Civilizația „Egiptul Antic”

CEMF - „Raisa Pacalo”

Cl - X
Profesor: Guja Veronica
Student: Talmazan Adelina
Egiptul antic a fost o veche civilizație din nord-estul Africii, care s-a dezvoltat în zonele
joase de-a lungul fluviului Nil, pe suprafața actuală a statului modern Egipt. Civilizația
egipteană s-a format în jurul anilor 3150 î.Hr. (în conformitate cu cronologia egipteană
convențională), prin unificarea politică a Egiptului de Sus și a Egiptului de Jos sub
conducerea primului faraon.
• Istoria Egiptului antic se împarte într-o serie de regate stabile separate prin
perioade de instabilitate relativă cunoscute sub numele de perioade
intermediare.
- Vechiul Regat Egiptean - Regatul Mijlociu Egiptean - Noul Regat Egiptean
 Administrare și comerț
Faraonul era monarhul absolut al țării și, teoretic, deținea controlul complet al terenurilor și
resurselor Egiptului. Regele era comandantul militar suprem și șef al guvernului, bazat pe o
birocrație de funcționari pentru gestionarea afacerilor sale.

Templele formau coloana vertebrală a economiei. Nu numai

că erau case de cult, dar au fost, de asemenea, responsabile
pentru colectarea și stocarea bogăției țării într-un sistem de
hambare și trezorerii administrate de supraveghetori, care
redistribuiau cereale și produse. O mare parte a economiei a
fost organizată la nivel central și strict controlată.
 Ierarhia
Societatea egipteană a fost extrem de stratificată. Fermierii au constituit cea mai mare
parte a populației , și erau supuși unui sistem de muncă forțată și neplătită impusă de
stat pentru executarea unor lucrări la proiecte publice, fiind nevoiți să lucreze la
proiectele de irigații sau de construcții. Chiar și așa, și cel mai umil țăran avea dreptul de
a adresa petiții vizirului și curții. Artiști și meșteșugari aveau un statut mai înalt decât
fermieri, dar și aceștia se aflau sub controlul statului, lucrând în atelierele de lângă
temple și plătiți direct de la trezoreria statului.
 Sistemul juridic
Șeful sistemului juridic era faraonul , care era responsabil de adoptarea legilor și
menținerea legii și ordinii, un concept menționat de vechii egipteni ca Ma'at.

Existau cazuri grave care implicau crimele, tranzacțiile cu

terenuri mari și jefuirea mormintelor erau menționate la
marele Kenbet, unde prezidau vizirul sau faraonul.

Pedepsele pentru infracțiuni minore implicau amenzi, bătăi,

mutilări faciale sau exilul, în funcție de gravitatea
infracțiunii. Infracțiuni grave, cum ar fi crima si jefuirea unui
mormânt erau pedepsiți prin execuție, efectuate prin
decapitare, înec, sau tragerea în țeapă.
 Agricultura
Egiptenii credeau într-o relație echilibrată dintre oameni și animale, fiind un element esențial al
ordinii cosmice . Astfel, s-au considerat că oamenii, animalele și plantele erau membri ai unui
singur întreg. Bovinele care erau considerate ca cele mai importante animale, administrarea
colecta impozitele pe animale în recensăminte regulate, iar dimensiunea unui șeptel reflecta
prestigiul nobililor și importanța bunurilor sau templului pe care le dețineau. Vechii egipteni
creșteau ovine, caprine, porcine și păsări cum ar fi rațe, gâște și porumbei capturați în plase și
crescute în ferme, unde erau hrănite forțat cu aluat pentru a le îngrășa. Nilul furniza o sursă
abundentă de pește. Albinele au fost, de asemenea domesticite din Vechiul Regat, ce ofereau
miere și ceară.
 Comerțul
Vechii egipteni se angajau în comerțul cu vecinii lor străini pentru a obține bunuri rare,exotice ce
nu se găseau în Egipt. Egiptul s-au bazat pe comerțul cu Anatolia pentru cantități esențiale de
staniu, precum și livrările suplimentare de cupru, ambele metalele fiind necesare pentru fabricarea
bronzului. Vechii egipteni apreciau piatra lapis lazuli, care a trebuit să fie importată chiar din
Afganistan. Partenerii comerciali mediteraneeni ai Egiptului erau Grecia și Creta, care livrau ulei de
măsline. În schimb pentru importurile sale de lux și de materii prime, Egiptul exporta în principal
cereale, aur, lenjerie și papirus, inclusiv sticlă și obiecte de piatră.
 Religia
Religia vechilor egipteni era politeistă, iar numărul zeităților de ordinul sutelor. Religia
egipteană a fost o succesiune de credințe ale poporului egiptean începând din perioada
predinastică până la apariția creștinismului și islamismului în perioada greco-romană.
Ritualurile se făceau sub conducerea preoților sau vracilor (folosirea magiei fiind pusă însă la
îndoială). Toate animalele înfățișate și venerate în artă, scrierile și religiile Egiptului Antic
(pentru peste 3000 de ani) sunt originare din Africa.
 Arta
Arta egipteană, cu marile sale forme de manifestare (arhitectură, pictură, sculptură etc.)
este așezată sub semnul fenomenului religios. Legătura vechilor egipteni cu zeii
protectori ai Egiptului este profundă și se manifestă atât pe pământ cât și în viața de
dincolo — element central al credinței egiptene străvechi, de aceea operele de artă
egiptene au câteva elemente comune. Toate au un anume imobilism: secol după secol s-
au reprodus aceleași forme artistice, s-au utilizat aceleași tehnici și aceleași materiale.
 Scrisul
Scrierea hieroglifică datează din 3000 î.en., și este compusă din sute de simboluri. O hieroglifă
poate reprezenta un cuvânt, un sunet, sau un determinant tăcut, și același simbol poate servi unor
scopuri diferite, în contexte diferite. Hieroglife au fost scrise pe monumente de piatră și în
morminte, care pot reprezenta lucrări individuale de artă. În scrierea de zi cu zi, scribii au folosit o
formă cursivă de scriere, numită hieratică, care a fost mai rapidă și mai ușoară. În timp ce
hieroglifele oficiale pot fi citite în rânduri sau coloane, în orice direcție (deși de obicei scrise de la
dreapta la stânga), hieratica a fost întotdeauna scrisă de la dreapta la stânga, de obicei, în rânduri
orizontale. O nouă formă de scriere, demotica, a devenit stilul de scris predominant.
 Limba
Limba egipteană veche constituie o ramură independentă a limbilor Afro-Asiatice. Cele mai
apropiate grupuri de limbi de aceasta sunt Berbera, Semitica și Beja. Documentări scrise ale limbii
egiptene datează din secolul XXXII î.Hr., făcând-o una din cele mai vechi limbi documentate(după
sumeriană) fiind vorbită și scrisă din c. 3200 î.en. până în Evul Mediu. Scrierea egipteană pentru
hieroglife.

Limba egipteană este împărțită în șase diviziuni cronologice:

- Egipteană arhaică (înainte de 3000 î.Hr.)

- Egipteană veche (3000–2000 î.Hr.)
- Egipteană medie (2000–1300 î.Hr.)
- Egipteană târzie (1300–700 î.Hr.)
- Egipteană demotică (sec VII î.Hr. sec. IV d.Hr.)
- Egipteană coptică (sec III-XVII d.Hr.)
 Lucruri interesante despre Egiptul Antic
1. Cleopatra nu a fost egipteană.
2. Egiptenii antici au încheiat şi redactat unul dintre cele mai vechi tratatele de pace din istorie
3. Egiptenii antici iubea jocurile.
4. Femeile egiptene au avut o gamă largă de drepturi și libertăți.
5. Faraonii egipteni erau adesea supraponderali.
6. Piramidele nu au fost construite de sclavi.
7. Tutankhamon se poate să fi fost ucis de un hipopotam.
8. Egiptenii de ambele sexe foloseau machiajul.
9. Egiptenii păstrau multe animale ca animale de companie.
10. Unii medici egipteni aveau domenii specializate de studiu.
Mulțumesc pentru atenție!