Arta Preistorica

Arta a existat in istorie inca din cele mai vechi timpuri, chiar daca nu o putem compara cu arta “propriu-
zisa” cunoscuta in ziua de azi. Arta preistorica este reprezentata de picture si gravuri pe pietre, in grote, pe
oseminte, fildesuri si alte obiecte folosite de oamenii vremii. Acest tip de arta avea scopul de a reprezenta
creatorul in timp.

Exista doua tipuri de arta :

- Arta mobila – obiecte, statuete, unelte, arme de vanatoare (impodobite si fixate pe perete), amulet
zoomorfe, etc.;
- Arta fixa – pereti de stanci, peretii din grote sau adaposturi, monumente (monoliti).

Aceasta forma de arta a aparut odata cu dorinta omului de a iesi din viata cotidiana ceea ce a insemnat
depasirea unui prag mental, intelectual facut de homo sapiens sapiens. Fenomenul artistic din preistorie se
contureaza si caracterizeaza natura omului de mai bine de 30.000 de ani, cu anumite diferente temporal si spatial
intrucat nu a existat un centru de origine ci mai multe dezvoltari independente.

Putem vorbi despre o “postarta preistorica” reprezentata prin scrieri in diferite forme ce marcheaza un
eveniment sau un pas tehnologic; scrieri ce pun capat artei rupestre si care duc la nasterea mitologiilor si religiilor.

Incepand cu mileniile VII si VIII i.Hr. arta patrunde in casele oamenilor, familiilor fiind reprezentata prin
obiecte sculptate, vopsite ori incizate (Çatal Höyük – Turcia si Ierihon - Palestina) lucruri care indica o separare
de arta “traditionala”.

Specific artei presitorice erau suporturile de calcar sau de gresie, folosite in special de oamenii din Paleolitic
in Europa, pentru reprezentarile artistice ale acestora. Aceasta forma de arta era creata in grote, in spatii deschise,
la vedere, avand scopul de a fi observata ori ca punct de reper dar si folosite ca locuri sacre (Valea Camonica,
Muntele Bego, Alpi). Alte locatii in care acest tip de arta a fost descoperita : Pestera Altamira(Santander, Spania),
Grotele din Niaux si Lascaux(Franta), Frescele de la Tassili(Sahara).

Pestera Altamira – Santander, Spania

1
 Tehnicile folosite de omul preistoric pentru picturile si sculpturile sale au fost de doua tipuri :

- Tehnica de aport de materii colorate(vopsele) : oxizii de fier (rosu, cafeniu, galben), manganul(negru),
caolinul(alb)
- Tehnica de transformare partiala sau totala a gravurilor, suporturilor si sculpturilor.

Reprezentarile pictate erau fie in nuante plate ori umplute cu umbre, hasuri sau puncte; acestea erau fine
monochrome, bicrome sau policrome dar deseori era folosita coloratia suportului.

Arta parietala din Franta si Spania

Arta parietala paleolitica incepe in cel de-al treile stadiu al glaciatiei wurmiene(115.000 i.Hr. – 11.700 i.Hr.)
si se incheie cu cel de-al patrulea si ultimul stadiu , perioada ce acopera circa 20.000 de ani.

Civilizatii paleolitice in Europa Occidentala :

- Auragnicienii (35.000 i.Hr. – 25.000 i.Hr.);

- Gravettienii (27.000i.Hr. – 20.000 i.Hr.);
- Solutrenii (20.000 i.Hr. – 18.000 i.Hr.);
- Magdalenienii (18.000 i.Hr. – 10.000 i.Hr.).

Despre aceste civilizatii putem spune ca au ajuns la un stadiu destul de ridicat in dezvoltarea obiectelor de
vanatoare si a vanatorii propriu-zise, domesticirea si cresterea animalelor dar si in agricultura, toatea acestea in
profida climei mai putin favorabile.

Aurignacienii traiau in apropierea localitatilor Eyzies si Sargeac(Dordogne). Aici s-au descoperit imagini
incizate in blocuri mari de calcar din adaposturi sapate in stanca ori incizate pe stanci la lumina zilei – animale cu
contururi rigide, forme geometrice si chiar reprezentari genitale masculine si feminine .

Gravettienii au reprodus ori refacut imaginile din locurile parasite de aurignacieni dar au reusit sa patrunda in
intunericul pesterilor, lucru care a dus la nasterea artei parietale (circa 22.000 i.Hr.). Primele forme de arta
parietala a fost descoperita la Gargas(Hautes-Pyrénées) care este reprezentata prin mainile positive (mana
acoperita cu colorant aplicata direct pe perete) dar si mainile negative (mana cu degetele rasfirate, colorate cu rosu
si negru), fiind peste 250 la numar. Pe langa acestea exista de asemenea si gravuri reprezentand animale (Pestera
Pais-Non-Pair in Gironde) cum ar fi : mufloni, mamuti,cai, bovidee, megacerosi – o specie de cervidee disparuta.

Pestera Gargas, Hautes-Pyrénées – Maini negative

2
 Solutrenii sunt recunoscuti prin reprezentarile de arta sculptata, basoreliefuri executate in blocuri mari de
calcar de forma patrata. Pe aceste blocuri se gasesc reprezentati oameni aflati in miscare - om cu bata pe umar
atacat de un bizon; dar si animale – boi, mufloni, bizoni; acestea din urma fiind gasite in pesteri din Perigord,
Angoulême(Charente), Roc de Sers, Fourneau-du-Diable(Bourdeilles) precum si in Ardèche si in pesteri din
provincial Santander(Spania).

Magdalenienii inaugureaza arda la Lascaux in urma cu 17.000 de ani si in special in Sud-Vestul Frantei si in
Spania Cantabrica(Castillo, Cullalvera). Acetia si-au insusit peste 100 de pesteri in aceasta zona, pesteri mai
adanci si cu galerii mai mari si mai lungi decat predecesorii lor, lucru ce denota dorinta de explorare dar scoate in
evidenta si calitatile lor sportive, deoarece multe dintre aceste pesteri sunt greu accesibile. Grotele magdaleniene
cuprind trei categorii de semne gravate si pictate :

- Semne simple - animale si figuri umane simple, de mici dimensiuni;

- Semne complexe - figuri animale si umane compuse din forme geometrice(liniute, bastonase, etc.) .Aici
sunt deosebite cel putin 15 specii de animale la Teyjat, Dordogne dar si in La Marche, Viene; dar si
variate figuri umane;
- Semne tectiforme ce reprezinta un tip de mesaje codificate – semne associate cu fome de mamuti si bizoni
(Combarelles, Font-de-Gaume).

Odata cu terminarea glaciatiunii Wurm peisajele se modifica, reducerea calotei glaciare creeaza noi teritorii,
fauna suporta mari modificari, astfel o parte din mamiferele mari dispar (mamutul, rinocerul cu lana, cerbul urias)
sau se adapteaza ocupand zonele mai racoroase din nordul teritoriului (elanul), alte animale se adapteaza in
aceeasi zona proaspat impadurita (bizonul). Asemenea animalelor, oamenii creeaza modificari asupra uneltelor si
armelor, acestea devenind mai mici ori apar noi tipuri de unelte, folosite pentru prinderea pestilor. Pescuitul si
culesul molustelor va reprezenta o parte din hrana de baza a omului, acesta instalandu-se din ce in ce mai mult in
apropierea apelor.

Picturile in Spania si Italia

Adaposturile din pesteir se intind incepand cu zona centrala a Podisului Meseta si coboara pe litoralul
mediteraneean intre gura de varsare a raului Ebru pana in Catalunia si Almeria(in sud). Pesterile se afla la
altitudini de 800-1000 de metri in numar de circa 120 in zonele din apropierea localitatilor El Polovrin, Sarga,
Albarracin. Aici oamenii preistorici au realizat fresce in adaposturi mici deschise dar nelocuite. Acestea sunt
facute in blocuri groase de gresie si roci calcaroase.

Exista in present figuri pictate in zona Levande din Spania insa deteriorate datorita peretilor din calcar expusi
la variatii de umiditate si temperatura. Culorile mai expresive sunt rosu, cafeniu dar si negru. Aceste picturi
reprezinta de asemeni oameni si animale; formele animale sunt semnificativ mai mari si mai expresive decat
formele umane. Aceste pot fi gasite in La Arana.

Oamenii reprezentati in picturile din Levant incep sa ia amploare; omul devine mult mai important, este
reprezentat cu podoabe, mult mai active iar picturile sugereaza impotanta omului in activitatea de vanatoare ci nu
a animalului, lucru care duce la eliminarea treptata a animalelor din picturi. Apar picturile si gravurile
reprezentand razboinici, fapte eroice, dansuri – omul este reprezentat in grupuri, avand o pozitie ierarhica in
comunitate – lucru ce face trecerea de la paleolitic la neolitic.

3
 Gravurile din aceasta perioada sunt reprezentate la altitudini din ce in ce mai mari odata cu topirea ghetarilor
din varful muntilor si descoperind peretii erodati si drepti, orizontali ori inclinati reprezentand un nou “material de
arta”.

In Valea Camonica, intre lacul Iseo si trecatoarea Tonale din Italia au fost descoperite de catre romani, inca
din anul 16 i.Hr. circa 130.000 de gravuri aflate la altitudini de 400-100 de metri. Aici sunt reprezentate figuri
animaliere in stil natural, apar figuri cu atelaje cu plug, arme (pumnale, haldebarde), toate acestea reprezinta
trecerea la epoca bronzului si mai apoi a fierului. Pe muntele Bego, la 80 de km de Nisa, la peste 2500 de matri
altitudine sunt descoperite alte 100.000 de gravure din epoca bronzului, parte din acestea fiind inchinate unui
“cult al taurului”.

Artea preistorica in Africa

Arta rupestra in Africa aparea mai ales in jumatatea de nord, intre Nil si Atlantic si pana in sudul Saharei
iar in jumatatea de sud a Africii in special in zona Cornului Africii.

Fenomenul artistic apartine de neolitic si este reprezentat de domesticirea animalelor desi principalele
activitati sunt vantoarea si culesul, activitati ce sunt inradacinate si in ziua de azi la triburile de pigmei si
bosimani. Acesta arta a vanatorii apare inca de acum 10.000 de ani (grota Apolo 11, Namibia). Arta vanatorii este
precedata de arta pastorala, care la randul ei este urmata de arta calaretilor, aceasta din urma fiin repezentata prin
picturi si gravuri in decursul mai multor milenii (Tassili).

Pestera Apollo 11, Namibia

4
 Arta animal in Africa este foarte bogata datorita faunei foarte diversificate, astfel se gasesc reprezentari,
demulte ori in marime naturala, al unor animale cum ar fi: antilopa africana (Atlas, Fezzan, Tassili), elefantul,
girafa, hipopotamul, rinocerul dar si diferite tipuri de feline, echidee, pasari ca si bufnitele, strutul sau pelicanul,
pesti, maimute dar nu in cele din urma cainele, acesta fiind singurul animal domesticit la vremea respectiva.

Incepand cu mileniul al VI-lea i.Hr. omul apare diferit fata de postura de vanator, este repezentat cu
podoabe si vesminte unde se poate face diferentierea clara dintre barbat si femeie.

Domesticirea animalelor reprezinta un factor important in realizarea picturilor si gravurilor, astfel

incepand cu mileniul al V-lea i.Hr. sunt descoperite animale domestice pictate in mod naturalist in turme de boi,
oi, capre insotite de magari, conturate mai ales in zona nord ecuatoriala pana la Marea Mediterana(Maroc,
Mauritania, Tibesti, Hoggar).

Odata cu aparitia a cailor domesticiti incep sa fie conturate in picture si gravure oameni cu lanci, sabii si
sulite; pe langa acestea, datorita schimarii climatic, in Sahara este remarcata o scadere semnificativa a picturilor
reprezentand boi si disparitia efectiva a hipopotamilor din picturi, fiind inlocuite de reprezentarile cu camile,
numita si arta cameliana.

Arta in marile spatii asiatice

Despre arta rupestra in zonele din India Centrala, Desertul Gobi, Mongolia, regiunea lacului Baikal nu se
pot spune foarte multe deoarece inca nu s-a facut o cercetare mai amanuntita spre deosebire de zona Anatoliei si
regiunii nord sahariene si Sahara.

Trecand la America de Sud, in Brazilia au fost descoperite numeroase adaposturi din calcar cuprinzand
mii de picturi rupestre datate inca de acum 12.000 de ani (Lapa Vermelha) dar si picturile descoperite in Sao
Raimundo Nonator du Piani sunt probabil cele mai vechi din America de Sud datada de peste 15.000 de ani.

Temele picturilor sunt variate in functie de zona, exceptand reprezentarile animaliere. Oamenii sunt
reprezentati sub diferite firme de activitati cotidiene, astfel ei fiind mai active, in permanenta miscare, reprezentati
in secene sexuale ori razboinice. Oamenii sunt etalati ca personaje mici cu capete globulare spre deosebire de
animalele cum ar fi : cervideele, maimutele, dar si alte animale specific zonei – tatu, serpi, crocodili – care sunt
cel mai adesea pictate ori gravate in pesteri.

5
 Arta aborigena in Australia

Arta aborigena australiana a aparut pe acest continent inca de acum 20.000 de ani, dar cea mai importanta
perioada o reprezinta ultimile milenii fiind de origine pleistocena. Numeroase gravure si picturi au fost
descoperite pe stanci mai ales in nordul teritoriului Australian – Parcul National Kakadu, Arnhem, dar si in
Tasmania.

Parcul National Kakadu,Arnhem, Australia – Fiinte mitologice

Animalele pictate sau gravate (prin incizare sau punctare) sunt reprezentate in numar mare; printre
acestea se gasesc : pasarile emu (emu gigant – specie disparuta), cangurul, crocodilul, oposumul dar si alte
animale specific faunei australiene. Arta aborigena se remarca prin reprezentarile de origine mitologica a unor
fiinte fantastice (jumatate om jumatate spirit) .

Protectia si conservarea siturilor

Exista in lume zeci de mii de situri preistorice care contin milioane de picture, multe dintre acestea degradate
ori in curs de degradare datorita schimbarilor climatic si a poluarii. Dintre acestea doar o mica parte au fost
studiate. Arta preistorica parietala, rupestra si mobiliara, prin exprimarea ei simbolica ne ajuta sa intelegem
trairile, ideile, creditele si miturile acestor oameni ce au trait pe acest pamant inca de acum 40 de milenii.

Primii tarani din lumea veche

Trecerea de la paleolitic la neolitic se face odata cu aparitia primelor forme de agricultura si a primelor
unelte agricole; desi acestea erau confectionate din aceleasi materiale folosite de omul din paleolitic dar erau
folosite intr-un alt scop. Cultivarea pamantului a dus la stabilirea comunitatii intr-o zona propice agriculturii, in
apropierea unei ape si care duce la formarea de mici sate, la sedentarizare iar mai apoi la aparitia ceramicii.

Sedentarizare si arhitectura in Asia

Primele localitati au aparut in zona Anatoliei, Siria-Palestina si din Estul Mediteranei pana in Pakistan si
Asia de Sud-Est.Astfel printre acestea se gasete in Natufian o civilizatie epipaleolitica (Mallaha –
Eynan,Palestina) aparuta acum 12.000 de ani, unde s-au descoperit forme de colibe rotunde cu diametrul de cativa
metri, scobite in pamant si incojurate cu pereti din piatra.

6
 In mileniul al IX-lea i.Hr. apare Ierihonul (Iordania) reprezentat initial ca o extindere a unei localitati déjà
existente in Natufian. Casele de forma dreptunghiulara au aparut cu cateva secole mai tarziu dupa casele rotunde,
acestea fiind descoperite in Ierihon, Munhata si Beidha (Palestina), Abu Hureyra, Bukras, Ramad, Ras
Shamra(Siria) si desigur Çatal Höyük (Turcia) undeste exista dovada sedentarizarii ce mai evident. Casele
dreptunghiulare erau construite din caramida nearsa avand uneori si un etaj, unde accesul in incinta se facea prin
acoperis iar paretii erau acoperiti cu picture murale si reliefuri reprezentand animale domestic.

Aparitia economiei

Formarea localitatilor precum ierihonul in mileniul al VIII-lea i.Hr. si a Mureybet-ului in jurul anului
7500 i.Hr. a fost posibila avand la baza arhitectura si in mare masura agricultura. Aceasta din urma s-a dezvoltat
odata cu cultivarea cerealelor precum graul salbatic (triticum boeticum), pana atunci cules impreuna cu orzul si
lintea; amidonierul (triticum dioccum) dar si cultivarea legumelor. Zonele Anatoliei, Djezireh si Palestina au
reprezentat pionireatul agriculturii.

Domesticirea animalelor, exceptand cainele, este cu putin mai tarziue decat cultarea plantelor, astfel
primele animale domesticite au fost ovicaprinele in Orientul Apropiat (Zawi Chemi Shanidar, Chanidar) incepand
cu anii 9000 i.Hr.. Domesticirea porcinelor a avut loc intre anii 7000 i.Hr. – 6000 i.Hr. in Anatolia, Mesopotamia
si Europa de Sud-Est. Bovinele domestic apar mai ales in zona mediteraneeana dar si in zona Eufratului (Bukras),
de asemenea la Çatal Höyük (Turcia) in jurul anului 6000 i.Hr..

Aparitia Olaritului

Olaritul a reprezentat un element important al Neoliticului, astfel modelarea argilei si a lutului, ca

mestesug, a inceput sa ia amploare odata cu dezvoltarea agriculturii. Primele obiecte din lut au aparut in Japonia
(Regiunea Fukui, Kyushu, grota Kamikuraiwa, Shikaku) acum circa 13.000 de ani. Cermaica a aparut in zona
sahariana undeva in jurul mileniilor al VIII-lea si al VII-lea i.Hr. in medii epipaleolitice la Mantes, Bazzanes, Aïr,
Ahggar, Tagra (Sudan), Nabta Playa (Egipt) iar in Africa Australa ceramic a aparut mult mai tarziu. In Asia
Occidentala ceramic apare abia in jurul anului 6000 i.Hr. in Liban, Siria si Anatolia.

Primele sate

O prima forma a economiei de productie a aparut in Levant, Anatolia si Djezireh incepand cu mileniul al
VI-lea i.Hr., unde economia se baza in special pe agricultura, cresterea animalelor si olarit. Odata cu dezboltarea
agriculturii a fost necesara din ce in ce mai mult apa pentru irigatii, astfel oamenii au construit sate chiar si in
zone mai aride dar de unde puteau aduce aceasta apa. Dezvoltarea rapida a comunitatilor face trecerea de la
ceramic neolitica la primele forme de metalurgie – baterea si topirea cuprului sau calcoliticul.

Tipurile de productie agrara si animala sunt diverse in functie de zona locuita, astfel avem :

- Culturi bazate pe grau si orz. Cresterea caprinelor (vestul Iranului – mileniile VII – VI i.Hr. ‘
- Cresterea ovinelor si caprinelor (Anjira, Gumla, Ak Kupruk – Afghanistan – mileniul al V-lea i.Hr.);
- Culturi de mei. Cresterea ovicaprinelor si bovinelor (Kashmir, India – regiunea Indusului – mileniul al
III-lea i.Hr.)

7
 Unelte agrare

Primele sate in Europa au aparut in apropierea Levantului si a Anatoliei incepand cu partile costiere ale Marii
Egee(Pelopones, Creta, Tesalia) in jurul anului 6000 i.Hr., unde se adopta cultivarea cerealelor si cresterea
animalelor (caprine, bovine, porcine) desi ceramia neolitica este absenta. In zona dintre Macedonia si Ungaria de
Sud-Est apar diverse stiului ceramic pictate (la Seskla,Dimini), din Serbia pana la Marea Neagra aparea cililizatia
Starčevo unde taranii cultivau grau, orz, mazare si linte. Se dezvolta totodata si arhitectura, casele sunt
dreptunghiulare cu temelie din piatra si parati din lut nears, de asemeni apar si primele obiecte pictate. In zona
nord danubiana, din Moldova pana in Polonia si la vest pana la varsarea Rinului vasele sunt pictate in forma de
panglici si spirale ce dau denumire civilizatiei de “rubanata”(Bylany, fosta Cehoslovacia). Zona mediteraneeana
centrala si occidentala(Dalmatia, Italia, Franta de Sud, Peninsula Iberica) este caracterizata prin produse ceramic
decorate cu forme de scoici,cresterea ovinelor si caprinelor iar in zina mai sudica sunt specific vandatoarea si
pescuitul dezviltate la sfarsitul mileniului al VI-lea i.Hr..

Europa Nordica (Polonia de Nord, Germania de Nord, Olanda, Danemarca, Suedia) acea sa dezvolte
agricultura undeva in jurul mileniului al IV-lea i.Hr. datorita solului in nepropice culturilor, astfel principalele
activitati au fost vanatoarea si culesul. Ceramica a aparut mult mai tarizu prin intermediu civilizatiei “ceramicii cu
gat inalt, evazat”.

Pe teritoriul Rusiei de astazi agricultura s-a dezvoltat mai greu in centrul si nordul teritoriului (Siberia –
mileniul al III-lea I.Hr.) iar in zonele de contact direct cu Orientul Apropiat si zona balcanica au dezvoltat rapid o
agricultura bazata pe cerease specifice zonei de contact – cresterea de ovine, caprine si bovine. Primele dovezi au
fost descoperite in mileniul al VI-lea i.Hr. la Nord-Veste de Marea Neagra la Soroca.

8
 Neoliticul in China a aparut mai tarziu decat in Orientul Apropiat si in zona mediteraneeana, in mileniul al
VI-lea i.Hr.. Agricultura si olaritul au avut o dezvoltarea semnificativa in jurul anilor 4000 i.Hr. pe cursu
Fluviului Galben si a raului Wei astfel dand nastere civilizatiei Yangshao. Nu se stie inca daca agricultura
timpurie in China a avut influente vestice. Acesta se bazeaza in specia pe cultura meiului si a orezului; cresterea
animalelor este reprezentata in de porcine si caini iar olaritul poarta o amprenta deosebina – vasele ceramic fiind
pictate cu rosu si negru in forme geometrice. In aceeasi perioada apare si civilizatia Qingliangang iar mai tarziu in
mileniul al III-lea i.Hr. apare civilizatia Langshau (Nord-Estul Chinei). Partea sudica a teritoriului (Vietnam,
Thailanda, Birmania) este reprezentata de civilizatia Hoabinhien printr-o industrie de prelucrare a galetilor.

In Europa neolitica, unde agricultura se raspandea cu repeziciune, in special pe malurile raurilor dari si in
zinele despadurite unde solul era bogat in nutrient. Pamantul era lucrat cu unelte cu cozi din lemn drepte sau
curbate avand lamele confectionate din piatra sau din os ori corn (sapaliga) cu ajutoru carora se sapau brazele iar
apoi se facea insamantarea. Plugul a fost atestat abia la inceputul mileniului al III-lea i.Hr.. Recoltarea se facea
dea asemenea cu seceri cu lamele din oase au piatra de obsidian sau silex. Bovinele erau folosite initial la
curatarea zonelor defrisate si la procurarea lemnului folosit pentru constructia caselor, ulterior boul fiind folosit la
arat si la transport – odata cu aparitia carelor pe roti.

In zona Greciei si a Balcanilor casele erau construite cu temelii din piatra si ziduri din lut nears (chirpici).
Planul locuintelor era de diferite forme :

- Forma roturnda – Nirokitia, Cipru;

- Forma dreptunghiulara – Seskla, Grecia.

Aceste au fost ulterior imbunatatite avand in folosinta cuptorul, vatra si camara unde erau depozitate cerealele in
vase mari ceramice.

In zona Europei Centrale casele aveau forma dreptunghiulara, alungita, ajungand sa aiba lungimi si de 40
de metri. In Europa Nordica (insulele Orcade) casele erau construite din piatra, rotunjite la colturi, cu tavanul jos
si comunicand prin culuare inguste. Satele in neolitic erau definite de santuri, palisade si metereze ce ofereau
comunitatii o forma de aparare.

La nivelul intregii Europe hrana taranilor neolitici era compusa din cereal (grau, orz), legume (mazare,
linte), fructe salbatice (zmeura, mure, fragi, alone, mere, ghinde)

Megalitismul in Europa Occidentala

Exista doua tipuri de morminte in Europa neolitica : idividuale si collective. Trecerea de la mormantul
individual la colectiv reprezinta un pas important facut de omul neolitic.

Mormintele individuale sunt construite mai ales in Europa Centrala si de Est. Acestea sunt caracterizate
prin asezarea defunctului in groapa sau in caseta.

9
 Mormintele colective aparaute la sfarsitul mileniului al IV-lea i.Hr., inceputul mileniului al III-lea i.Hr.
sunt caracterizate de marimea, forma pietrei sau locatia mormantului, astfel pot fi megalitice, hipogee ori pesteri
natural. Astfel de morminte sunt construite de regula in zona mediteraneeana si vest europeana, iar ele pot fi de
trei tipuri :

- De tip dolmen (tradus ca “masa de piatra”) – blocuri de piatra iglobate intr-o movie de pamant
- De tip menhiri – lespezi mari de piatra vertical infipte in pamant
- De tip cromlehi – monument cu character cultural, templu – ansamblu de pietre mari vertical infipte in
pamant

Asfel de morminte megalitice se gasesc in majoritatea regiunilor europene dar in special in zonele apropiate
de coasta : litoralul atlantic al Portugaliei, Frantei,Spaniei (Meseta) Irlandei si Marii Britanii; dar si in Danemarca,
Suedia, Germania iar pe in zona mediterana in Siria, Iordania, Italia, Malta Algeria, Tunisia dar si Bulgaria.

Mormintele de tip menhiri difera ca forma si dimensiune, astfel ca cea mai inalta piatra ridicata este la Men-
er-Hroëch din Locmariaquer (Morbihan) care astazi este sparta in cinci bucati dar initial masura peste 20 de metri
inaltime si cantarea circa 350 de tone. Cei mai inalti monoliti au o inaltime de 10 metri si se pastreaza in Bretagne
la Kerloas la Plouarzel – Finistére, la Kergadiou en Plourin-Ploudalmezeau – Finistére si Dol-de-Bretagne – Ille-
et-Vilaine.

Kerloas la Plouarzel, Provincia Brenagne - Menhiri

Religia neolitica

10
 Incepand cu mileniul al VII-lea i.Hr. in Ierihon pare a se respecta un cult al stramosilor deoarece aici s-au
descoperit crania cu fetele modelate din ipsos. In Europa Rasariteana s-a format cun cult al fecunditatii sau
fertilitatii intrucat s-au descoperit idoli feminine la care sunt bine conturate organele de reproducere. Dolmenul,
pe langa rolul de mormant, are de asemenea si un character religios deoarece simbolizeaza un loc sacru de
pelerinaj (movila de la Barnenez, dolmenul de la Gavrinis-Britania, la New Grange-Irlanda).

Civilizatiile din Europa Centrala si de Est incep o ascensiune comerciala foarte rapida, agricultura se
dezvolta repede, epaca metalelor ia nastere si progreseaza mai repede in zona Balcanica si Nord Dunareana pana
in Ucraina. Asfel apar unelte agricole din cupru, confectionate in ateliere de cupru, dar si arme (pumnale) si
articole de podoaba (ace de torsada, margele, inele, bratari). Ceramica este acum de o calitate exceptional –
ceramic lucrata cu grafit. De aici iau nastere culturile Gumelnita (Grecia de Nord pana in Romania), Cucuteni si
Tripolie (Romania, Ucraina). Aurul prelucrat ca podoaba a elitelor unor comunitati neolitice a fot datat inca din
mileniul al IV-lea i.hr., dovada fiind gasita in necropola de la Varna. Alte astfel de obiecte au fost descoperite si
in Asia Mica (Troia- comorara lui Priam – “A Priam”), la Maikop (Caucaz) acestea fiind datate din mileniul al
III-lea i.Hr..

Preistoria Americii

Preistoria Americii are o semnificatie mai deosebita intrucat se intinde pe o perioada de timp ce se
sfarseste in jurul secolului al XV-lea d.Hr. odata cu descoperirea facuta de Cristofor Columb in 1492 chiar daca
aceasta data limita se mai poate prelungi cu cateva decenii daca nu un secol.

Civilizatiile prezente pe acest continent sunt numeroase si celebre unele dintre ele. Printre acestea
amintim :

- Civilizatia Olmeca (Mexic);

- Civilizatia Chavin (Peru);
- Civilizatia Nazca (Peru);
- CivilizatiaAzteca (Mexic);
- Civilizatia Incasa (Peru);
- Civilizatia Mayasa (Guatemala) .

11
 Teotihuacan, Mexic

Cele mai importante si dezvoltate au fost civilizatiile aztece, mayase si incase care la apusul lor erau cu mult
mai dezvoltate fata de civilizatiile corespondente europene in perioadele lor de culminatie (epoca bronzului).
Civilizatiile mayase si incase sunt considerate ca facand parte din preistorie desi ele au dezvoltat un tip de scriere
glifica (mayasa) si ideografica pe support textile (incasa).

Ceramia pe continental American apare intr-un mod diferit si la diferente mari de timp astfel ca nu se poate
vorbi de o generalizare culturala la nivel continental. Apar primele obiecte ceramile pe litoralul de nord al
Pacificului pe la sfarsitul mileniului al IV-lea i.Hr., in America Centrala in jurul anului 2000 i.Hr. , in America de
Nord in jurul anului 1000 i.Hr. iar in Argentina pe la 500 i.Hr. exceptant zona extrema sudica .

America de Nord

Este cert faptul ca oamenii din Lumea Veche au pasit pe continentul American traversand Stramtoarea
Bering iar apoi coborand de-a lungul coastei Pacifice pana in suds au pe cursul unor rauri (Mississippi) urmand
dupa aceea travesarea continentului pana la coasta altantica .

Travesarea continentului American spre sud de-a lungul coastelor a fost posibil doar in anumite perioade,
astfel ca in perioada culminanta a glaciatiunii, ghetarii Cordilierilor (care atingeu pana la 2555 de metri grosime)
si al Laurentidelor (cu grosimi de 1000-1200 de metri) au acumulat o mare cantitate de apa din atmosfera. In
perioada postglaciara, ghetarii au inceput sa se topeasca astfel alimentand oceanul planetar si inundand plajele,
care in timpul glaciatiunii erau mult mai intinse fiind parte a platoului continental. Astfel de fenomen a facut
posibila popularea unor insule apropiate de coasta. Scaderea nivelului oceanului planetar se numeste eustatie iar
datorita greutatii ghetoarului, scoarta terestra se inconvoaie si poarte denumirea de isostatie.

12
 Este absolute sigur ca traversarea dinspre Asia catre America s-a facut prin Stramtoarea Bering, care
stramtoare nu exista in timpul Wisconsinului (perioada de glaciatie contemporana cu glaciatiunea Wurm) ci exista
Beringia, un istm uscat ce se intindea poate si pana la 1500 de km, astfel ca distant de 30 de km dintre Asia si
Alaska putea fi traversata fara mai probleme. Se poate spune ca in aceasta perioada, Beringia era ocupata de
vegetarie iar fauna era specifica cercului polar (mamuti, reni, boi de mosc).

Beringia

Problema acum se pune la continuarea drumului catre sud deoarece in Wisconsin, fiind perioada cea mai
rece, ghetarii formati acopereau Canada si Nordul SUA, lucru care impiedica trecerea catre sud, astfel ca oamenii
de stiinta au ajuns la concluzia ca traversarea s-a facut in etape : cand Beringia era inundata atunci se deschidea
drumul catre sud, caci ghetarii se topeau, desi exista totodata si ramane ipoteza traversarii pe plajeje descoperite
ale Pacificului.

O alta ipoteza este aceea ca omul sa fi traversat in America inca din paleolitic deoarece au fost
descoperite unelte de taiere (satare din silex si tesle) pe malurile lacului Lahantan impreuna cu alte obiecte
asemanatoare celor gasite in Asia de Sud-Est dar nu se pot data cu exactitate perioada din care provin.

Exista numeroase situri ce se afla in mare marte in zina Texasului si Californiei (Lewisville, Santa Rosa,
San Diego), Nevada (Tule Spring ), Wyoming; Mexic (Tequiquiac, Tlapacoya ), Alaska(Old Crow) unde au fost
descoperite unelte confectionate din os si piatra datate intre anii 70.000 i.Hr. si 15.000 i.Hr. dar cea mai
importanta piesa a fost descoprita la Old Crow in Alaska, si anume o unealta confectionata dintr-o tibie de karibu
(specie de cervidee) denumita flesher (curatitor), foarte asemanatoare cu uneltele folosite de amerindieni la
curatarea pieilor si datata din anuii 27.000 i.Hr. . Tot aici au fost descoperite oseminte ale unor animale cum ar fi :
mamutul lanos, leul American, magarul salbatic.

13
 Preistoria in America devine mai impritanta abia incepand cu 16.000 i.Hr. in perioada marilor vanatori de
unde apar doua traditii culturale :

- Traditia vanatorilor de vanat mare;

- Traditia vechilor cordilieri .

Vanatorii de vanat mare foloseau un tip de lance din os sau din lemn la care atasau (in varf sau legat in lateral)
varfuri de proiectile din silex (denumite armaturi) cu care atacau animalele mari precum mamutul si bizonul – de
obieci acestea erau atrase catre zone mlastinoase unde puteau ramane blocate devenind o prada mai usoara
omului. Acestia au fost mai active in anii 8000-7000 i.Hr..

Traditiei vechilor cordilieri ii sunt associate diferite tipuri de proiectile (de tip Cascade – Cyprum Cale, lacul
Mohave, Pinto Basin) dar si galeti, dalti si chiar rindele, de unde poate fi stabilita si cronologia; asfel acestea fiind
datate inca de la 10.000 i.Hr. pana la 500. i.Hr..

In jurum mileniului al III-lea i.Hr. apar primele dovezi de trecere de la grupul de vanatori la sate sedentare, in
special pe malul apelor curgatoare si a coastelor marine deoarece s-au descoperit numeroase unelte realizate din
obsidian, silex si os impreuna cu harpoate zimtate, carlige pentru undite, greutati pentru plasele de pescuit si alte
produse realizate din rachite dar si obiecte tesute, cutii si lazi.

Apar monumentele funerare – morminte de barbate de unde reies unele ritualuri razboinice.

Obiectele de arta au putut fi descoperite de-a lungul raului Frazer si care au dat nastere unor perioade culturale :

- Cultura Locarno (3500-2500 i.Hr.);

- Cultura Marpole (2500-1500 i.Hr.);
- Cultura Whalen II (1500-1300 i.Hr.);
- Cultura Pre-Stselax (1300-800 i.Hr.);
- Cultura Stselax (1200 d.Hr.).

Zona interioara a continentului este mai putin bogata in obiecte, unelte si marmite in ciuda faptului ca au fost
descoperite mici cutite slefuite din piatra, lucru care ne face sa credem ca sedentarizarea in aceasta zona a fost
facuta mai tarziu (crica 3000 i.Hr.).

In aria marilor campii, intre mileniile al VII-lea si al V-lea i.Hr., tipologia varfurilor titice de tip Clovis au fost
inlocuite cu cele din traditia Plano. Vanatorii din aceasta perioada s-au adaptat la clima mai blanda si foloseau
aceste unelte la vanatoare de karibu si bizoni intrucat animalele mari disparusera.

Incepand cu mileniul al V-lea i.Hr., in zona Californiei oamenii s-au adaptat in special mediului marin
dezvoltand o serie de sate de-a lungul coastei, sate foarte populate datorate probabil belsugului din apele marine.
Acestia dezvolta tehnici mai evaluate de cioplire si slefuire a pietri, apar obiecte de podoaba ceremonial iar lancea
si sulita sunt inlocuite de arcul cu sageti.

In zona sud-vestica apare cultura Cochise (4000 i.Hr.) care este impartita chronologic in alte 3 subculturi :

- Cultura din Sulphur Springs (4000 i.Hr.);

- Cultura din Chiricahuac (2000 i.Hr.);
- Cultura din San Pedro (500 i.Hr.).

14
 De asemeni s-a facut trecerea de la vanat mare la vanat mic urmand apoi trecerea la sedenarism si agricultura
– apar depozitele de cereale si casele cu pereti din lut.

Incepand cu secolul I i.Hr. apar urmatoarele culture cu influente din culturile Americii Centrale, denumite
dupa zona de provenienta, astfel avem :

- Cultura Mogollon;
- Cultura Anasazi;
- Cultura Hohokam;
- Cultura Patayam.

Estul SUA este acoperit predominant cu paduri de foiase si conifer motiv pentru care resursele alimentare
animaliere su foarte mari (mari populatii de cervidee si alte animale mici).

Se identifica patru perioade culturale :

- Perioada Paleoindiana (vanatorii de vanat mare);

- Perioada Arhaica : Inferioara (10.000 – 7000 i.Hr.), Mijlocie (7000-4000 i.Hr.), Finala (4000-3000 i.Hr.);
- Perioada Movilelor Funerare : I (1000 i.Hr. – 300 d.Hr.) si II (300-700 d.hr.);
- Perioada Movilelor Ceremoniale : I (700-1300 d.Hr.) si II (1300-1700 d.Hr.).

15
 In Alaska nu au fost descoperite foarte multe situri care sa ne ofere o imagine mai detaliata a populatiilor ce
au locuit aici. Cateva descoperiri au fost facute la Trail Creek, Engigstciak, Anaktuvuk Pass ce au fost datate din
16.000 i.Hr., lucru care ne face sa credem ca totusi au existat grupuri de vanatori de vanat mare.

Intre 6600 si 4200 i.Hr.la Tuktu si Palisade s-au descoperit vestigii ce se aseamana cu cele din traditia arhaica.
Apare cultura baleniera (3800-3700 i.Hr.), dovada reprezentand descoperirea unor lame lungi din silex cu care
armau lancile si harpoanele (Capul Krusenstern, Tramul Marii Bering).

Apar vanatorii din Norton in jurul anilor 2500 i.Hr.; vanatul acestei populatii consta in animale marine
precum focile dar si animale terestre – karibul. Apare cultura Spintak ce se remarca prin confectionarea de lanturi
cu verigi sculptate dintr-o singura piesa de fildes. Prin secolul al V-lea i.Hr. dispare cultura Ipintak, fiind inlocuita
cu o noia cultura numita Birnik, specializata mai ales pe confectionarea de harpoane si obiecte de vantoare pentru
animalele marine dar si unelte de pescuit.

Arctica si Subarctica

Subarctica corespunde taigalei si se imparte in doua part ice sunt cuprinse intre Sasketchewan si Manitoba :
Subarctica de Est si Subarctica de Vest .

Subarctica de Est – coasta atlantica si provinciile maritime ale Canadei :

- 10.000 i.Hr. – Vanatorii de vanat mare (paleoindieni);

- 6000 i.Hr. – Traditia arhaica – este descoperit la Ansa-Amour un tumul vechi de 7500 de ani;
- 4000-2500 i.Hr. – Paleoeschimosii din Arctica (populatiile indigene parasesc coastele Labradorului si
migreaza spre sud pana la Terra Nova);
- 500 i.Hr. – Apare Cultura Adena odata cu aparitia ceramicii (Valea Ohio).

Subarctica de Vest – la vest de Mackenzie :

- 10.000-7000 i.Hr. – Vanatorii de vanat mare ;

- 7000-400 i.Hr. – Traditia mircolamelor (Little Arm, Gladstone, Taye Lake).

Cultura din Arctica se raspandeste de la Stramtoarea Bering pana in Groelanda incepand cu anii 6000 i.Hr.,
cand apare traditia microlitica, si va dainuii pana la 800 i.Hr. . Aceasta este caracterizata printr-o industrie a
lamelor mici si foarte bine prelucrate – dalti, lame in forma de semiluna.

Se remarca trei culture arctice :

- Cultura Denbigh (6000-4000 i.Hr.) – Vanatori de vanat mare ;

- Cultura din Independence I (4000-3500 i.Hr.);
- Cultura din Predorset (3700-2800 i.Hr.);
- Cultura Dorset (1000 i.Hr.);
- Cultura Thule (1200 d.Hr.);
- Cultura Inugssuk .

16
 Urs polar sculptat

Cultura Dorset se contureaza abia incepand cu anul 1000 i.Hr.: locuintele devin mai massive iar obiectele
si uneltele mai numeroase (cutite de taiat zapada, sanii trase de oameni, ansambluri sculptate din dinti de
animale, tobe de samani, sculturi reprezentand ursi polari, etc.).

Cultura Thule apare in Arctica datorita schimbarii climatic care a influentat directia de migrare a
balenelor, acestia fiind vantori de balene – foloseau un tip de ambarcatiune numita umiak care permitea
deplasarea chiar si unui intreg grup de oameni.

Pana in anul 1200 d.Hr. populatia ocupa intregul teriutoriu din vestul Canadian (Insula Victoria) si pana
in Arctica Centrala lasand numeroase vestigii. Apare in Groelanda cultura Inugssuk care se ocupa cu
vanatoare de foci si care a fost prima ce a intalnit vikingii din Scandinavia.

Culturile preistorice din America Centrala si America de Sud

Primele comunitati din America Centrala si America de Sud au fost atestate in Mexic si Brazilia inca din
30.000 i.Hr. pana la 15.000 i.Hr.. Ca si populatiile din nord, la acea vreme, nu se stiu prea multe, decat doac ca
acesti oameni au fot de asemenea vanatori de vanat mare, lucru pe care il putem afirma in urma descoperirii unor
unelte (satar, varf de aruncare) confectionate intr-un mod mai grosier – fetele neslefuite, aschioase. Animalele
vanate sunt differentiate, printer care si animalele disparate acum – mamultul lanos, mastodontul, lenesul gigant,
milodonul. Astfel de unelte s-au descoperit recent in America Centrala la El Bosque (Nicaragua), Tequixquiac
(Mexic) si au fost datate intre 35.000 i.Hr. si 22.000 i.Hr. . In America de Sud astfel de unelte au fost decoperite la
Toca do Boqueirao da Pedra Furada (Brazilia) si datate intre anii 30.000-23.000 i.Hr. si la Caldeirao da Rodrigue,
Toca de Meio si acestea datate intre 18.000-12.000 i.Hr. . Alte descoperiri au fost facute in Peru la Pikimachai
(datate la circa 23.000 i.Hr.).

17
 Odata cu incalzirea postglaciara, ghetarii ce acopereau Anzii Centrali incep sa se topeasca iar mediul
inconjurator se modifica, astfel transformadu-se din sava intr-o padure densa de vegetatie. Odata cu schimbarea
mediului inconjurator se modifica si fauna, unde in locul mastodontilor apar cervideele, cameliadele (vigoni,
guanaco) si alte diferite carnivore. Cele mai impritante descoperiri au fost la Monte Verde (Sudul Chile); aici au
fost descoperite obiecte si unelte (datate din 12.000 i.Hr.) – dalti concave, satare, razuitoare din lemn si alte unelte
din os si corn. Toate acestea au fost gasite in zona de vatra a comunitaii inclusive resturile a cinci mastodonti – de
la care proveneau si urmele de piele cu care inveleau corturile.

Incepand cu mileniul al IX-lea i.Hr. apar varfurile bifaciale care reprezinta o diversitate pe intreg continentul
sud-american :

- Varfuri Lanceolate de tip El Joba (Taima-Taima, Venezuela);

- Varfuri Foliacee de tip Lerma (El Diabolo, Santa Isabel Iztapan, Mexic) si de tip Ayampitin (Turrialba,
Costa Rica);
- Varfuri Pedunculare de tip Paijan (El Inga, Ecuador).

Incalzirea climei atrage dupa sine topirea ghetarilor si totodata “dezvelirea piscurilor muntilor” (3000-4500 de
metri altitudine), medii propice vanatorii de cervidee si camelidee, datorate pasunilor bogate crescute pe aceste
piscuri. In ura cercetarilor aceste progrese au incepu sa apara in jurul anilor 8000 i.Hr.. Oamenii au construit halte
de vanatoare sezoniere (La Lauricocha, Pachamachay, Telarmachy – Peru; Cubilan - Ecuador). Habitatele alese
sunt intotdeauna in apropierea unei surse de apa, vetrele erau delimitate de ziduri mici de piatra sau inconjurate de
un zid format din prajini unite cu piei ce aveau ca rol protectia impotriva vantului. Aceste vetre erau construite
pentru mai multe scopuri : vetre pentru prepararea hranei, vetre pentru confectionarea de arme si unelte , etc..

Domesticirea cameliadelor reprezinta un pas foarte important facut de om. Alpaca si lama au fost domesticite
incepand cu 3000-2500 i.Hr.. aceste animale au repreazentat un factor important in sedentarizarea comunitatilor,
astfel cresterea mai apoi sacrificarea lor reprezenta o resursa continua de carne, blana, piei, oase dar si utilizarea
lor ca animale de povara, intrucat transportul produselor (sare, porumb, peste) la altitudini mari sip e distante
lungi era anevoios. Alte animale domesticite au fost curcanul (Mexic) si cobaiul- un tip de porcina (Anzii de
Nord).

Arta vanatorilor

Picturile din grote reprezinta cel mai adesea scene legate de vanatori si vanat, dar uneori creaza si compozitii
mai elaborate associate la elemente abstracte ca in Patagonia si Brazilia. Stilul chromatic al acestor picture se
aseamana uneori stilui descoperit in grotele din Levantul spaniol sau al Africii de Nord – folosirea in general al
culorii de ocru rosu. In alte parti ca in podisul inalt al Columbiei sunt descoperite pictografii geometrice si siluete
umane. Alte picture au fost descoperite in locatii preistorice precum Toca de Boqueirao da Pedra Furada unde s-
au folosit foarte mult nuantele de ocru rosu si ocru galben, acestea fiind datate intre 26.000 si 22.000 i.Hr.. O
varietate cromatica a picturilor (rosu, galben, verde, alb, negru) au fost descoperite in grota de la Touepala din
Peru si datate mai intre anii 7500 si 3000 i.Hr. . Alte picturi au fost descoperite la : Cuevas de las Manos
(Patagonia – 9000-7000 i.Hr.), Lagoa Santa (Brazilia – 4000 i.Hr.) si altele.

18
 Oamenii au inceput sa se stabileasca pe malul marilor mult mai devreme fata de restul comunitatilor
continentale, ori cel putin nu se gasesc multe dovezi ale existentei acestor comunitati care au ca hrana de baza
resursele marine (pesti, foci, scoici) dar si hrana terestra . Motivul pentru care nu se gasesc foarte multe dovezi
este datorat cresterii nivelului oceanului planetar datorat topirii ghetarilor, astfel ca dovezile pe care le cautam
sunt cel mai probabil pe fundul marii. Totusi au existat dovezi de existent al acestor oameni pe malul marii :
primele comunitati ar fi stabilite pe coasta nordica a statului Peru (datate din 9500 i.Hr.),dar si in zona statelor
Panama, Ecuador si Chile(Tiviliche, Taltal, Punta Pichalo, Chinchorro – 7000-4000 i.Hr.). Tot in Chile a fost
descoperit cel mai vechi cimitir din America de Sud – in jurul unei cabane circulare s-au descoperit ingropate 200
de schelete la o distant nu prea mare de tarm . In partea de sud a statului Chile si Patagonia, oamenii stabliliti pe
tarm la baza hrana predominata formata din moluste si foci lucru care le da statutul de pescari-vanatori .

Inceputurile Agriculturii

Agricultura isi face aparitia inca din mileniul al VI-lea i.Hr. in America Centrala dar mai ales in Mexic.
Primele plante cultivate, in jurul anilor 5000 i.Hr., la Tlapacoya-Zohapilco – Mexic, au fost stirul, tomatele verzi
si teosintul (tip de cereala asociata cu porumbul), lucru care duce la o sedentarizare precoce care mai tarziu duc la
practicarea horticulturii.

In pestera de la Guitarrero din Peru, inca din aniii 7000 i.Hr. s-a descoperit ca vanatorii stabiliti aici se poate
chiar sa fi cultivat un tip de fasole chiar si porumbul (o alta specie decat cea din Mexic). In zona costiera cultura
acestor plante apare mai tarziu, abia intre anii 3000 i.Hr. si 2500 i.Hr.. Alte plante cum ar fi : bumbacul, piperul,
curcubitaceele(dovleci, tigve), arahidele, patata dulce au fost culese ori cultivate de asemeni incepand cu 3000
i.Hr. mai ales in partea continentala a zonei aferente statului Peru si Mexic iar mai apoi sa se extinda sis pre
partile bogate, aluvionare al Amazonului.

Primele sate, primele temple

Indata ce agricultura devine mai productiva in America Centrala si America de Sud (3000 i.Hr. – 2500 i.Hr.)
atunci si oamenii construiesc sate din ce in ce mai mari si mai permanente, astfel ca in Mexic, in valea
Tehuacanului, incepand cu 3000 i.Hr. sunt descoperite sate cu case din chirpici; dar primele asezari permanente
au fost datate incepand cu anii 4000 i.Hr. la Paloma in Peru, urmata de un sat format din colibe datat din 3500
i.Hr. la Chilca, apoi la 2500 i.Hr. la Huaca Prieta sunt descoperite mici case semisubterane cu acoperis din lemn
ce adaposteste 10 schelete. La Chuquitanta a fost descoperit un edificiu din piatra ce cuprinde 35 de incaperi, ce
poate fi poate cel mai vechi templu din Peru. Intre 2000 i.Hr. si 1000 i.Hr., la La Galada sau Kotosh este
descoperit edificiul denumit “Templul Mainilor Incrucisate”(in interior exista un basorelief reprezentand doua
antebrate umane in cruce). Apare ceramic in Ecuador din 3000 i.Hr. si evoluaza in alte parti ale Americii de Sud.

19