Altamira,Lascaux

Altamira
Povestea Altamirei ncepe n preistorie, de fapt n epoca pietrei trzii, ns abia n a doua jumtate a secolului al XIX-lea ea a fost descoperit i, la nceputul secolului trecut, autentificat. n 1879, fiica unui arheolog amator spaniol a descoperit cu totul ntmpltor o cale de intrare n Altamira. Marcelino Sanz de Sautuola a nceput imediat excavaiile, mpreun cu profesorul Juan Vilanova y Piera de la Universitatea din Madrid . Nu mai putin de 274 de metri, atat cat se intinde pestera, erau acoperiti cu desene vii, ce pareau inca recente, infatisand turme de bizoni, caprioare, mistreti, cai si simboluri misterioase reprezentand palme umane. Picturile rupestre, realizate din pigmenti naturali ca ocru, mangan si hematit, pareau create de mana unui maestru, care se folosise de toate protuberantele si adanciturile stancilor pentru a da impresia unei a treia dimensiuni. Culorile se pastrasera impecabil, datorita alunecarii de teren care izolase practic pestera in urma cu 13 milenii, fara a-si trada cat de putin varsta. Sautuola, care cu un an in urma, in timpul unei expozitii la Paris avusese ocazia sa studieze cateva artefacte din paleolitic gravate cu desene asemanatoare a realizat ca se afla in fata unei descoperiri epocale. El il cheama in ajutor pe Juan Vilanova y Piera, renumit arheolog al Universitatii din Madrid, alaturi de care va publica in 1880 rezultatele cercetarilor comune. Acestea demonstrau ca picturile fusesera realizate, fara indoiala, in epoca de piatra, pe o perioada cuprinsa intre 11.000 si 19.000 de ani, fiind rodul mai multor autori, posibil chiar a unor comunitati intregi. Lascaux Perigord, valea Vezere, aflat la 2 kilometri de oraselul Montignac, este presarata cu cel putin 200 de situri arheologice, care dateaza din preistorie. Printre acestea se numara si pestera Lascaux. Descoperita intimplator de niste copii in anul 1940, pestera ascunde in interiorul ei numeroase desene si picturi rupestre ce reprezinta tauri, lei, cai si inorogi. Si, cu toate ca mai exista si alte pesteri care abunda in picturi rupestre, Lascaux ramine fara egal, fiind numita, pe drept cuvint, Capela Sixtina preistoriei. Din pacate insa, fumul provenit de la luminarile entuziastilor care vin aici sa admire frescele din epoca magdaleniana a inceput sa acopere picturile, fapt care a facut ca accesul vizitatorilor sa fie restrictionat. Au existat pina acum numeroase ipoteze, ce permit intelerea picturilor rupestre, opera a stramosilor nostri foarte indepartati. In secolul al XIX-lea, cercetatorii au presupus ca artistii asa-zis primitivi au creat arta de dragul artei si acest punct de vedere a fost acceptat mult timp dupa aceea. Apoi acestei ipoteze i-a luat locul o alta si, la inceputul secolului al XX-lea, cercetatorii au presupus ca autorii picturilor rupestre erau vinatorii, care incercau ca prin aceste desene sa determine zeii sa-i

ajute sa vineze animalele. S-a presupus deci ca aceste desene aveau deci un caracter ritual, intreaga teorie primind numele de magia vinatorii. Multi cercetatori sau opus acestei ipoteze, emitind o alta, conform careia toate picturile rupestre erau aranjate in asa fel incit sa imagineze o poveste, un mit, legat de aceste animale. Dar si aceasta ipoteza a generat indoieli ale cercetatorilor si multi s-au grabit sa o combata.

Bibliografie:

http://www.revistamagazin.ro/content/view/7892/30/ http://www.descopera.ro/cultura/1077773-capela-sixtina-a-preistoriei http://jurnalul.ro/vechiul-site/editorial/stiinta-tehnica/stiinta/altamiradin-nou-in-circuit-535043.html