Sunteți pe pagina 1din 7

Pictura rupestră

Pictura rupestră

Cele mai vechi dovezi de activitate picturala sint imaginile rupestre


(sau parietale) - pictate sau gravate pe stinca - si care au fost conservate
datorita pozitiei greu accesibile din pesterile unde au fost descoperite si
blocarii ulterioare a intrarilor.
Totuşi, zona aşezărilor cercetate până azi este practic eurafricană;
ea se întinde din valea râului Dordogne până în Natal, trecând prin
Levantul spaniol. Complexele cele mai vestite sunt: grota Lascaux, în
Franţa şi cea de la Altamira în Spania.
Reprezentarile grafice sint legate in special de activitatile principale
ale oamenilor din acea perioada, adica vinatoarea si pastoritul. de aceea,
in marea majoritate, sint imagini stilizate ale animalelor ( reni, mamuti,
bizoni, bovine, cai ). Acestea ating de multe ori marimea naturala si sint
uimitoare prin vigoarea tusei, perfectiunea atitudinilor si siguranta
trasaturilor, demonstrind o mare ascutime a simtului observatiei pe care il
aveau oamenii inca din paleolitic. Sint executate cu degetul, cu daltita, cu
penelul din fibra de scoarta sau cu trestia, iar din punct de vedere
cromatic, sint folosite culori de origine minerala ca ocru galben, ocru rosu
si negru. Pe linga reprezentarile animaliere, mai gasim si scene de
vinatoare, dansuri razboinice sau rituale, care ar putea avea diverse
explicatii, pornind de la cea mai simpla - practica magica in folosul
vinatorii - pina la cele mai complexe - reprezentari simbolice ale fortelor
religioase ce vegheaza la bunul mers al ordinii cosmice si terestre,
venerate prin rituri de initiere tribala. Se crede că aceste picturi murale au
reprezentat opera celor mai respectaţi membri ai tribului, bătrâni şi
şamani.
Aceste pesteri decorate ar putea fi considerate primele sanctuare in
istoria omenirii. Fascinatia pentru picturile rupestre si in general pentru
preistorie a starnit mereu valuri si discutii interminabile despre originea
omului si timpurile apuse. Arta primitiva s-a manifestat in directii diverse,
dar cea mai importanta ramane pictura rupestra, realizata pe peretii
grotelor de membrii diverselor triburi. Aceste picturi pot fi regasite in
aproape intreaga Europa, din Spania pana in Ural, pe peretii pesterilor ale
caror intrari au fost astupate de stanci cu mii de ani in urma. Tocmai
aceasta a fost sansa acestor adevarate opere de arta. In conditii de
umiditate si caldura constanta, picturile s-au pastrat aproape perfect. Mai
mult, in interiorul pesterilor existau si alte dovezi ale prezentei oamenilor
preistorici : urme de pasi, atat de adulti cat si de copii, vase, oase si urme
de vetre.
Intre aceste situri arheologice si artistice exista si cateva pesteri
cunoscute in intreaga lume pentru frumusetea picturilor rupestre, cele de
la Altamira, Lascaux si altele, cea mai importanta fiind pestera Chauvet.
O statistica realizata in 1994 enumera in Europa peste 300 de
pesteri si grote cu picturi rupestre din perioada Paleoliticului Tarziu. Dintre
acestea 150 se gasesc in Franta, 125 in Spania, 3 in Portugalia, 21 in Italia,
cate una in Romania si fosta Iugoslavia, doua in Germania si doua in Rusia.
In aceste situri au fost descoperite numeroase dovezi arheologice,
majoritatea gasite accidental.
Altamira este poate cel mai cunoscut exemplu de pestera cu picturi
rupestre. Se gaseste in apropiere de Santillana del Mar in Cantabria,
Spania, la 30 de km vest de Santander. In 1879, Marcelino Sanz de
Sautuola a fost adus aici de fiica sa, care descoperise niste desene ciudate
pe peretii pesterii. De Sautuola a fost surprins sa descopere ca desenele
erau de fapt adevarate opere de arta, infatisand mamuti si maini umane.
Picturile rupestre aveau sa fie mult mai tarziu trecute sub protectia
UNESCO. Pestera are 270 de metri lungime, fiind alcatuita din mai multe
camere si coridoare. Coridorul principal are o inaltime ce variaza de la doi
la sase metri.
Altamira nu mai este deschisa publicului din 1977, dupa ce
specialistii au constatat ca picturile incepusera sa se degradeze, mai ales
din cauza diferentelor de temperatura si a curiosilor care nu se puteau
abtine sa le atinga. Pentru a potoli curiozitoatea turistilor, multi veniti
special din intreaga lume, autoritatile spaniole au construit in apropiere o
copie a pesterii si un muzeu, in care sunt reproduse picturile. Copiile bine
realizate permit o mai buna imagine a picturilor policrome din sala
principala a pesterii, fiind redate si o serie de lucrari mai mici, putin
cunoscute, dar si sculpturi ale unor chipuri umane care nu se pot vedea in
pestera adevarata.
Cea mai cunoscuta pictura rupestra de la Altamira se afla pe plafonul
uneia dintre salile aflate la stanga intrarii, suprafata totala fiind de
aproape 100 de metri patrati. Aici artistul sau artistii anonimi au reusit sa
lucreze cu o tehnica cromatica demna de apreciat chiar si astazi, imbinand
pictura cu relieful natural al plafonului. Majoritatea celor peste 20 de
imagini de animale (in principal bizoni, dar si un mistret, un cal si un cerb)
se suprapun umflaturilor plafonului astfel incat privitorul are impresia unui
relief tridimensional, cu nimic mai prejos decat un basorelief in genul celor
care vor fi realizate mult mai tarziu.
Dar perfectiunea picturilor de la Altamira a deschis si discutii
interminabile intre specialisti. Sunt aceste picturi opera unui singur artist
sau este vorba de o compozitie colectiva, eventual realizata de mai multe
triburi sau pe parcursul mai multor generatii ? Care era scopul si cat de
veche este exact ? Daca a fost un singur artist, cum a avut acesta ideea
unei compozitii ample si cum a fost realizata ? Ce rol indeplinea acest
artist prezumtiv in comunitate ? Sunt intrebari la care specialistii incearca
sa raspunda inca. Tot ce s-a stabilit este ca exista portiuni care au fost
realizate cu 200-500 de ani mai tarziu, dar au fost niste simple adaugiri si
corecturi sau picturi in intregime noi ?
Picturi rupestre descoperite in pestera Lascaux, Franta
Picturi rupestre descoperite in pestera Altamira, Spania

Pictura rupestre descoperita in pestera Valltorta,


Grecia
BIBLIOGRAFIE

Knobler, Nathan, Dialogul vizual, o introducere în aprecierea artei,


volumul I, București, Editura Meridiane, 1983

Knobler, Nathan, Dialogul vizual, o introducere în aprecierea artei,


volumul II, București, Editura Meridiane, 1983

Jacek Debicki, Jean Francois Favre, Dietrich Grinewald, Antonio


Filipe Pimentel, Istoria artei, pictura, sculptura, arhitectura, Bucureşti,
Editura RAO

S-ar putea să vă placă și