilde

Omul nu este doar o fiinţă finită, cum vrea să afirme gândirea contemporană, ci şi
o fiinţă infinită; el este infinitul sub o formă finită, sinteza finitului şi a infinitului.
Insatisfacţia omului în faţa finitului, aspiraţia sa către infinit sunt manifestări ale
divinului în om, sunt mărturia omului în ceea ce priveşte existenţa lui Dumnezeu
şi nu doar a lumii.
N.A. Berdiaev

Omul e o sârmă întinsă între animal şi Supraom, o coardă peste un abis.

Friedrich Nietzsche

Omul este un animal care înalţă capul spre cer şi vede păianjenii din tavan.

Jules Renard

Omul este măsura tuturor lucrurilor.

Protagoras

Omul este o fiară politică.

Ion D. Sîrbu în Jurnalul unui jurnalist fără jurnal (1996)

Omul e un copac cu păr, în loc de frunze!

Costel Zăgan din Definiţii eretice (25 august 2009)

Omul este o istorie care nu e identică cu nici o alta.

Alexis Carrel
Omul este singurul animal care roşeşte, ori ar fi potrivit să o facă.

Mark Twain

Omul este suma acţiunilor sale, a ceea ce a făcut, a ceea ce poate face. Nimic
altceva.

Mahatma Gandhi

Omul este singurul animal care râde şi plânge; pentru că el este singurul animal
care îşi dă seama de diferenţa dintre ceea ce este şi ceea ce ar trebui să fie.

William Hazlitt

Omul e singurul animal care-şi poate rata viaţa.

Mircea Eliade în Huliganii

E "om" cel care, succesiv, plânge, ricanează, e cinic, e duios, e sceptic, e credul, e
prost, e deştept..

Ionel Teodoreanu în La Medeleni


Omul este o trestie, cea mai fragilă din întreaga natură, dar este o trestie
gânditoare.

Blaise Pascal

Omul e un robot din plasmă şi calciu, cu un termen de garanţie stabilit dinainte.

Corneliu Vadim Tudor

Omul este singura creatură care refuză să fie ceea ce este.

Albert Camus

Omul nu est nimic altceva decât înşiruirea faptelor sale.

de Hegel

Omul este o inteligenţă la cheremul organelor sale.

Aldous Huxley
Omul este un infinit în virtualitate, omul este făcut pentru infinit, dar nu este
infinit în sine. Devine infinit în legătura cu Dumnezeu.

Dumitru Stăniloae

Omul e o oxinitrocarbură de hidrogen coloidal cu câteva impurităţi.

Cezar Petrescu în Întunecare

Omul e o fiinţă ce se caracterizează prin apartenenţa la două lumi, o fiinţă ce nu


poate fi cuprinsă în întregime în lumea naturală a necesităţii, transcendându-se ca
fiinţă empiric dată şi manifestând o libertate care nu poate fi dedusă din această
lume.

N.A. Berdiaev

Fiecare om este odrasla faptelor sale.

Miguel de Cervantes

Omul e un cocor care zboară pe dinlăuntru.

de Tudor Arghezi
Omul este un animal sociabil care-şi detestă semenii.

Eugene Delacroix

Un om constituie prin sine o lume separată şi bine definită.

de V.G. Belinski

Omul este un lucru imperfect ce tinde fără încetare la ceva mai bun şi mai mare
decât el însuşi.

Descartes

Omul este un suveran glorios de coroana lui care este gândirea, şi tot atât de
sceptrul lui care este expresia.

Ion Luca Caragiale

Omul este singurul animal care poate rămâne în termeni prietenoşi cu victimele pe
care intenţionează să le mănânce până când le mănâncă.

Samuel Butler
Omul este un animal raţional care întotdeauna îşi pierde cumpătul atunci când
trebuie să acţioneze în concordanţă cu ce îi spune raţiunea.

Orson Welles

Omul nu este numai o fiinţă liberă; el este de asemeni o conştiinţă dilatată peste
marginile individualismului şi ajunsă la sentimentul solidarităţii internaţionale.

Vladimir Streinu

Omul este făptura ce nu poate ieşi din sine, ce nu-i cunoaşte pe ceilalţi decât în
sine; şi, spunând contrariul, minte.

Marcel Proust

Omul este visul unei umbre.

Pindar

Oamenii sunt singurele animale care pot face sex prin telefon.

David Letterman

Omul este produsul gândurilor sale.

Pavel Coruţ în Cartea adolescentului

Omul este un altar.

Sfântul Ioan Gură de Aur


Adăugat de Lucian Velea
Omul este animalul care-şi poate amâna sau opri reacţiile.

definiţie de Mihai Ralea

Omul este un înger făr' de aripi şi o maimuţă făr' de coadă.

Charles Darwin

Oamenii sunt singurele creaturi care le permit odraslelor lor să se întoarcă acasă.

Bill Cosby

Omul este o frontieră. Fiinţă dublă, marchează limita între două lumi. Dincoace
de el, e creaţia materială, dincolo, misterul.

Victor Hugo

Omul este singura creatură care consumă fără să producă. Nu dă lapte, nu face
ouă, este prea firav pentru a trage plugul, nu poate alerga suficient de repede
pentru a prinde iepuri. Totuşi este stăpânul tuturor animalelor.

George Orwell în Ferma animalelor

Omul este un animal care se joacă.


Johan Huizinga

Omul este un animal înzestrat cu raţiune.

Seneca

Omul nu este altceva decât seria actelor sale.

definiţie de Hegel

Omul este un animal îmblânzit, care, de-a lungul secolelor, a dominat celelalte
animale cu înşelăciunea, violenţa şi cruzimea.

definiţie de Charlie Chaplin

Omul - o argilă fulgerată de curenţi cosmici.

definiţie aforistică de Vasile Ghica

Omul este vârful ascuţit şi cununa evoluţiei naturale.

definiţie de L. Oken
Omul este un animal care foloseşte unelte. Fără unelte este un nimic, cu unelte
este totul.

definiţie de Thomas Carlyle

Omul este o divinitate înlănţuită de puterea condiţiilor.

Marin Preda

Fiecare om e o întrebare pusă din nou spiritului Universului.

Mihai Eminescu

Omul este microtheos prin har.

Sfântul Grigorie de Nyssa

Omul este un animal care amână.

Tudor Vianu

Omul este singura greşeală a naturii.

W.S. Gilbert

Omul este rezultatul acţiunilor sale.

Antonio Gramsci

Omul este un animal făcător de unelte.

Benjamin Franklin

Omul este criteriul tuturor realităţilor.


Sextus Empiricus

Omul este rodul educaţiei pe care o primeşte.

Helvetius

Omul este o fiinţă care trăieşte într-o cetate.

Aristotel

Omul este un ucenic, durerea este învăţătorul său.

Alfred de Musset

Omul este un animal deştept care se poartă ca un imbecil.

Albert Schweitzer

Omul este un animal cu un extraordinar spirit de adaptare.

Enzo Ferrari

Omul este o maşinărie frumoasă care funcţionează foarte prost.

H.L. Mencken
Omul este o făptură care a primit porunca de a deveni dumnezeu.

Sfântul Vasile cel Mare

Omul este o creatură care trăieşte nu doar cu pâine, ci în primul rând cu slogane.

Robert Louis Stevenson

Omul... sărman copil al îndoielii şi al morţii, a cărui speranţă e clădită pe trestii.

Byron

Fiecare om este un jurnal în care scrie o poveste în timp ce intenţionează să scrie


alta. Hugh B. Brown

Omul este întrebarea


Ce o pun necontenit
Munţii, şesurile, marea,
Cerului nemărginit...

Sorin Pavel din Dicţionar de epigrame (1981)


|

Omul este victima pe care zeii o oferă pentru îmbunarea timpului nesătul şi
niciodată binevoitor.

Camillo Jose Cela (1960)

Un om este o metodă, un aranjament progresiv, un principiu selectiv, care îşi


culege preferinţele pe oriunde merge.
Ralph Waldo Emerson

Omul

E primul animal evoluat


Ce face-o încercare intensivă,
Cu-atomic ajutor nelimitat,
De-a reajunge-n stare primitivă.

George Caranfil
Omul

Cap, grumaz, torace, pântec,


Mâini, picioare, oseminte,
Doruri, zâmbet, versuri, cântec,
Suflet mult şi-un dram de minte.

Mircea Ionescu-Quintus din Dicţionar de epigrame (1981)

Omul este, pur şi simplu, cea mai formidabilă fiară de pradă şi, realmente, singura
care îşi pradă sistematic propria specie.

William James

Omul este singurul animal ale cărui dorinţe cresc pe măsură ce sunt hrănite;
singurul animal care nu este satisfăcut niciodată.

Henry George

Omul este un animal social. Fără societate, el nu e altceva decât un animal. Cu


toate acestea, mulţi se consideră "propriul lor produs".

B.J. Gupta

Ce este omul? O fiinţă creată de Dumnezeu din nemărginita iubire a lui


Dumnezeu, căreia i-au fost puse în faţă fericirea şi moartea, spre a alege.

Valeriu Gafencu în Întoarcerea la Hristos

Omul este o unitate fiinţială care rezultă din unirea dintre trup şi suflet. El nu are
trup şi nu are suflet, ci este în acelaşi timp trup şi suflet.

Iosif Flaviu în Trupul în iudaism


Omul este singura dintre fiinţele create căreia i s-a dat puterea de a simţi, de a
cunoaşte, de a cunoaşte că el cunoaşte, şi de a cugeta că el cunoaşte.

Pierre Flourens

Omul e un animal raţional şi muritor. Asta e cea mai bună definiţie a omului.

Petre Ţuţea

Omul este un animal nefericit care cugetă după criteriile altora. Mulţi oameni sunt
pentru filozofi ca nişte paznici de noapte care le strică somnul cu pasul lor.

Arthur Schopenhauer în Viaţa, amorul, moartea

Omul este doar o reţea de relaţii şi numai acestea contează pentru el.

Antoine de Saint-Exupery

Omul: o formă de viaţă, nu o viaţă de formă.

N. Petrescu-Redi din Ergo... (1999)

Omul este ceea ce mănâncă; ce mănâncă aceia care îl conduc.


Victor Martin din Carte de citit la volan

Omul este fiinţa indefinită care se defineşte liber sub forma destinului sau a
maladiilor de destin.

Gabriel Liiceanu în Despre limită

Omul este un animal care, singurul dintre animale, refuză să se mulţumească cu


împlinirea dorinţelor animale.

Filozofie (gr. philos „iubitor de“ şi sophia „înţelepciune“), concepţie generală despre lume şi viaţă,
formă a conştiinţei sociale, constituind un sistem de categorii privitoare la lume (natură şi
societate) sub aspectele sale cele mai generale, precum şi la locul şi rolul omului în univers, la
modul de instituire şi perfecţionare a raporturilor dintre oameni şi realitate.
Homo faber - Henri Bergson, Evolutia creatoare
Idee principală: diferenţa între animal şi inteligenţa la om se deosebesc prin scopul spre
care tind. La inteligenţa animala aceasta este caracterizată de instinct (a se vedea exemplul
din carte: maimuţă,elefant, vulpe). Inteligenţa la om INFERENŢA.

Bergson îşi argumentează acestă idee pornind de la epocile care au caracterizat


umanitatea (piatră, metal, maşina cu aburi). Invenţile sunt cele care îl caracterizează pe om:
viaţa noastră gravitează în jurul lor. Observăm la Bergson o RAŢIONALITATE
APLICATĂ (Bergson reduce Homo Sapiens la Homo Faber). Scopul omilui în viaţă:
creare de unelte.

Henri Bergson :

-secolul XIX-XX;
-concepţie INTUIŢIONISTĂ-evoluţie creatoare-devenire neîntreruptă.
-depăşeşte EMPIRISMUL şi raţionalismul.

Existenţa întru mister şi pentru revelare


- Lucian Blaga, Geneza metaforei şi sensul culturii -

Îl combate pe Bergson, cu toate că admite că “omul este desigur un animal înzestrat


unilateral cu cea mai mare inteligenţă”. Comparaţia om - animal. Bergson nu se distinge de
universul biologic, reduce omul la funcţiile lui. Îi atribue Darwin-ismul şi cnsideră că
punctul de vedere al lui Bergson, prin care omul trăieşte într-un cncret şi pentru conservare,
este deplasat, Blaga considerând că “omul trăieşte într-un mister şi pentru relevare. Pentru
Blaga omul nu crează numai “necesităţile vitale” ci omul îşi va crea “o lume aparte” -
creaţia de cultură. Omul are destin creator idee şi cultură.

Lucian Blaga:
-sistem filozofic de construcţie speculativă şi metaforică, în centrul căruia se află
noţiunea de mister = notă definitorie a existenţei umane.
-apare “martele anonim” (Marele Arhitect) - denumire metaforică a modului în care
misterul apare intelectul uman.
-Marele Anonim = cenzură TRANSCEDENTALĂ (omul care trăieşte în mister şi
vrea să accedă la revelarea lui).

Demnitatea omului - Giovani Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului.


Apare ideea de ARHIETIP ( = ideal perfect, ceva care tinde spre perfecţiune)
pentru că supremul arhitect este Dumnezeu, crează lumea după aceste arhietipuri.

“Ceva comun, dar cu toate acestea să fie deosebit”= omul. Omul: “te-am pus în
centrul lumii”, aşezare renaşcentistă, umanistă. Aici se diferenţiază de Pascal, care îşi
aşeaza omul la marginea universului - raport de forţe. Dumnezeu lasă omului LIBERUL
ARBITRU. Spre deosebire de Bergson şi Blaga, Pico nu atribuie omului nici o trăsătură
esenţială, lăsându-i liberul arbitru, îi lasă puterea de a decădea sau de a accede=bine/rău.

Caracteristic pentru Pico, este nedesăvârşirea omului pentru că nu îi dă nici o trăsătură


esenţială.