Arta contemporană este considerată succesoarea artei moderne . Delimitarea este mobilă și poate avea în vedere puncte de radicalizare a limbajului plastic; cubismul și ulterior arta abstractă răstoarnă modul în care fusese realizată și receptată opera.
Perioada este străbătută de un traseu sinuos al reprezentării
'fotografice', realiste și reprezentarea 'cerebrală', în care este redat mai mult sensul modelului sau sunt explorate fenomene care scapă simțurilor. Astfel, cubismul reclamă că un model are numeroase fațete (oamenii au două urechi, însă portretele realizate din profil 'mint' prezentând modelul doar cu o singură ureche) și prin urmare aceste fațete ar trebui recompuse pe suprafața picturii. . Arta modernă va trece printr-o perioadă puternică de abstractizare în care formele și culorile devin actorii principali ai operei, lunecând către arta abstractă și ulterior către curentele conceptuale. Arta modernă este perioada cuprinsă între impresionism și postmodernism. Caracteristic acestei perioade o reprezintă ARTA independența artei față de caracterul realist de care fusese legată. Funcțiile suplinite de fotografie - ceea ce numim astăzi MODERNĂ album cu amintiri de familie era suplinit de galerii de tablouri cu persoane apropiate, portrete sau autoportrete - ori de redare a anumitor scene preluate din religie, mitologie sau cotidian sunt inlocuite de explorarea sensului, a relațiilor dintre culori și forme.
Culorile și formele sunt percepute ca entități în sine și nu doar ca
un vehicul al realității externe. La fel ca notele muzicale, culorile și formele pot exista în sine, pot produce senzații și pot trezi anumite stări. ARTA PLASTICĂ ÎN EPOCA MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ Lucrarea își propune o prezentare a istoriei picturii și sculpturii moderne și contemporane europene, configurată prin creaţiile celor mai reprezentativi artiști plastici de la Renaștere și până azi. Așadar, o istorie prin nume celebre și capodopere. Centrate pe subiecte religioase și mitologice, pictura și sculptura renașcentistă au prefigurat modernitatea plasticii europene prin viziunea de ansamblu care le-a animat, prezentă și în literatura, știinţa și filosofia timpului, de conciliere a spiritului religios cu cel laic și de reabilitare a omului ca fiinţă naturală, luminată de raţiune. Adevărata revoluţionare a viziunii și tehnicii picturale se va produce în a doua jumătate a veacului al XIX-lea, prin care intrăm în contemporaneitate. în general, orientările picturale și sculpturale specifice secolului al XX-lea exprimă frământările lumii contemporane, generate de cele două războaie mondiale, dar și încrederea în valorile perene ale umanităţii și în izbânda omenescului din om. UN VIDEO DESPRE ARTA MODERNĂ UN VIDEO DESPRE ARTA CONTEMPORANĂ