Prezentarea modelului

covorului moldovenesc
A elaborat:
Răileanu Steliana,
Salagor Mădălina,
Onica Ionuț.
Importanța covorului moldovenesc
• În folclorul moldovenesc, covorul era simbolul hărniciei și
iscusinței mîinilor feminine. Covoarele erau păstrate cu grijă,
transmise prin moștenire. Materia primă folosită la
țesutul covoarelor moldoveneşti era de origine locală, obținută
în gospodăria proprie.
Evolutia istorica a covoarelor
moldovenști
• Arta covorului popular moldovenesc e adînc originală şi autentică prin tradiţiile sale. Ea a
adus cu sine din secol în secol motive originale străvechi cu anumite mesaje. Covoarele
secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea numite peste hotare şi „covoare vechi
basarabene” demonstrează un înalt nivel artistic, rădăcinile căruia au fost cultivate cu mult
înainte. În această perioadă se evidenţiază trăsăturile tradiţionale, caracteristice covorului
moldovenesc, reflectate în ornamentică, compoziţie şi colorit.

• Izvoarele scrise medievale amintesc despre un şir de instalaţii tehnice de prelucrare a

sumanului şi a covoarelor.

• Bineînţeles, că este vorba de instalaţii de îndesit ţesăturile de lînă. Cu ajutorul apei

curgătoare și a crengilor de porumbrele are loc scămoşarea covoarelor (cergă) ţesute din fire
groase, dar slab răsucite, care apoi deveneau flauşate.
Semnificația ornamentelor covorului
moldovenesc.
Motivele ornamentale reflecta natura (motive vegetale), unelte de lucru
(motive scheomorfe), omul (motive antropomorfe), figuri geometrice
(geomorf).
Ex: Vargă, vrîste – dungi, motiv geometric cel mai des răspîndit în țesăturile
populare. Se întîlnesc compoziții de vrîste multicolore îmbinate simetric cu
o dungă centrală, care poartă denumirea de „vrîsta șarfului”. Cu vrîste se
ornează țolurile, lăicerele, țesătura îngustă pentru traiste, prosoapele,
ștergarele ș. a. În unele sate din nordul Moldovei a fost întîlnită
argumentarea acestei compoziții „fășiile înguste și roșietice, galbene sînt
pămînturile lutoase ale țăranilor, iar fîșia neagră – e pămîntul bun al
bogaților”.
Structura ornamentului.
Ornamentul este grupat in trei grupuri,
element ornamental, motiv ornamental,
compozitie ornamentala.
• Element ornamental – reprezintă un
pătrat,un triunghi, un romb, un cerc, o
floare, o frunza.
• Motiv ornamental – alcatuit din doua
sau mai multe elemente. Doua (sau mai
multe) triunghiuri opuse la varf, o stea, o
floare cu frunze, cu petale, o pasăre etc.
• Compoziție ornamentală – formata din
doua sau mai multe motive
ornamentale.
 Semnificatia ornamentelor covorului moldovenesc.

- Sunt multe tipuri de ornamente traditionale cum ar fi zoomorf, fitomorf, scheomorf,

geomorf.
• Ornamentul zoomorf contine animale pe post de ornament.
Ex: Păsări – motiv des răspîndit la alesul covoarelor, prosoapelor alese în zona de centru,
nord, sud a Moldovei. În cele mai dese cazuri păsările sînt reprezentate lîngă sau pe copaci
(păunul, hulubul, cocoșul) .
• Ornamentul fitomorf reprezinta florile (floarea-soarelui, floarea macului, trandafirul etc.)
Ex: Trandafir – unul din cele mai răspîndite în compozițiile ornamentale ale covoarelor
moldovenești în toată Moldova. Este una din florile îndrăgite de grădină, de diferite game
cromatice (roșu, vișiniu, alb, roz, galben ș. a.), care sînt transpuse în covoristică, broderie,
croșetare.
• Ornamentul scheomorf reprezinta corpurile cerești (stelele, luna etc).
 Specificul coloristic al covorului Moldovenesc
Cromatica covoarelor vechi moldoveneşti se caracterizează printr-o anumită sobrietate şi folosirea într-un
covor a unui număr redus de nuanţe. Deși exista un spectru bogat obţinut din coloranţi vegetali, gama
cromatică a unui covor se baza pe 5-9 nuanţe, farmecul căreia se ascundea în asocierea contrastă a culorilor
reci şi calde.
⁻ Roșu: căldură, dragoste, îndrăzneală, entuziasm, viteză, forță, energie, determinare, dorință, pasiune,
curaj;
⁻ Roz: feminitate, iubire, grijă, îngrijire, hrană;
⁻ Portocaliu: veselie, accesibilitate, entuziasm, creativitate;
⁻ Galben: atrage atenția, confort, vivacitate, optimism, vară, confort, intelect, fericire, energie;
⁻ Verde: durabilitate, fiabilitate, lux, optimism, bunăstare, natură, calm, relaxare, primăvară, siguranță,
onestitate, optimism, armonie, prospețime;
⁻ Albastru: pace, profesionalism, loialitate, fiabilitate, onoare, încredere, profunzime, stabilitate;
⁻ Mov: putere, regalitate, noblețe, eleganță, sofisticare, lux, mister, regalitate, eleganță, magie;
⁻ Gri: conservatorism, tradiționalism, inteligență, seriozitate;
⁻ Maro: relaxant, încrezător, casual, liniștitor, natură, pământesc, solid, de încredere, autentic, toamnă;
⁻ Negru: Eleganță, sofisticare, formalitate, putere, forță, noapte;
⁻ Alb: Curățenie, puritate, prospețime, noutate, virginitate, pace, inocență, simplitate, zăpadă, gheață, frig.
 Diversificarea covoarelor Moldovenești

După tehnica alegerii ornamentului, sunt deosebite mai multe

tipuri de covoare:
 netede (război, chilim, scoarță, lăicer, polog, păretar);
 țesute prin încrucișarea firelor de urzeală cu cele de bătătură;
 păroase (cergă, nițurcă);
Tehnologiile de producere a covoarelor
moldovenești tradiționale
Obiceri și tradiții a producerii covoarelor moldovenești

Artele și meseriile tradiționale un timp constituiau o parte din viața de zi cu zi în

așezările rurale moldovenești: pe durata iernii lungi sculptura lemnului și țesutul
covoarelor din lână erau calea alternativă pentru generarea veniturilor.
Arta covorului popular moldovenesc are o tradiție lungă și autentică. Nu veți vedea o
casă tradițională din Moldova fără covoare pe pereți, pe paturi, pe podea. Covoarele au
fost considerate relicvii familiale care au fost predate de la o generație la alta, probabil
astfel "supraviețuind" până în prezent.
Covorul manual este mai mult decât un element decorativ, este o poveste, un simbol, o
sursă de amintire. Acest patrimoniu cultural în toate manifestările sale este o zonă vastă
de artă națională de o valoare deosebită, care nu numai că a precedat formele sale
culturale, dar a continuat să se dezvolte și în epoca modernă, dând culturii profesionale
identitatea sa etnică.
 Concluzie:

Covoarele tradiționale, datorită prezenței cromatice și a

rezistenței în timp, și-au păstrat până în prezent
rafinamentul și utilitatea, caracteristicile derivate din
utilizarea materialelor naturale și a tehnicilor străvechi.
Poveștile reproduse prin țesere a covoarelor tradiționale,
estetica lor, fac din ele elemente de atracție în special
pentru turiști, făcând din păcate să plece parte din ele din
țară. Acestea reprezintă nu doar un element decorativ
remarcabil, ci pot deveni cu siguranţă o moştenire de
familie.