Adunarile

populare in
Republica
Romana
A elaborat: Iurco Ion gr.103

Adunarile populare
Reprezinta organul suprem
in statele democrate din
antichitate
Era formata din toti cetatenii
majori, indiferent de starea
lor materiala

Obiectivul dezbaterii era

universal: probleme
legislative, politice,
alegerea magistratilor s.a.
In roma antica adunarea
poporului era singurul
organ cu putere legislativa
imputernicit sa declare
razboi si sa incheie pace

De obicei locul convocarii era

Agora
Convocarea adunarii era
prevestita de trimbitasii urcati
pe zidurile cetatii si anuntau
ziua in care poporul urma sa se
intruneasca pentru a lua hotariri
Cetatenii inarmati se adunau pe
cimpul lui marte

Adunarea incepea cu o
ceremonie religioasa.
Magistratul deschide adunarea
si arata scopul acesteiasi apoi
da cuvin cetatenilor
Propunerea candidaturilor
pentru dregatori venea din
partea magistratului

La un ordin dat de magistrat

cetatenii se organizau in centurii
Un slujitor desemnat trecea pe
la fiecare centurie si culegea
verbal votul acestorra
Majoritatea optiunilor centurii
determina hotarirea adunarii
Indata ce se obtinea majoritatea
se oprea votul

Votul trebuia terminat pina

apunea soarele
Votul putea deveni nul daca in
timpul votarii se producea vreun
fenomen defavorabil: un tunet,
un animal scapat din rindurile
cetatenilor etc.
In acest caz magistratul era
nevoit sa convoace o noua
adunare.

Adunarile in republica
romana

Roma cunoaste trei tipuri

de adunari sau comitii:

Tribute- din sec V

Centuriate- din sec VI
Curiate- din sec VII

Comitiile
tribute
Erau impartite dupa
circumscriptiile teritoriale 35 la
numar 4 orasenest si 31 rurale.
Ii alege pe tribuni,edili si
magistrati in functii.
Initial erau formate numai din
plebei iar mai apoi incep sa
participe si patricienii.

Comitiile
centuriate
Centuria-provine latinescul
centulu adica 100 avind
sensul de unitate militara ce
intrunea 100 soldati
Avea
competente:
Politica- Alegerea
magistratilor superiori

Toti cetatenii romani furnizau

193 de centurii
Prima clasa era responsabila de
98 centurii
A doua, a treia si a patra
furnizau cite 20 centurii
Acincea clasa sociala 30 centurii
Infra clasa 5 centurii
De aici este clar faptul ca
alegerile si hotaririle legislative
erau controlate de cei mai

Comitiile
curiate
De la latinescul comitia-

intrunire
Ii confirma pe preotii alesi
dintre magistrati in functii
Erau asociatii inchise ale
patricienilor si nu-I
includeau pe plebei.

Tote aceste institutii

republicane isi vor pierde
atributele si functiile incepind
cu Octavian Augustus cind
imparatii isi vor exercita
puterea personala centralizind
toate atributele puterii