Facultatea de Arte Plastice, Decorative si Design “George Enescu”, Iasi

“Eu stiu secretul hieroglifelor

si mai stiu cum se indeplinesc ofrandele rituale
Cunosc toate formele de magie,
Nici una nu mi-a scapat.
Sunt intr-adevar, un maiestru
In arta mea,
Iar superioritatea aceasta e rezultatul
Cunostintelor mele.
N-am dezvaluit nimanui nimic din ceea ce stiu.”

Magicianul Im-Ho-Ra elogiindu-se pe sine.

(Text de pe o stela,care dateaza de pe vremea
Regatului Mijlociu, pastrata la muzeul Luvru.)

Studenta:Tame Claudia
Anul: I
Sectia: Arte Textile
 “Nu exista nimic ascuns care nu va fi dezvaluit,
Nimic secret care nu va fi alfat.”
Evangheliile1

Ecoul Egiptului antic a ajuns

pana in zilele noatre intr-un context
artistic datand de la inceputul
mileniului al IV-lea i.Ch., arta
pastrandu-se intr-o forma constata
pana in perioada lui Akhenaton care
a dorti sa schimbe politesismul in
monotheism, provocand mari
schimbari atat asupra artei cat si in
randul oamenilor care au refuzat
aceasta schimbare manifestanduse
intr-o revolta.
In Egiptul antic s-a dezvoltat
unul dintre cele mai vechi centre ale
antichitatii2, avand una dintre cele mai originale si stralucite civilizatii din istorie3 lasand
mostenire capodopere arhitecturale, moumentale si comori fabuloase.
Datorita asezarii sale geografice, inconjurata la sud si vest de deserturi, iar la nord
de Marea Mediteraniana, egiptul a fost ferit multa vreme de invazii pustiitoare. Atat
conditiile geografice cat si imprejurarile istorice ale Egiptului au fost favorabile
dezvoltarii artei.
Pe valea fertile a Nilului (“Hapi”- in vechea egipteana) ca si in regiunile
invecinate din Africa nord-estica su locuit din vechime triburile egiptenilor, de origine
hanito-semitica. Tara lor a fost numita “Egipt” de catre greci (de la “Aigyptos”=”Tara
Neagra”, “pamant negru”, dar ei isi numesc tara Kemi. Numele de Aygiptos este forma
greaca a expresiei egiptene Het-Ka-Ptah, care este numele unui cartier Memfis- casa Ke-
ului lui Plah. Braul desertic, care inconjoara valea Nilului, cu o latime in jur de 15 km si
lunga de peste 1000 km, la est si la est era numit “Tara Rosie”- o zona arida, presarata cu
oaze roditoare, favorabile dezvoltarii vietii omenesti.4
Revarsarea Nilului, stapanul tinutului, simbolizeaza aici in fiecare an invierile
vesnice.5 Egiptul isi datoreaza bogatiile sale Nilului. Acest fluviu se revarsa de doua-trei
ori pe an si lasa, dupa retragerea apelor lui, un mal foarte fertile in care orezul creste din
abundenta,6si in acelasi timp se poate realize o caramida rezistenta si vom gasi resurse
importante precum grabit, diorite, cariere de porfir, alabastru, calcar, gresie si alte
materiale rezistente in preajma din Valea Nilului. De aceea istoricul grec Herodot
mentioneaza ca “Egiptul este un dar al Nilului”7
Principalele perioade ale artei egiptene sunat:
1
Razbunarea Faraonilor de Yves Anud, Cap. IX
2
Istoria artelor plastice de Constantin Suter, Cap. ARTA EGIPTULUI ANTIC
3
Istoria artelor si arhitecturii de Mihaela Buliga si Bogdan Pantu, Cap.I Antichitatea-Arta Egipteana
4
oriental lumii antice de Nicolae Ciudin, Anton Geangalau si Aurelia Ciudin, CapIII Omul si mediul
geographic-Popoarele Orientului Antic
5
Istoria artei-Arta antica de Elie Faure, Cap.I Egiptul
6
Istoria Artei vol.I de Marin Nicolau-Golfin – Arta Egiptului antic
7
http://www.citatepedia.ro/index.php?q=egipt&r=+
 1. perioada regatului timpuriu- sf.mileniului al IV-lea i.e.n.;
2. perioada regatului vechi sau a regatului memfit- mileniul al III-lea i.e.n.;
3. perioada regatului mijlociu sau primul regat teban- anii 210-1700 i.e.n.;
4. perioada regatului nou sau al doilea regat teban- anii 1555-651 i.e.n.;
5. perioada saita- anii 651-525 i.e.n.

“Aripa neagra a mortii se va abate asupra celui care

Va tulbura somnul faraonului.”8

De-a lungul peretilor, coloanelor, obeliscurilor, va inflori pentru bucuria sa

senzuala, in basoreliefuri pictate in inscriptii hieroglifice, scrisul viu, cu smaragdele sale
opace si turcoazele sale intunecate, cu tonurile sale de rosu brun, de sulf si de aur, care ii
va transmite stiinta, literature, istoria, zidite atat de indelung de strabunii sai cu sangele,
cu osemintele, cu dragoste, cu memorial lor, formele de temut sau fermecatoare care ii
intovaraseau.9
Arta va dedica 80% acestui cult funerar prin intermediul picturii, sculpturii si
arhitecturii dar totul se realizeaza prin intermediul unor canoane impuse de la inceput
care vor rezista pana in perioada lui Akhenaton si pana la cucerirea ei, dar datorita
transformarilor social-economice care a avut loc de-a lungul veacurilor au adus
modificari, observandu-se deosebirile de la o epoca la alta sau chiar in cadrul aceleeasi
epoci.
Potrivi canoanelor stabilite, in basorelief si in picture marimea personajelor era
fixate in functie de rangul lor social, iar culoare pielii avand diverse tonuri, cea mai
inchisa o regasim la sclabi. Astfel iamgiea faraonilor si ale zeilor erau de cateva ori mai
mari decat cele ale oamenilor din popor. Capul si picioarele figurilor erau pezentate in
profil, iar ochii, umerii si pieptul erau avzute din fata. In sculptura, personajele erau
asezate in pozitii frontale. Astfel vom putea gasi doua cercuri tematice:
1. un cerc thematic hieratic si sarcedotal- in care apar reprezentati zeii,
faraonii si aristocratii;
2. si un cerc thematic realist si popular in care este reprezentat poporul.10

Sculptura este un domeniu important al artei egiptene si se manifesta sub forma

basoreliefului, altoreliefului si statuarei de mari si mici dimensiuni. Lucrarile sunt
realizate in piatra, lemn si metal (aur, argint).
Sculptura egipteana este supusa canoanelor iar respectarea lor determina trasaturi
specifice, distincte. Aceste canoane sunt impuse de credinta lor in zei si in viata vesnica.
Ele sunt hieratismul,frontalismul si supradimensionarea.11
 Hieratismul exprimaincremenirea trupurilor si lipsa de expresivitae a
chipurilor. Acestea sunt reprezentate cu barbia usor ridicata, calota
craniana lasata spre spate, ochii mariti si privirea atintita spre departari.
8
Text scris pe o tablita din camera funerara a lui Tutankhamon.
9
Istoria artei-Arta antica de Elie Faure, Cap. II Egiptul
10
Istoria artelor plastice de Constantin Suter, Cap. Arta Egiptului Antic
11
Istoria artelor si arhitecturii de Mihaela Buliga si Bogdan Pantu, Cap.I Antichitatea-Arta Egipteana-
Sculptura
 Calmul, linistea si lipsa de expresivitate simbolizeaza detasarea
persoanjelor de viata pamanteasca si asteptarea dreptului la nemurire.
 Frontalismul este vederea din fata, frontala a personajelor reprezentate. El
functioneaza diferit in statuara si relief. In ronde-bosse, desi o statuie este
tridimensionala si poate fi privita din toate unghiurile, sculptura egipteana
obliga privitorul doar la o citire frontala penru a intelege semnificatia
statuii. In paralel cu acest tip de reprezentare frontala, statuiile egiptene
infatisand personaje (zei, faraoni) in picioare sau stand, sunt guvernate si
de principiul simetriei. Ea consta in asezarea formelor anatomice identic,
de-o parte si de alta a unui ax de simetrie, o verticala ipotetica dusa de la
baza nasului la sol. IN sculptura, ca si in picture, simetria este relative,
deoarece nu poate exista identitate absoluta intre cele doua parti. Astfel,
desi majoritatea statuilor egiptene infatiseaza persoanje cu bratele lipite de
trup si cu pumnii stransi, piciorul stang acre face pasul inainte nu mai este
simetric cu cel drept. Sau, unul din brate poate fi adus in drptul inimii si,
deci, nu mai este simetric cu celalalt. In picture si relief, frontalismul se
exprima diferit: capul si picioarele sunt reprezentate din profil, umerii,
pieptul si ochiul sunt vazute frontal.
 Supradimensionarea consta in reprezentarea zeilor si a faraonilor mai
mari decat celelalte personaje, pentru a sublinia caracterul lor sacru.
Alaturi de statuara, relieful este destinat sa decoreze peretii mormintelor,
templelor sau palatelor regale. Compozitiile sunt dispuse in register suprapuse, sub forma
de friza. Tematica este variata alaturi de procesiuni religioase sau funerare si ritualuri
sacre si de inmormantare, apar foarte des subiecte din viata citidiana- scene de munca,
vanatoare, pescuit, banchete.
In perioada Regatului Nou se face simtita o inclinatie spre rafinament si eleganta.
Acestea sunt exprimate prin stilizari si deformari anatomice: prognatism accentuat,
subtierea exagerata a gatului si proeminenta abdomeniului si alungirea membrelor.12

“cel ce te poate face sa traiesti dupa moarte”13

Cultul mortilor a dat impuls nu numai dezvoltarii

arhitecturii funerare, ci si sculpturii, basoreliefului si
picturii. Sarcina principala a sculpturii era sa reprezinte
imaginea defunctului, astfel incat ea sa poata servi ca
suport sufletului in cazul cand mumia ar fost distrusa.
In cazul in care s-ar fi pierdut corpul imbalsamat
(mumia) si pus in sicriu cu potretul decedatului, egiptenii luau precautia de a pune la
indemana sulfetului spre reintruparea, imaginea “dublului” (replicii) celui mort, adica
statuia lui, inchisa in camera mortuara si zidita, adica nevazuta de nimeni.14 Daca mumia
ar fi fost atinsa, distrusa, sau disparuta somnul faraonului ar fi fost tulburat si nu se mai
12
Istoria artelor si arhitecturii de Mihaela Buliga si Bogdan Pantu, Cap.I Antichitatea-Arta Egipteana-
Sculptura
13
“cel ce te poate face sa traiesti dupa moarte”-reprezinta definitia artistului si rolul pe care il avea in acea
perioada dominate de canoane si un cult funerar
14
Istoria Artei vol.I de Marin Nicolau-Golfin – Arta Egiptului antic
putea intoarce in propiul crop, sa se odihneasca peste zi. Sufleul calatorea in timpul noptii
iar ziua se intorcea in corpul sau pentru a se odihni. De aceea se realize o copie cat mai
fidela a faraonului reprezentata intro statuie pentru asi recunoaste corpul. Sculptorului i
se spunea “cel ce te poate faca sa traiesti dupa moarte”.
Statuile erau lucrate din roci rezistente. Sculptorul facea o copie cat mai fidela a
faraonului, acordand capului cea mai mare atentie. Trasaturile fetei, modelajul si expresia
erau redate cu multa grija. Pentru a da chipului cat mai multa viata, ochii erau incustrati
cu materiale colorate. Faraonii si aristocratii erau reprezentati, in general, avand o
expresie calma si trupul tanar si sanatos.15
In lucrarea “carte de invatatura pentru Merikare” un fel de ghid pentru eterniate
care explica cum trebuie sa intampine moartea fiecare egiptean, astfel pregatirea proprie
morti pare sa fie grija cea mai importanta a fiecarei personae care traia in Valea Regilor.
“Straduieste-te sa nu mori
inainte de a sti unde vei fi inmormantat.
………….
Trebuie ca acest gand sa-ti staruie in minte,
Alaturi de celelalte lucruri mai importante pentru tine……”16

Mortul poseda un trup, un suflet (Ba) si un spirit (Ka). Acesta din urma este un soi
protector care-i aduce omului fericire, sanatate si eselie. Oricine, fie el zeu, faraon sau om
obisnuit isi are propriul Ka. In nenumarate picture funerare se vad persoanje dedublate,
avand ace;asi aspect si aceeasi tinuta. Al doilea personaj, plasat exact in spatele primului,
este spiritual (Ka) sau. Ka este raspunzador de viata de dupa moarte iar Ba este sufletul
defunctului reprezentat sub forma de barza neagra sau ca o pasare imaginara cu cap de
om. Ba paraseste trupul in momentul mortii.17

In arta egipteana s-a dat o mare extindere sculpturii.

Cu statui se impodobeau si fatadele templelor
hipogee (construite in stanca) si diferite incaperi ale
celorlalte temple. In camerele de ofrande se
intrebuinteaza mai mult basoreliefurile. In basorelief
(relief jos), figurile sculptate raman destul de putin
scoase inafara, sunt lipite de acel perete care
formeaza un fond. Cateodata egiptenii sapau in perete
conturile figurilor sau ale scenelor. In loc sa reliefeze, colorand apoi suprafetele conturate
in relief plat (sub nivelul suprafetei fondului).18

Pe basoreliefurile si picturile egiptene, din camerele

ofrandelor mortuare, ca sip e cele din temple, se vad pasari
si animale, plante, scene de pescuit si vanatoare, de razboi
si navigatie, scene de munca, scene de lupta sportive,
muzicanti, banchete, dansatoare atc. Astfel in aceste opera

15
Istoria artelor plastice de Constantin Suter, Cap. ARTA EGIPTULUI ANTIC
16
In lucrarea “carte de invatatura pentru Merikare”
17
Razbunarea Faraonilor de Yves Anud, partea a III, Cap.I
18
Istoria Artei vol.I de Marin Nicolau-Golfin – Arta Egiptului antic
de arta, de o bogatie si de diversitate foarte mare, apar multe aspecte din viata de atunci a
egiptenilor.
Spre deosebire de basoreliefuri, in care figurile fac corp comun cu foncul lor,
statuile, sculpturile in rondbos sunt de sine statatoare si poate fi inconjurate si private din
orice unghi.
In Egiptul antic, statuile se faceau din piatra dura. Unele dintre ele aveau
dimensiuni colosale. Renumite sunt statuile regilor din al III-lea regat, noul teban (dupa
dinastia a VIII), ca si cele ale faraonului Ramses al II-lea si ale lui Tutmes al II-lea.
Aceste statui erau dintr-o singura bucata de piatra.ui si din mai multe blocuri de piatra,
legate intre ele, ajugandu-se cateodata la 20 m inaltime. Faraonii erau reprezentati fie
asezati pe tronuri de piatra cubica (semnul puterii), cu picioarele alipite si mainile
rezemate de bratele tronului, fie in picioare, intr-o pozitie rigida, hieratica. Aveau privirea
indreptata inainte, fixa, mainile pe langa corp, lipite de sold, un picior inainte, ca si cum
ar fi pasit (pasul spre moarte). Zeii aveau aceeasi infatisare. Adeseori, grupurile statuare
infatiseaza perechile regale si zeii in picioare.
Celebra este si statuia “Sfinxul”, care are sub ea un
templu. Este o stanca sculptata in forma de animal himeric, leu
(simbol al puterii) cu cap de om (simbol al intelepciunii) asezata
in imediata vecinatate a piramidei faraonului Keops, la Giseh.
Scultura egipteana a infatisat nu numai regi si demnitari,
ci si oameni mai modesti. Celebra este statuia de la Luvru a
“scribului”, a unui om gol, care sta jos, cu picioarele incrucisate
oriental, cu privirea incordata, asteptand parka sa i se dicteze
ceva. 19 Aceasta statuie e din bonz, cu ochii de crystal policrom
ceea ce doveste ca puneau accent asupra ochilor incercand sa le insulfe viata.
Sculpturile egiptene aduc viziunea unor energii stapanite si uneori gata sa
izbucneasca. Desi sunt immobile si inchise in limitele legii frontalitatii ele nu au nimic
static.20

Khefren-statuie de diorit. Remarcabila prin linistea fetei,

naturaletea si simplitatea pozitiei persoanajului, echilibrul
volumelor, modelatul in planuri largi. Uliul simbolizand
pe zeul Horos, este igenios aranjat pe spatele tronului, cu
aripile deschise, protector.

Paleta lui Narmer-

Narmer lovind un
invis iar pe cealalta
fata scene de razboi.
In arta egipteana
capetele oamenilor sunt redate din profil,
ochii umerii si pieptul din fata, mijlocul din trei
sferturi, iar picioarele din profil.

19
Istoria Artei vol.I de Marin Nicolau-Golfin – Arta Egiptului antic
20
Istoria artelor plastice de Constantin Suter, Cap. Arta Egiptului Antic
 Triada lui Mikerinos- legea frontalitatii a fost
formulate in felul urmator; oricare ar fi atitudinea unei
figure, fie ca este reprezentata mergand, stand, dreapta,
inclinata inainte sau inapoi, pe cal, ingenuncheata,
culcata, etc., planul median care poate fi conceput
trecand prin crestetul capului, nas, stern si mijlocul
corpui ramene neschimbat, nici nu se indoaie, nici nu se
intoarce in vreo parte. Aceasta lege a fost impusa
sculpturii din Egipt, Asia si Grecia Antica, pana in sec.
al V-lea i.e.n.

Rahotep- capul este lucrat cu grija. In arta egipteana

corpurile oamenilor erau pictate in culori
conventionale: brun-inchis pentru barbate si galben
pentru femei.
Pentru cameral ofrandelor s-au sculptat si staui
de mic dimensiuni cu rolul de ai aminti celui decedat
placerile vietii spre care era chema. Ele reprezinta
oameni acre indeplinesc diferite munci, animale sau
pasari. Foarte cunoscut este statuia unui rob egiptean acre sfarama boabe de grau ca si
cum le-ar macina.

Dupa cum putem vedea, viata cotidiana din Egiptul antic sta in permanenta pusa
sub semnul magiei. Simboluri care erau folosite cu un anumit scop pentru a reda
comunicare dintre oamnei si zeitati:21

 Baghetele lagice-cele 4 fete sunt impodobite cu desene reprezentatnd

animale salbatice, sau mai simplu broaste
 Amuletele-sub forma de noduri
 Colierul-apare pe pieptul zeilor si al mortilor-rl protector
 Culorile joaca si ele un rol important: verdele-tineretea si vigoare;
cornalina rosie din talismane evoca sangele zeitei Isis; rosul, galbenul si
albul ofera mortilor anumite virtuti precum stralucirea si puritatea
 Animalul- considerat reincarnarea zeitei
HeKhet, patroana nasterilor
 Ochiul sacru- Udjat- care trebuie sa-I apere
pe oameni
 Bratarile-destinate viilor si mortilo, smbol si
o formula magica; semnificatia celor 2
bratari este viata si moartea
21
Razbunarea Faraonilor de Yves Anud, partea a II, Cap.I
  Scarabeul-emblema renasterii
 Crucea cu toarta-simbol al vietii, etc.

Arta veche egipteana cunoaste o arhitectura monumentala, solida, durabila,

impunatoare unde sculptura si picture vor fi subordonatele ei. Artistii egipteni sunt
pioneri ai acestei arte deoarece au realizat potretul in sculptura si in picture datorita
necesitatii de a conserva forma defunctilor, au inventat fresca, au creat picture narativa.
Ei au pus bazele decorarii interioarelor, preluate de celelalte popoare din antichitate, ei au
folosit fresca , dar si tehnica al secco (picture pe perete cu tempere) iar arta prelucarii
metalelor pretioase a influentat la randul ei si arta altor popoare din antichitate.
Cu toate limitarile impuse de religie, mesterii egipteni au realizat astfel o arta
profound originala, care a influentat si a contribuit la dezvoltarea multor centre de arta
din antichitate.
 Bibliografie

1. Elie Faure

2. D. N. Zaharia -Istoria Artei- Arta

Antica, Editura
Meridiane
3. Yves Anud Bucuresti,1970

-Istoria Artei Antice si

4. Nicolae Ciudin Medievale, Editura Artes
Aurelia Ciudin Iasi, 2007
Anton Geangalau
-Razbunarea Faraonilor,
5. Marin Nicolau Editura Prietenii Cartii
Golfin Bucuresti, 2004

-Orientul Lumii Antice,

6. Mihaela Buliga Editura “Spiru Haret”,
Bogdan Pantu 2001

7. Constantin Suter -Istoria Artei Vol.1,

Editura Didactica si
Pedagogica Bucuresti,
1970

8. www.citatepedia.r -Istoria Artelor si a

o Arhitecturii, Editura Art-
grup editorial, Bucuresti
9. www.wikipedia.ro 2005

-Istoria Artelor Plastice,

Editura Didactica si
Pedagogica-Bucuresti
1967