Folclorul romanesc

Generalitati
Traditia culturii populare isi are radacinile in cultura traco-iliro-dacica si s-a diversificat de-a
lungul secolelor, prin contactul cu arta si civilizatiile greco-romana si bizantina. Si in epoca
moderna persista o serie de elemente de cultura populara.

Arhitectura
In arhitectura – arta sculpturii in piatra si lemn.

Olaritul

Olaritul isi are originea in ceramica

vechilor culturi descoperite pe teritoriul patriei noastre, careia i s-au adaugat elemente greco-
romane, bizantine si orientale, mai cu seama in ceramica emailata-peste 200 de centre in
Oltenia (Horezu) si Corund (Transilvania);
Tesaturile decorative
Tesaturile decorative, in care un loc aparte il detine celebrul motiv al „arborelui vietii” (in
Moldova si Maramures), apoi motivele florale si zoomorfe (in Oltenia si Muntenia);

Costumul popular
Costumul popular (mentionat pe Columna lui Traian, apoi pe monumentul Tropaeum Traiani de
la Adamclisi) impresioneaza prin tinuta (simpla si dreapta), ornamente (cusaturi, broderii,
stilizari), colorit (alb, negru, rosu), compozitie si material (tesaturi din bumbac, in,
canepa). Vezi Portul popular românesc.

Pictura pe lemn si sticla

Pictura pe lemn si sticla prezinta in exclusivitate teme religioase.

Muzica populara
Muzica populara (vocala, instrumentala sau vocal-instrumentala) este bine reprezentata de
doina (cantec de dor si jale), bocet, cantecul de leagan, de nunta, colinde, balade; unele
obiceiuri apartin genului dramatic (Paparudele, Jocul cu capra, Jocul cu ursul, Cerbul). Vezi
și Muzica românească.

Dansul popular
Dansul popular, bine ritmat si alert, are doua ramuri:
– dansul ritual (Calusarii);
– dansul distractiv (hora, sarba, alunelul);

Umorul si sezatorile
Umorul, spiritul critic si moral isi gasesc intruchiparea in creatia paremiologica (bancuri);
sezatorile din lungile seri de iarna, obicei specific poporului roman, au fost de-a lungul
veacurilor locurile in care s-au plamadit minunatele povesti populare.