ARTA PALEOLITIC

Din totdeauna, omul a fost fascinat de propria-i evoluie, iar timpurile strvechi, ascunse cunotinei lui au strnit mereu controverse i curioziti greu satisfcute. nclinaiile ctre frumos ale primilor oameni sunt manifestate n direcii multiple dar cred c cea mai sugestiv exprimare artistic rmne pictura realizat pe pereii peterilor i grotelor de ctre triburile care s-au perindat de-a lungul veacurilor. Urme de arta paleolitica sunt raspandite aproape pe intreaga suprafata a globului, din Spania si pana in Siberia, in Africa, America de Nord si America de Sud. Centrele cele mai inseminate si mai bine cunoscute se afla insa in Franta de vest si de sud si in Spania de nord-est. Prime afirmri ale omului n legtur cu exprimarea prin prisma sensibilului,erau incontiente, deoarece ele nu se nasc din raiunea frumosului, ci din dorina de a explica necunoscutul, din dorina de cunoatere.

 Un mare numar de creatii apartinand artei

paleolitice s-au pastrat pana in zilele noastre. Ele pot fi impartite in doua mari grupe: 1. Picturi si gravuri executate pe peretii cavernelor (arta rupestra); 2. Gravuri, desene si sculpture de mici dimensiuni, executate pe piatra, pe coarne de ren sau oase

 Arta paleolitica este produsul unei societati in

care activitatea prinicipala a oamenilor era vanatoarea. De aceea subiectul esential al acestei arte il constitiuie animalele, si in special animalele a caror carne, blana sau ale caror oase au capatat diferite intrebuintari. Intre aceste reprezentari de animale predomina bizonul, mamutul, porcul mistret, renul cu coarne mari si calul. Omul si flora vremii erau rar reprezentate

 . Ca urmare a acestor observatii, desenele de animale din epoca paleolitica se caracterizeaza,

in primul rand, printr-o reprezentare realista. O a doua trasatura a artei paleolitice o constituie dinamismul, reprezentarea plina de viata. Animalele sunt surprinse aproape totdeauna in miscare, fiind prezentate de obicei din profil, deoarece in felul acesta era cel mai usor sa se sugereze caracteristicile si miscarea

 Ceea ce uimeste cu deosebire in studiul artei paleolitice este faptul ca inca de la inceput se

constata aparitia si folosirea unei tehnici variate.

In desen artistii primitivi obtineau conturul imaginilor cu ajutorul unor culori mai inchise sau mai deschise decat suprafata pe care lucrau. Pentru aceasta se foloseau de obicei de carbune, de creta sau de lut. Gravura apare prin fixarea conturului imaginii cu ajutorul daltilor de piatra. Desenul este gravat fie in intregime, fie partial.

Pictura
se reducea in acea vreme la intinderea in mod

uniform a unui strat de culoare pe suprafata desenului, cu scopul de a-l face mai vizibil. Culorile erau preparate, cu ajutorul grasimii de animale, din argile colorate in rosu sau in galben si din carbune. Corpul animalelor era pictat intr-o singura culoare, rosu sau negru, iar uneori in doua culori, rosu si negru. Apare mult mai trziu dect sculptura Trebuie sa remarcam ca, in paleoliticul superior, pictura parietala nu se gaseste decat in Franta, Spania si in Italia.

Cea mai spectaculoasa manifestare ramane arta reprezentata in paleolitic prin obiectele de uz comun decorate(harpoane) si obiecte de podoaba personale(pandantive), sculpturi in rondebosse(ex. Celebrele Venusuri paleolitice) sau bazorelief (bizonii de la Tuc dAudobert si celebrele basoreliefuri de la Roc de Sers, Franta) si picturi rupestre din zona francocantabrica (Altamira, Lascaux).

Una dintre cele mai cunoscute dar i signifiante peteri de acest gen este Altamira, despre care Picasso afirma: dupa Altamira totul este decaden.

Grota de la Altamira(nordul Spaniei), una dintre cele mai insemnate descoperiri arheologice

cunoscute, releva modul de creatie al artistilor paleolitici. In aceasta grota, intr-o galerie lunga de 18 m, larga de 8-9 m si inalta de aproximativ 2 m, au fost pictate pe pereti si pe plafon, in marime naturala peste 25 de animale, in majoritate bizoni. Fiecare imagine era redata independent, iar cateodata cele mai noi erau suprapuse peste altele mai vechi.

plafonul grotei de la Altamira

desene din grota de la Altamira

 Altamira poart cu mndrie numele de capel sixtin a preistoriei pe toi cei 274 de metri ai

peterii se pot observa clar desene ce pstreaz inc din prospeimea pensulei artitilor. Turme de cprioare, bizoni, cai, mistrei, mamui, reni, dar i plame umane se scald n culori naturale, n ocruri calde, mangan, hematit, pstrate fr cusur, datorit izolrii extrem de avantajoase a peterii. Formele stncilor, adnciturile, proeminenele sunt folosite pentru a evidenia mai bine volumul, umbrele i naturaleea picturilor

grota Lascaux din Franta

n grota Lascaux din Franta se afla pictata o

drama de vanatoare(bizoni) din epoca paleolitica. Tot in aceasta grota, pe un alt perete, artistii vremii au gravat o padure de coarne de reni, inalta de aproximativ un metru, redand imaginea unei turme de reni, vazuta din departare.

Picturi din grota Lascaux, Franta:

grota Lorthet din Franta

Iscusinta vanatorilor primitivi de a reda si scene complexe apare clar si din imaginea gravata pe un corn de ren, care nu are mai mult de 23 cm lungime. Aceasta imagine este cunoscuta sub numele de Reni trecand o apa si a fost gasita in grota Lorthet din Franta. Artistul s-a oprit asupra unui moment important al vanatorii de reni, a caror carne era una din mancarurile preferate. Renii erau panditi la vaduri si atacati in momentul in care intrau in apa, deoarece in apa ei nu se mai puteau misca cu usurinta. Gravura pastrata fragmentar, ne infatiseaza trei reni.

 A. LeroiGourhan era de parere ca pictura si

gravura rupestra poarta o anumita incarcatura simbolica a celor doua sexe (calulsexul masculin, bizonulsexul feminin), simbolismul semnelor (rana, sulita, mana) si al monstrilor (oamenicerb, oamenibizon, oamenimamut, etc.), rara aparitie a figurii umane in reprezentarile picturale si tratarea ei in aceiasi stare de inferioritate in raport cu lumea animala.

petera Chauvet.

O a treia minune a lumii paleolitice este i petera Chauvet. Descoperit abia n 1994, conine cea mai veche pictur pariental din lume. Este situat aproape de Vallon pont d*Arc n sudul Franei. Descoperirile au scos la iveal cele mai extinse galerii de art ale paleoliticului, picturile sunt foarte abil executate, dei sunt foarte vechi, analizate la lup, se observ o linie continu nentrerupt de o precizie uimitoare gsindu-se ici colo mici lacune cauzate de vreme.

 Intre elementele caracteristice ale acestei

pesteri trebuie in primul rand precizata marea omogenitate a temelor in care predomina rinocerii, leii si mamutii. Omniprezenta acestor animale in pestera Chauvet este cu atat mai semnificativa cu cat sunt foarte rare in Magdalenian. Pentru fiecare specie, aceleasi conventii stilistice se repeta: mamutii sunt gravati, bizonii, boii si renii sunt pictati in negru iar ursii in rosu.

n Romnia
Petera Coliboaia se afla pe raza Parcului Natural Apuseni, picturile sunt negre i reprezint animale, printre care un bizon, un cal, posibil o felin, unul sau dou capete de urs i doi rinoceri. S-a gsit, de asemenea, o gravur reprezentnd un tors de femeie, probabil un simbol. Dup factura acestora, picturile pot fi ncadrate ca aparinnd unei perioade vechi a artei parietale, Gravettian sau Aurignacian (ntre 23 000 i 35 000 de ani).

Este pentru prima dat cnd n Europa Central se atest arta parietal aa de veche.

Sculptura
In sculptura se intrebuintau material moi,

usor de prelucrat, ca: fildesul de mamut, coarnele de ren, oasele, calcarul si lutul. Sunt specifice numeroasele statuete antropomorfe din argil, piatr, os sau filde cu o semnificaie i funcie magic

Alaturi de pictura si gravura, sculptura epocii paleolitice reproduce si ea, cu fidelitate, chipuri de animale vanate:mamuti, bizoni, reni, cai, etc. De asemenea, pentru sculptura paleolitica sunt caracteristice mai multe figurine, denumite Venus, reprezentand imagini de femei. Statuetele sunt lucrate pe baza unor observatii atente ale unor modele reale si exprima cultul maternitatii. Cele mai expresive dintre acestea sunt Venus din Willendorf (Austria) si Venus din Lespugue (Franta). Denumirile le-au fost date dupa numele centrelor arheologice unde au fost gasite.

Venus din Willendorf (Austria):

 Venus aurignaciene sunt stramoasele

zeiteimama a cultivatorilor neolitici; este posibil ca materializarea lor prin sculptura sa fi evoluat datorita unei destinatii magice

Mai putem mentiona o serie de gravuri pe dale de piatra sau plachete descoperite la La Marche si Enlene risipite, pe podea, in jurul unor vetre. In afara de animale au mai fost descoperite 40 de figuri umane care erau nude si imbracate. Ideea unor mituri paralele este sugerata si de existenta figurinelor antropomorfe si, mai ales, de asocierea figurinagravurapictura constatata la Tito di Bustillo (Spania).

 Cercettorii susin c nu poate fi vorba de

art, ci de aciuni spontane necontientizate, dar noi putem observa adevrate capodopere pe zidurile peterilor vechi de peste 31000 de ani. Singurul lucru de care putem fi siguri este c noi am purtat i vom purta mereu dorina de a pstra frumosul spiritual chiar dac uneori apare ntr-o form naiv.

Bibliografie
Istoria artelor plastice, Constantin Suter,

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti1963