Ornamentul naţional

Motivul pomul viețiiOrnamentica obiectelor este o reproducere artistică, de obicei,

simplificată prin forme figurative a realităţii înconjurătoare (materială, socială, spirituală).
Ornamentul exprimă o latură a specificului cultural, a modului de a concepe şi produce
valori estetice.
În creaţia populară, unde numele meşterilor în mare parte rămîne necunoscut, motivele
ornamentale s-au şlefuit şi selectat pe parcursul secolelor și mileniilor, devenind un tezaur şi
etalon al creaţiei colective. Decorul întotdeauna este organic legat de funcţia obiectelor,
materia primă şi tehnica în care sînt lucrate, variind în raport cu iscusinţa şi starea socială a
creatorului, etapa istorică de dezvoltare a societăţii, cu aşezarea geografică şi structura
demografică a populaţiei uneori în ornamente își găsesc expresia simboluri sacre ce se
transmit din generație în generație și au legătură cu vechile simboluri ale poporului. Astfel,
ornamentica populară prezintă un document etnografic de importanţă majoră asemănătoare
graiului, muzicii, folclorului servind ca un mijloc de comunicare între generaţii.
Pînă în prezent au ajuns numeroase forme decorative, care mărturisesc înţelegerea
frumosului, însemnătatea lor ca „semne” cu anumite sensuri, simboluri ale unor credinţe,
legende sau mituri străvechi, care au fost îmbogăţite cu multiple variante, pierzînd înţelesul
iniţial şi obţinînd noi conţinuturi.
În cursul dezvoltării artei populare decorativ-aplicate a fiecărui popor au loc diferite
interferenţe, provocate de relaţiile cu etniile conlocuitoare şi vecine. În creaţia populară
întîlnim motive ornamentale de circulaţie universală, naţională şi de răspîndire locală.
Trăsăturile caracteristice formează într-un mod anumit stilul naţional, ce stă la baza culturii
naţionale a unui popor, în ornamentica populară, în folclor, grai, muzică ş.a. Studierea
motivelor decorative din arta populară moldovenească ne poate mărturisi despre apariţia şi
evoluţia multor forme la anumite etape istorice.
Între genurile de creaţie artistică există o anumită unitate, ce formează specificul gîndirii şi
culturii artistice. Aici putem urmări desenul mişcărilor la dans şi vom găsi mult comun cu
ornamentica costumului, broderiei, ţesăturilor, arta lemnului, ceramicii ş.a.
În domeniul artei populare decorative şi aplicate unele particularităţi sînt bine desluşite, ceea
ce permite afirmaţia că ornamentica populară depinde de cîţiva factori, în primul rînd de
materia-primă întrebuinţată şi tehnica de obţinere a decorului, de funcţia, conţinutul tematic
sau semnificaţia motivelor ornamentale. Astfel, fiecărui gen de artă, fie prelucrarea lemnului
sau a metalelor, olăritul, sau broderia, ţesutul decorativ sau alesul covoarelor îi corespund
trăsături decorativ-artistice specifice.
Sistematizarea elementelor, motivelor, şi compoziţiilor ornamentale de pe diferite obiecte de
artă populară moldovenească arată că ele ce deosebesc după forma sau felul de stilizare.
Privind la ornamente prin prisma semantică, a conţinutului lor deosebim ornamente
geometrice sau abstractizate, concrete sau realiste şi simbolice (mitologice, religioase,
emblematice ş.a.). Unele dintre motivele ornamentale sînt comune ornamenticii multor
popoare. Dintre acestea menţionăm: motivul care simbolizează soarele, arborele vieţii, apa,
coarnele berbecului, vîrtelniţa (semnul succesiunii celor 4 anotimpuri), etc.
În arta populară moldovenească există un repertoriu foarte bogat de motive – „semne”
ornamentale cu o semnificaţie deosebită, exprimată atît prin importanţa ce le-o acordă
meşterii populari, cît şi prin frecvenţa lor în diferite genuri de artă.
În ornamentica populară moldovenească întîlnim mărturii ale unor concepţii străvechi. Drept
exemplu servesc motivele: semnele solare, arborele vieţii, imaginea omului, calului, şarpelui,
semnul crucii ş.a.
O multitudine de motive şi compoziţii ornamentale interesante ne oferă ţesăturile şi
covoarele moldoveneşti, a căror forme ornamentale pe parcursul istoriei au suferit mari
schimbări, determinate de influenţe externe, gusturi estetice urbane, ale modei şi dezvoltării
intense a industriei.
Ornamentul ţesăturilor
În arta ţesăturilor, la fel ca şi în alte genuri de artă, se păstrează în fond o modalitate specifică
stilului naţional moldovenesc. Ornamentul ţesăturilor, îndeosebi cel al covoarelor, are o
caligrafie proprie, o limbă nevorbită, laconică, dar înţeleasă. În temei, în ţesăturile decorative
predomină un decor geometric sau fitomorf geometrizat, în dependenţă de tehnica ţesutului.
Cît priveşte conţinutul tematic al desenelor de pe covoare deosebim cîteva grupe mai
frecvente: motivele vegetale sau fitomorfe, geometrice, reprezentarea omului, păsărilor şi a.
Din decorul vegetal relevăm meandre de flori, muguri, frunze, ramuri, buchete, vazoane cu
flori, pomul vieţii ş.a.
Destul de frecventă este modalitatea de tratare a ornamentelor geometrice, inclusiv cele
vegetale, fiind supuse unor simplificări geometrizate. Mai des întîlnit este rombul, pătratul,
triunghiul, rozetele, liniile zimţate, drepte, punctate ş.a. de sine stătătoare sau combinate cu
alte elemente. De popularitate se bucură ornamentele zoomorfe şi aviamorfe: peştele, calul,
coarnele berbecului, cerbul, cărăbuşul, racul, porumbelul, păunul, cucoşul, etc. Toate acestea
se întîlnesc de sine stătător sau îmbinate cu alte motive.
Dintre ornamentele antropomorfe evidenţiem: chipul femeii – simbolul fertilităţii, hora
fetelor, jocul băieţilor, palmele. Deseori printre motivele amintite mai sus întîlnim schiţate
diferite obiecte, unelte de muncă (pieptene, scaune, lada de zestre, scara, furculiţa, păhăruţe),
monograme cu indicarea iniţialelor, anul confecţionării, imagini legate de anumite atribute şi
ritualuri de nuntă (colacul mirelui, colacul miresei, jămnele etc.).

O bogată gamă ornamentală de motive geometrice și abstracte de diferite proporţii o deţin

ţesăturile decorative de lînă, bumbac destinate pentru împodobirea locuinţelor. Acestea sînt
păretarele cu vrîste, cadrilate, „iţate” cu diferite motive, figuri geometrice, ţesute în două
culori, lăicerele în vrîste, în alesături şi vrîste, prosoape, a căror ornamentică depinde de
tehnicile țesutului.
Ornamente în lemn
În mare parte motivele de pe covoare şi ţesături se repetă pe obiectele din lemn încrustate
(vazoane cu flori, imaginea cucoşului, şarpelui, capului de cal, coarnele berbecului, motive
geometrice – romb, pătrat, semnul soarelui, a apei, linii zimţate ş.a.) care se transpun în arta
lemnului. De mare valoare artistică sînt uneltele şi instalaţiile tehnicii populare de lucru
tăiate şi sculptate în lemn, stîlpii şi grinzile de la case, stîlpi şi porţi, vasele de lemn din
gospodărie, forme timpurii de lemn pentru caşcavaluri, scaune, osloane şi lăzi de zestre,
blidare şi mese etc. Meşterii populari au îmbinat reuşit simţul logic al măsurii cu forma, cu
compoziţia şi motivele ornamentale crestate şi sculptate.
Motive decorative pe ceramică
O mare diversitate de forme şi motive decorative prezintă ceramica populară: oale şi vase
pentru păstrarea, pregătirea bucatelor, servirea mesei, forme de copt cozonaci etc. Avînd în
vedere faptul că ceramica moldovenească este de două feluri – roşie şi neagră, deosebim şi
categoriile ei după modul de ornamentare: desen pe angobă, motive obţinute prin zgîriere,
ornamentare prin reliefare cu şnururi răsucite de lut, prin aplicare de figurine pe diferite vase.
Cromatica vaselor se bazează pe un număr restrîns de culori, care strălucesc după smălţuire.
O adevărată moştenire culturală prezintă decorul ceramicii moldoveneşti, ornamentele şi
culoarea lor.
Nu poate fi trecut cu vederea faptul că o serie mare de obiecte ale artei populare decorative,
necesare în trecut, azi au dispărut. Astăzi în comunităţile rurale au pătruns alte produse – cele
industriale de serie, noi obiecte, materiale, tehnici, ele ocupîndu-şi locul în viaţă după
cerinţele vremii şi în ambianţă cu noile tendinţe ale dezvoltării tehnologice şi ale modei. Cert
este că arta populară, fiind un proces continuu, trece prin etape de transformare, păstrîndu-şi
un limbaj propriu prin diversitatea de forme şi expresii culturale, la care oricînd se poate
apela.