Civilizatia Egiptului

Antic
Pe Valea Nilului, strânsă între maluri înalte și stâncoase,
s-a făurit,cu multe milenii înaintea erei noastre o veche
civilizație a lumii mediteraneene,aceea a Egiptului
Antic. Ea ne înfățișează cel mai vechi stat din lume,
înzestrat cu o administrație,o fiscalitate,o justiție și o
armată,comparata cu cele ce-au luat naștere mai apoi în
țările de pe toate continentele, înainte și după era
noastră. Dar lumea Egiptului antic cu o cultură spirituală
scânteietoare pe care o admirau grecii și romanii care
se minunau precum fac azi mulțimile de turiști.
 Obiective
Perioada Predinastica
Imperiul Vechi
Imperiul de mijloc
Religia
Vestimentatia
Arta
Curiozitati specifice
lumii antice egiptene
 Perioada Predinastica
De-a lungul Nilului, în mileniul X î.Hr., o cultură ce utiliza măcinatul grânelor,
folosind cele mai timpurii tipuri de unelte a fost înlocuită de o alta de
vânători, pescari și vânători folosind unelte din piatră. Schimbările climatice și
folosirea intensivă a terenului au început să distrugă ținuturile pastorale
ale Egiptului, formând în cele din urmă Deșertul Sahara.În mod firesc triburile
timpurii au migrat către Nil, dezvoltând aici o agricultură stabilă și o civilizație
mai centralizată. Dovezi ale pastoralismului și ale cultivării cerealelor în estul
Saharei datează din mileniul al VII-lea î.Hr
La sfârșitul secolului 20 arheologii au descoperit dovezi ale locuirii umane înainte
de anul 8000 î.Hr. în zona sud-vestică a Egiptului, în apropierea graniței
cu Sudan. Este posibil ca nomazii să fi fost atrași în această zonă datorită
climei și mediului. Acum foarte aridă, această zonă avea câmpii verzi și lacuri
sezoniere rezultate în urma precipitațiilor abundente din anotimpul ploios.
Populația care s-a stabilit în zonă realizase avantajele unei vieți sedentare.
Analize științifice ale rămășițelor acestei culturi arată că în jurul anului 6000
î.Hr. aceștia creșteu vite si construiau clădiri mari.
 IMPERIUL VECHI
Unirea celor două regate egiptene a dat putință faraonilor să desăvârșească și
să lărgească sistemul de irigație al întregii Văi a Nilului, ceea ce a dus la o
sporire însemnată a producției agricole și la înmulțirea populației Egiptului .
Comerțul se făcea în acea vreme prin troc apoi a urmat mari expediții
comerciale cu produsele de care Egiptul dispunea în exces, expediții făcute
pe corăbii care mergeau în orașele feniciene unde duceau produse agricole
și se întorceau cu lemn de care Egiptul atunci, ca și acum, era destul de
lipsit.
Pentru a întări frontierele Egiptului faraonul pune să se clădească un zid mare
la sud și la nord. Dar faraonii dinastiilor a III-a și a IV-a au fost aceea care au
început construirea de piramide imense, mausolee regale, zidite din blocuri
mari de piatră, la care au trudit, muncind pe o arșiță necruțătoare,tăierea
pietrei, la șlefuirea acesteia, apoi la transporturi și la construcția acestor
edificii, sute de mii de oameni.
Prima piramidă este aceea a regelui Djoser piramidă în trepte care are 60 metri
înălțime. Cea mai mare dintre piramide este piramida regelui Kheops si
Giza.
Piramida lui Kheops
Piramidele Giza
 Imperiul de mijloc
Tot Egiptul se prefăcuse într-o grădină înfloritoare, iar creșterea vitelor
căpătase un mare avânt. Pe de altă parte și meșteșugurile fac
progrese remarcabile. Introducerea bronzului dă putința fabricării
unor arme mult mai bune. Faraonii din Imperiul de Mijloc fac mari
expediții comerciale în Sinai, în Nubia, în Siria și aduc minereuri,
lemn. Sporesc de asemenea legăturile comerciale cu Țara Punt
(Somalia), de unde se importă mirodenii și pietre prețioase. Egiptul
are pe de altă parte întinse relații comerciale cu egeo-cretanii.
Dezvoltarea comerțului și a politicii militare de cuceriri și jefuire a
popoarelor învecinate făceau să se adune în Egipt bogății imense.
Dar această bogăție era însușită de faraoni și de către nobili și
temple în vreme ce țărănimea și meșteșugarii trebuiau să poarte
povara impozitelor, și a serviciului militar. Spre sfârșitul Imperiului
de Mijloc se produc mari răscoale îndreptate împotriva faraonului și
a nobililor.
 Limba egipteană veche constituie o ramură independentă a
limbilor Afro-Asiatice. Cele mai apropiate grupuri de limbi de
aceasta sunt Berbera, Semitica și Beja. Documentări scrise ale
limbii egiptene datează din secolul XXXII î.Hr., făcând-o una din
cele mai vechi limbi.

Limba egipteană este împărțită în șase diviziuni

cronologice:
• Egipteană arhaică (înainte de 3000 î.Hr.)
• Egiptenă veche (3000–2000 î.Hr.)
• Egipteană medie (2000–1300 î.Hr.)
• Egipteană târzie (1300–700 î.Hr.)
• Egipteană demotică (sec VII î.Hr. sec. IV d.Hr.)
• Egiptenă coptică (sec III-XVII d.Hr.)
 Religia în Egiptul Antic
din perioada antică a fost o religie politeistă prin
excelență. Zeii egiptenilor antici au fost numeroși,
numărul exact n-a fost încă determinat..
Conform credinței, zeii fuseseră creați de
către Demiurg, primul zeu. Paradoxal, se credea că
fiecare zeu a fost plăsmuit după chipul
omului. Mitologia egipteană a conceput o teorie
complexă a componenței ființelor, fie că sunt ele
oameni sau zei.
 Osiris este zeul lumii de apoi, al
tărâmului morților, dar este și
zeul vegetației. Mai presus de
toate acestea, Osiris este zeul
egiptean suprem impune toate
obiceiurile și legile de pe
pământ, dar și în lumea de
apoi.
Anubis este zeul egiptean cu
cap de șacal asociat mumificării
și vieții de apoi. El
ghida spiritele morților în
lumea de dincolo

Horus zeu protector al

Egiptului, este reprezentat cu
cap de șoim.
 Vestimentația Egiptului Antic
a fost influențată de mediul înconjurător (climă caldă și uscată) și de stilul de
viață al egiptenilor, care își desfășurau afară majoritatea activităților.
Egiptenii purtau doar una sau două piese de îmbrăcăminte.Însă, atât
bărbații cât și femeile din Egipt purtau tunici cusute pe măsura potrivită.
Aceste tunici semănau cu un tricou lung care ajungea până la genunchi
(pentru bărbați) sau până la glezne (pentru femei). Tunicile erau deobicei
fabricate din in și aproape totdeauna albe. Cei mai mulți egipteni, atât
bărbați cât și femei, nu par să își fi acoperit capetele cu niciun fel de articol
de vestimentație. Deseori umblau cu picioarele goale, dar uneori purtau
sandale din piele.
Bărbații care lucrau afară purtau deobicei fuste scurte în loc de tunici, care
puteau fi fabricate prin înfășurarea unei piese de îmbrăcăminte în jurul
trunchiului și picioarelor. Atât bărbații cât și femeile purtau fard de ochi
albastru sau verde și creion din cărbune negru, când se îmbrăcau de ocazii.
Bărbații aveau părul scurt, nu purtau bărbi sau mustăți, în timp ce femeile
își purtau părul pe umeri. Atât bărbații cât și femeile purtau bijuterii din aur
dacă iși permiteau.
 Arta in Egiptul Antic
cuprinde pictura, sculptura și arhitectura
dezvoltate din timpurile preistorice până în
momentul cuceririi romane.
Piramida lui Keops și Sfinxul, simboluri
ale Egiptului antic
Masca de aur a lui Tutankamon
Bustul reginei Nefertiti
Pictură
reprezentând
scene de viaţă
cotidiană
Scribul, celebră statuetă din calcar pictat,
iar ochii din cristal, datând din perioada
celei de-a IV-a sau a V-a dinastii.
Statuie din bazalt negru a reginei Cleopatra
Cleopatra provenea de fapt din Grecia
Devenită Cleopatra a VII-a a Egiptului, ea a
fost ultimul faraon al Egiptului Antic.
Făcea parte din Dinastia Ptolemaică, de
origine grecească, dinastie ce a condus
Egiptul după moartea lui Alexandru cel
Mare. Membrii acestei dinastii vorbeau
limba greacă, refuzând să se exprime în
limba egipteană. Din acest motiv, ambele
limbi erau folosite în redactarea
documentelor oficiale. Însă spiritul
nonconformist al Cleopatrei a contrastat
cu convingerile conservatoare ale familiei
din care provenea. Astfel, ea a învăţat şi a
utilizat limba egipteană şi, în plus, a
îmbrăţişat cultura ţării, reprezentându-se
ca reîncarnarea zeiţei egiptene Isis.
Atât barbatii cât și femeile
egiptene purtau machiaje
elaborate
Egiptul antic este considerat
leagănul machiajului,pentru
ochi era în general verde
(făcut din cupru) sau negru
(făcut din plumb).
Egiptenii credeau că machiajul
are puteri
vindecătoare.Creionul negru
cu care egiptenii îşi conturau
ochii avea calitatea de a
apăra ochii oamenilor de
deşert. El irita continuu
Medicamentele egiptenilor includeau mancăruri
mucegăite sau pământ
Legendarul poert grec Homer spunea astfel: "Rodnicul
pământ al Egiptului este cel mai bogat în leacuri."
Vechii egipteni foloseau pe post de leacuri contra bolilor
uleiuri, aluaturi, curmale, ceapă, usturoi, sămânță de in,
mărar, smirnă, opiu, precum și diverse minerale, săruri de
plumb,cupru. Dintre produsele animale se întrebuințau
carnea, creierul, sângele. Toate aceste “medicamente” se
administrau în lapte, vin, bere sau fierturi.
De exemplu, infecţiile erau tratate cu pâine mucegăită.
Bolile de plămâni erau combătute cu smântână.Făceau
inhalații absorbind, cu o trestie, vaporii unei fierturi în
care amestecau curmale, rășină.
Perucile erau accesoriu foarte
important pentru egipteni

Ca semne distinctive egiptenii bogaţi

purtau peruci, iar cei săraci purtau
părul lung pe spate sau în cozi
împletite. De asemenea, până la
vârsta de 12 ani, băieţii egipteni
aveau capul ras, păstrând doar o
şuviţă lungă de păr. Inclusiv faraonul
purta intotdeauna o peruca,pentru a
nu-şi lăsa la vedere podoaba
capilară. Purtarea perucilor înlătura
şi problema păduchilor şi scutea
persoanele să-si piardă timpul cu
aranjarea părului. În plus, acest
accesoriu capilar le putea masca
vechilor egipteni şi anumite
diformităţi crescute pe pielea
Alte curiozităţi specifice lumii antice egiptene
În viziunea egipteană se considera ca pamantul este plat si
rotund, iar fluvial Nil trece prin centrul lui. Contrar
obiceiului cunoscut în zilele noastre, în Egiptul Antic,
doliul era reprezentat de culoarea albă, nu de cea
neagră. Vechii egiptenii obişnuiau să creadă că trecerea
peste pragul casei cu piciorul drept este aducătoare de
noroc.
Femeile din Egiptul Antic aveau acelaşi statut ca şi bărbaţii
din punct de vedere economic şi juridic. În schimb, în
viaţa socială acestea nu se bucurau de egalitate.
Culoarea orginală a piramidelor este albul. De-a lungul
timpului din cauza fenomenelor climatice acestea şi-au
schimbat culoarea, aşa cum le putem vedea astăzi.