1 Atât neoliticul, cât şi eneoliticul au însemnat pentru umanitate un uriaş pas înainte, de la

fabricarea uneltelor şi până la aceea a podoabelor, de la schimbarea stilului de viaţă şi până la

cele mai sublime forme de manifestare artistică. În această perioadă se dezvoltă primele culturi,
fiecare având o spiritualitate proprie, spiritualitate ce se oglindeşte atât în rituri şi ritualuri, cât şi în
ceramica şi plastica specifice. Excepţie nu face nici cultura Hamangia.

2 Cultura Hamangia este din mileniul IV-II î.Hr., a fost denumită astfel după vechiul
sat Hamangia din comuna Istria, Dobrogea, astăzi satul Baia, jud Tulcea.
Această cultură s-a dezvoltat pe teritoriul de astăzi al României și, într-o fază târzie, pe
teritoriul Bulgariei (în zona Varna și Burgas) și sporadic la NE de Dunăre.
Cultura Hamangia este pusă în legătură cu o populație venită din Anatolia.[1]
Hamangia este cea mai veche cultură neolitică din Dobrogea. Ea a cunoscut o lungă perioadă de
înflorire, care s-a prelungit până la nașterea variantei pontice a culturii Gumelnița, influențând-o și
pe aceasta.
3 La mijlocul anilor 50 intr-o perioada de tulburari si suferinte, cand impotriva vointei lor si fara
a gresi cu nimic oamenii erau trimisi la munca fortata pentru a construi o megaconstructie
socialista Canalul Dunare Marea Neagra. Aceste lucrari au dus la descoperirea in apropierea
orasului Cernavoda a unei civilizatii stravechi ce a populat pentru prima oara costele Marii Negre.

4 In 1954 o echipa de arhiologi constanteni a pornit pe dealurile Sofiei linga primaria

Cernavoda lucrarile de scoatere la lumina a vestigiilor civilizatiilor ce traisera in acest loc.

5 In anul 1956 se alatura Arhiologul Dumitru Belciu.

6 Artefactele descoperite se adresau mai multor culturi ce atestau o locuire intensa

(hamangia, cernavoda, gumelnita). Mecropola s-a dovedit a fi cea mai veche si mai intinsa din
acea perioada.

7 zona de cercetare adapostea un cimitir neolitic ce avea sa surprinda lumea stiintifica,

aproape 8000 ani.

8 Purtătorii culturii Hamangia au vieţuit exclusiv în locuinţe deschise. Acestea au un caracter

dispersat (locuinţe cu o densitate scăzută – bordeie şi locuinţe de suprafaţă), sunt amplasate pe
terase sau pe pantele colinelor şi, fapt inexplicabil, pe malul lacurilor situate de-a lungul litoralului.

Din punctul de vedere al caracteristicilor socio-economice, activitatea de creştere a

animalelor este predominantă. Bovinele şi într-o mai mică măsură ovicaprinele sunt animalele ce
deţin ponderea cea mai mare ca număr de piese identificate, vânătoarea avea un rol secundar,
culesul şi pescuitul, par să fi avut o pondere redusă.

9. Ustensilele erau facute din piatra si silex iar in situri au fost gasite si din os sau corn dar in
cantitate mai mica.

Purtătorii culturii Hamangia au practicat numai ritualul inhumaţiei;

10 Ceramica culturii Hamangia a venit cu unele trasaturi deosebite fata de ale celorlalte culturi
contemporane ei.

Impartita in 3 faze Medgidia, Golovita, Mangalia cultura Hamangia ne-a lasat cateva forme
ceramice de mentionat prin elaborare si prin eleganta: stachini cu picior, pahare cilindrice cu pereti
ascuiti si evazati, vase mari de provizii, vase butelie, vase cu ataj, capace de tip caciula, cupe,
strachini mari.

Ceramica de Hamangia are in faza timpurie o pasta de caliate inferioara, bine framantata cu
cioburi pisate si pietricele, si este impodobita cu barbotina si cu incizii,

Gasim si ceramica grosiera lucrata din pasta de buna calitate (cea acoperita cu slip lustruit),
precum si din pasta cu slip negru , lustruit si cu decor din linii de triunghiuri incrustate.

Ceramica amestecata cioburi pisate, avea rolul de degresant si scopul era de a opri vasul să se
crape în cursul expunerii la soare şi apoi la foc.

11 .Decorate sobru si echilibrat geometric sunt realizate prin impresiune (impunsaturi sau liniute
mici si fin incizate, umplute cu o substanta alba pe fondul lustruit brun sau negru.

Dispunerea-simpla dar eleganta, simetrica, in registre orizontale(rar verticale), despartite sau nu

prin siruri de impunsaturi, in general geometric : triunghiuri, romburi benzi meandrice zig-zag-uri.

12 .Formele includ: boluri și pahare cilindrice (majoritatea cu pereți arcuiți).

Plastica antropomorfă prezintă o serie de elemente de realism primitiv, care se asociază cu

schematismul tradiţional, fără a fi anulat.

13 . Decorurile incizate (spirala realizata prin incizie) sau canelate (pliseurile apar mai tarziu
avand origine precuteniana)

In faza finala a culturii se remarca influiente precuteniene atat in ceea ce priveste motivele
meandro spiralice cat si in privinta realizarii impunsaturilor, precum si a combinarii cu incizii liniare
adanci si umplute cu ocru rosu. Spre sfarsitul culturii devin tot mai adanci si sunt amplasate in
interior motivelor unghiulare.

Influiente precucuteniene si gumelnite se intalnesc in aceasta faza:

 vas- butelie de la limanu cu decor cu proeminente

vas carafa de la mangalia cu decor compus cu siruri si impunsaturi umplute cu pasta alba

14. Ceramica de tip Hamangia excelează şi abundă prin decoruri cu motive triunghiulare dispuse
în zone concentrice pe umăr sau pe partea superioară a vaselor, iar plastica este cu totul
excepţională figurinele fiind apropiate ca tip de cele cicladice, caracterizându-se prin stilizarea
formelor anatomice în volume şi planuri triunghiulare

15 Statuietele culturii Hamangia (aproape exclusiv feminine) sunt puternic stilizate: planuri
imbinate in muchii. In general acesti idoli sunt lipsiti de decor, foarte putine statuiete primesc decor
realizat prin siruri de impresiuni, ornamentatie specifica

Cunoaştem trei serii tipologice: idolii „în picioare”, idolii „aşezaţi”, statuete „realiste” cu capul
modelat în maniera „Gânditorului” şi a „femeii aşezate”.
Aceste statuiete figurine surprind probabil momente evolutive din viata divinitatilor

Aceste statuiete nu au intodeauna brate iar cand acestea exista sunt redate cu aceleasi gesturi
ritualice cunoscute in tot Neoliticul: indoite pe piept sau pe abdomenul mombat , sanii amplasati
sub gat, soldurile puternice pornesc de sub umeri si uneori se contopesc cu bratele in doua
volume imense.

?????????????????????????????????????????????

16 17 ?? 18 19 . Cateva exemple de capete pastrate ale figurilor culturii Hamangia de la

Coslogeni surmoneaza un gat lung cu care fac corp comun, chipul stilizand trasaturile prin simple
incizii si prin nasul in relief, in mod interesant datorita unui realism inexistent in cazul corpurilor.

20 Obiectele de podoabă, în majoritatea cazurilor, au fost descoperite în morminte. Cele mai

importante sunt brăţările făcute din Spondylus Gaderopus şi care au fost răspândite pe o arie
considerabilă

Un alt grup de obiecte de podoabă îl reprezintă colierele de perle, având cele mai diverse forme
(cilindrice, trunchiate şi rotunde). Acestea au fost găsite la Limanu, Cernavodă şi Durankulak.

21 - 22 Alte podoabe le constituie şi pandantivele de marmură, os şi colţi de mistreţ, inelele de

scoici Spondylus sau mărgelele din ceramică ori cupru (exceptional de rar).

23 Capodopera de valoare universala a artei neolitice de pretutinderi este statueta

Gânditorului care constituie un unicum până acum în cultura Hamangia. Ea subliniaza puternicul
realism, cunoaşterea anatomiei corpului omenesc şi reala posibilitate de a reda, în trăsăturile sale
esenţiale, tipul omului pe gânduri.

Statuieta ganditorul a fost adusa la lumina de la o adancime de 3m. Artefctul este din lut ars de o
innaltime 12 cm si diametru de 7 cm.

24 - Infatiseaza un bărbat așezat pe un scăunel decorat geometric, scăunelul respectiv fiind o

replică fidelă a scăunelelor de piatra neolitice.
 Aplecat cu coatele sprijinite pe genunchi și își sprijină capul în mâini.
 25 Apropiat de stilul cicladic, de reprezentare antropomorfa artefactul abunda in planuri
ample si volume triunghiulare, piramide și prisme,
 26 - Gatul barbatului este nefiresc de lung, capul subdimensionat este realizat schematic
dar modelat cu precizie în comparație cu figurinele obișnuite la care este abia indicat.
 27 -Detaliile ca nasul și ochii au fost desenate (realizate într-o geometrie triunghiulară).
 Fata stilizata este lipsita de expresie
 28 -Autorul statuietei avea un simt al proportiilor iesit din comun, varful, nasului, antebratele
si genunchii fiind pe aceeasi linie (realizate într-o geometrie triunghiulară)
 proporțiile au fost cizelate în așa fel încât statueta să fie o structură spațială autoportantă.
Din acest motiv picioarele și brațele au devenit atât de lungi. Formele alungite voit
subliniaza doar ipostaza neglijind persoana.
 Statuia nu transmite nici un fel de date despre vârsta sau statutul Gânditorului.
Pentru un timp statuieta s-a numit „ statuieta neolitica” apoi datorita posturii meditative a
imprumutat numele celebrei opere a sculptorului „oghiust RODAN” ganditorul, la care s-a adaugat
numele de apartenenta hamangia in locul numelui de provenienta cernavoda.
29 - Consoarta Ganditorului denumita „femeie sezand” a fost gasita la mica distanta de acesta si
au trasaturi comune. Se presupune ca au facut parte din inventarul aceluiasi mormant si ca are
acelasi creator. Nu exista nici o certitudine in acest sens. Sparte in mai multe bucati, micile vestigii
nu au atras atentia la inceput. Odata ce au fost minutios reconstiuite faima statuietelor s-a
raspandit cu iuteala iar popularitatea lor ia facut pe multi sa se intrebe cum arata lumea din care
provin. .

Femeia sezand infatiseaza in lut ars de innaltime 10 cm diametru de 8 cm

Infatiseaza o siluieta ce sta intr-o pozitie relaxata dand impresia ca se sprijina cu spatele de ceva.
Formele sunt rotunde dar sexualitatea nu este pregnanta.
Sanii simbol al fecunditatii adeseori reprezentati exagerat la alte artefacte antropomorfe neolitice
aici sunt aproape negrijati.
30 -Picioarele statuietei unul perfect intins si celalalt flexat cat sa sustina palmele femeii, sunt
redate pentru a sublinia la randul lor ipostaza. Lipsa de personalizare se manifesta si aici prin
stilizarea capului neglijarea trasaturilor faciale.
31 - Ca si ganditorul statuieta „femeia stand” are un gat exagerat de lung si un cap exagerat de
mic. .

32 - Cand este analizata statuieta Ganditorul aceasta este luata in considerare impreuna cu
statuieta Femeia sezand considerata femeia ganditorului.
În conformitate cu unele ipoteze, „Gânditorul” ar reprezenta un zeu al vegetației, iar femeia o zeiță
a recoltei.

33. Analizate separat sau impreuna statuietele au proportii perfecte, respectand regula sectiunii de
aur si merita toate elogiile de care s-au bucurat dea lungul timpului.

34 Aspectul de structuri moderne a marit apetitul publicului pentru stravechi opere de arta. Cartile
publicate si sesiunile de conferinta au transformai statuietele in celebritati nationale apoi in bunuri
ale patrimoniului UNESCO.

35 Imaginea lor a aparut in filme, ilustratii, fotografii, timbre dar si pe bancnota de 200 lei. Tot ami
solicitate in expozitiile marilor muzee, artefactele civilizatiei Hamangia au ajuns la newyork, londra,
paris, roma, atenasi in multe alte muzee importante ale lumii.

Concluzie :: PUTEM afirma fără putinţă de eroare faptul că purtătorii culturii Hamangia au
reprezentat pentru spaţiul românesc o energie inovatoare în domeniul artei, dar nu numai, fiind cu
adevărat exponenţii epocii neo-eneolitice, o perioadă înfloritoare în evoluţia umanităţii.