Columna lui Traian

Elaborat de eleva cl.a V-a:

Bujor Irina
 Columna lui Traian este un monument
 antic din Roma construit din ordinul
împăratului Traian, pentru comemorarea
victoriei sale în Dacia, care s-a păstrat până în
zilele noastre. Monumentul se află în Forul lui
Traian, în imediata apropiere - la nord - de 
Forul roman. Terminată în 113, columna are
exteriorul prevăzut cu un faimos basorelief
 sculptat, în formă de spirală, care reproduce
artistic sub o formă epică războaiele dintre
romani și daci purtate de Traian pentru
cucerirea Daciei. Columna are o înălțime de
aproximativ 40 de metri și conține 18 blocuri
masive de marmură de Carrara, fiecare
cântărind 40 de tone. Columna a fost ridicată
atât pentru a comemora victoriile lui Traian,
fiind o adevărată istorie gravată în piatră, cât și
pentru a servi ca mausoleu (după deces,
cenușa împăratului a fost depusă în încăperea
de la baza columnei).
În total, sunt prezentate circa 2500 de figuri
omenești, de circa 60-75 cm înălțime.
Împăratul Traian este prezent de 60 de ori.
Basorelieful prezintă scene de luptă din
campaniile lui Traian împotriva dacilor din 
101-102 (în partea de sus a columnei) și 105-
106 (în partea de jos). Soldații romani și daci
sunt prezentați în timpul bătăliei.
Atingând apogeul basoreliefului istoric roman,
cele 124 de episoade care îmbracă în spirală
trunchiul coloanei și care
ilustrează Comentariile lui Traian despre  Metoda fluorescenței razelor X a demonstrat științific că
războaiele dacice (De bello dacico), prin
caracterul lor de document istoric, constituie
un adevărat "act de naștere" al poporului
român.
În Antichitatea romană monumentele arhitecturale și statuile
erau reprezentate artistic în culori. Acest mod de percepere
vizuală în societatea romană a avut probabil ca inspirație arta
greacă care utiliza culorile pentru propriile monumente
arhitecturale și artistice.
scenele de pe Columna lui Traian au fost pictate în
Antichitate. Capacitatea spectrometriei fluorescenței X a
determinat prezența infinitezimală a elementelor cu greutatea
atomică care au putut recunoaște substanțele colorate ale
tegumentelor marmurei, ajutând la reconstituirea fotografică a
scenelor Columnei în aspectul lor inițial și colorizat
 Columna lui Traian, construită de arhitectul Apolodor din Damasc (60-129(?) d.Hr.), a fost inaugurată
la 12 mai 113 d.Hr. în Forul lui Traian la Roma, situată în spatele clădirii Basilica Ulpia şi între cele
două biblioteci (Bibliotheca Ulpia sau Bibliotheca Traiani). Ea a fost sculptată în marmură
de Luni (Carara) şi înălţată pe un piedestal decorat la colţuri cu vulturi purtând festoni şi, pe suprafeţele
postamentului, arme dace în basorelief, în timp ce o coroană de laur serveşte de tor (mulură rotundă cu
profilul convex
 În perioada carierei militare şi politice a lui Napoléon Bonaparte Columna lui
Traian a fost pe punctul să fie demontată şi transportată la Paris pentru a fi
înălţată în frumoasa Place Vendôme. În anul VI (1797-1798) al perioadei
republicane franceze, generalul François René Jean de Pommereul scria :
«Republica Franceză va găsi cu ușurință, printre artiștii săi, bărbați capabili
să readuca coloana Traian din fostul său Forum în Place Vendôme. Îndoiala
în acest sens nici măcar nu este permisă; cheltuiala nu ar trebui să se
înspăimânte... Libertatea ar fi încântată să-și vadă statuia reușind pe vârful
acestei frumoase coloane, pe cea a apostolului Petru. ». Dar consilieri
apropiaţi a lui Napoleon l-au convins să abandoneze acest proiect fiind prea
costisitor, iar pentru construcţia viitoarei « Colonne Vendôme » (1810) au fost
comandate în străinătate materialele necesare pentru ridicarea ei la Paris. În
aceste împrejurări, Columna Traiană a rămas în continuare la Roma, pe locul
ei iniţial, din fericire bine că nu s-a întâmplat altfel9.
 Valoarea sa în calitate de sursă arheologică şi istorică este inestimabilă, având în vedere faptul că scrierile lui
Traian despre războaiele dacice sunt astăzi pierdute. De asemenea basoreliefurile Columnei prezintă detalii
importante despre îmbrăcăminte, armament, fortificaţii, harnaşament, şi mai ales despre figurile personajelor.
Numeroşi sunt specialiştii moderni care s-au exprimat asupra valorii istorice reale a Columnei lui Traian.
Pentru unii, reliefurile reprezintă o cronică destul de exactă a războaielor purtate de către Romani împotriva
Dacilor, iar diferitele detalii ne ajută să cunoaştem mai bine aceste evenimente. Pentru alţii, dimpotrivă,
Columna nu este decât o reprezentare artistică, de sinteză, cu inevitabile exagerări şi deformări a
evenimentelor descrise ; aceşti istorici privesc basoreliefurile cu neîncredere, întrebându-se unde se găseşte
limita dintre adevărul istoric şi convenţia artistică.
Detalii reprezentate pe Columna lui Traian:
 Prinderea copiilor lui
Decebal

Moartea lui Decebal

DECEBAL portret
de pe columna

Armata romana in mars

 Batalia din fata cetatilor
Plecarea lui Traian
in campanie
 Batalie in munti

Trecerea Dunarii si
Consiliu de razboi
Dacii coboara cu averea lor, in noile asezari
organizate de romani in campie
Romani patrund in Muntii Orastiei, distrugand
asezarile si fortificatiile inaintate ale dacilor
 Proiectul COLUMNEI LUI TRAIAN a aparţinut de ase-menea renumi-tului
arhitect APOLLODOR şi a avut un triplu scop după unii istorici:
1. de a marca înălţinea dealului care a fost excavat pentru construirea
FORULUI LUI TRAIAN;
2. de a construi un monument triumfal, comemorând victoria din războiul cu
dacii
3. de a putea fi folosită ca ultim adăpost, pentru cenuşa împăratului care a
înălţat-o.
Columna lui Traian a fost ianugurata la data de 12 mai si poate fi considerate
un adevarat act de nastere a neamului romanesc.
 Trăsăturile fiecărui chip, transpuse minuţios în piatră

 Din punct de vedere al compoziţiei, Columna pune în evidenţă stilul sculpturii romane al
perioadei lui Traian, considerat a fi apogeul stilului clasic roman. Se observă, în primul
rând, marea calitate sculpturală şi iconografică ce caracterizează aceste reprezentări.
Figurile dacilor, dar şi ale soldaţilor romani, pot fi considerate adevărate portrete, în sensul
de reprezentare care prezintă afinităţi evidente cu modelul sculptat.
 De asemenea, fizionomia lor aparte, naturală şi demnă, caracterizează aceste reprezentări.
Studiată cu atenţie toată această bogată şi diversă iconografie a dacilor, reprezentată în
sculptura romană, atât pe metopele Columnei lui Traian, precum şi în arta statuară, se
observă mai multe detalii importante: trăsăturile figurilor au fost realizate cu un mare
profesionalism artistic, fiecare personaj a fost redat individualizat după un model real. Se
poate afirma chiar că toate trăsăturile care caracterizează fiecare chip au fost transpuse în
mod minuţios în piatră. Perioada a domniei lui Traian (98-117 d.Hr.) a marcat, de fapt, o
etapă foarte importantă în arta sculpturală romană: marea calitate artistică şi iconografică
a portretului.
In concluzie,Columna nu este
doar o cronică figurată pentru
imortalizarea războaielor daco-
romane ;ea a devenit, de
asemenea, şi mormântul
împăratului, aici fiind depusă
cenuşa lui Traian, în anul 117,
într-o urnă de aur care era
amplasată într-o încăpere
sepulcrală special amenajată în
vestibul.
SFÂRȘIT!