Colosseumul

Colosseumul este un monument  turistic aflat in centrul Romei  vizitat de foarte mulți turiști

din toată lumea. El este probabil cea mai impresionantă clădire-ruină a Imperiului Roman.
Colosseumul era cea mai mare construcție a vremurilor sale și astăzi este cel mai
mare amfiteatru antic care poate fi vizitat in Italia. Colosseumul este situat la est de Forumul
Roman. Construcția a început sub conducerea împăratului Vespasian în anul 72 d. Hr. și a fost
finalizată în anul 80 d.Hr. sub conducerea succesorului său și moștenitorul Titus.Alte modificări
au fost făcute în timpul domniei lui Domitian (81-96). Acești trei împărați sunt cunoscuți sub
numele de dinastia Flaviană, iar amfiteatrul a fost numit în limba latină pentru asocierea cu
numele de familie (Flavius).

Colosseumul ar putea avea, este estimat, între 50.000 și 80.000 de spectatoriavând o

audiență medie de aproximativ 65.000; a fost folosit pentru concursuri cu gladiatori și
spectacole publice, cum ar fi bătălii maritime pentru o scurtă perioadă de timp, când
hipogeumul a fost în curând completat cu mecanisme de susținere a celorlalte activități,
vânători de animale, execuții, reînnoiri ale unor bătălii celebre și drame bazate pe mitologia
clasică. Clădirea a încetat să fie folosită pentru divertisment în epoca medievală timpurie. Mai
târziu a fost refolosită în astfel de scopuri, cum ar fi locuințe, ateliere, cartiere pentru o ordine
religioasă, o cetate, o carieră și un altar creștin.
 Deși a fost ruinat parțial din cauza pagubelor provocate de cutremure și hoți de piatră,
Colosseum este încă un simbol iconic al Romei Imperiale și este listat ca una dintre Cele șapte
minuni ale lumii.Este una dintre cele mai populare atracții turistice ale Romei și are, de
asemenea, legături cu Biserica Romano-Catolică, deoarece în fiecare Vinerea Mare Papa
conduce o procesiune torchlită "Calea Crucii", care începe în zona din jurul Colosseumului.

Colosseumul este de asemenea prezentat pe versiunea italiană a monedei euro de cinci cenți.

Numele latin original al Colosseumului a fost Amphitheatrum Flavium. Construcția sa a fost

realizată de împărații din dinastia Flaviană, în urma domniei lui Nero. În antichitate, romanii s-
au referit la Colosseum prin numele neoficial Amphitheatrum Caesareum (cu Caesareum ca
adjectiv legat de titlul de Cezar), dar acest nume poate să fi fost strict poetic, deoarece nu era
exclusiv pentru Colosseum; Vespasian și Titus, constructorii Colosseumului, au construit de
asemenea un amfiteatru cu același nume în Puteoli

Spre deosebire de amfiteatrele construite anterior între două dealuri, Colosseumul este o
structură autonomă, în întregime construită. Planul său este eliptic, având 189 m lungime și 156
m lățime, aria sa fiind de 6 ha. Înălțimea zidului exterior este de 48 m. Perimetrul originar
măsoară 545 m. Arena centrală este ovală, având 86 m lungime și 156 m lățime, înconjurată de
un zid de 4,5 m înălțime, care se ridică până la nivelul primelor rânduri pentru spectatori.

Se estimează că zidul exterior era construit din 100.000 m³ de travertin, nu zidit cu mortar, ci
fixat cu scoabe de fier. Ansamblul structurii a suferit pagube însemnate în decursul veacurilor,
prin prăbușirea unor părți mari, în urma unor cutremure. S-a păstrat partea de nord a zidului de
incintă. În secolul al XIX-lea au fost adăugate la extremitățile sale rampe de cărămidă pentru
a-l consolida. Restul exteriorului actual al Colosseumului este de fapt zidul interior de la origine.

Partea păstrată a zidului exterior al fațadei monumentale se compune din trei niveluri de arcade
suprapuse, având deasupra o platformă pe care se înalță un atic foarte înalt, prevăzut cu
ferestre la intervale regulate. Arcadele sunt încadrate de semi-
coloane dorice, ionice și corintice, în timp ce aticul este împodobit cu pilaștri corintici. Fiecare
arc de la al doilea și al treilea etaj era ornat cu statui, probabil reprezentând divinități și alte
personaje ale mitologiei greco-romane.

În jurul părții de sus a aticului se aflau 240 de catarge dispuse în corbel. Acestea susțineau un
acoperiș mare, retractabil, cunoscut sub numele de velarium, care ferea spectatorii de arșița
soarelui sau de ploaie. Era o pânză foarte mare, susținută de o plasă din frânghii, cu o gaură în
mijloc. Acoperea două treimi din arenă, în pantă către centru, pentru a capta vântul și a-l dirija
către spectatori. Velarium-ul era manevrat de marinari înrolați în acest scop la sediul marinei
din Misenum și cazați la cazarma Castra Misenatium din apropierea Colosseumului.
Capacitatea enormă a Colosseumului necesita un sistem de acces și de evacuare eficient, pentru
care arhitecții au conceput soluții similare celor care există la stadioanele moderne. La parter
existau 80 de intrări, dintre care 76 erau destinate spectatorilor de rând. Fiecare intrare era
numerotată, precum și fiecare scară. Nordul intrării principale era rezervat împăratului și
apropiaților săi, pe când celelalte trei intrări axiale erau destinate elitei. Cele patru intrări axiale
erau bogat decorate cu picturi și reliefuri din stuc, dintre care s-au păstrat unele fragmente. Un
mare număr de intrări a dispărut prin prăbușirea zidului exterior, dar intrările XXIII la LIV mai
există.

Spectatorii primeau bilete sub formă de bucăți de ceramică, pe care erau indicate prin numere
secțiunea și rândul. Ajungeau la locurile lor prin mai multe vomitorii care dădeau în tribună. La
sfârșitul jocurilor, sau în caz de urgență, evacuarea se putea face pe acolo în câteva minute.