TEMA NR.

1 - CARPAȚII ORIENTALI, GRUPELE NORDICĂ ȘI SUDICĂ

1. Care este arealul din Carpați în care se folosește termenul de "obcină"? Ce
desemnează acest termen ?
Grupa Nordică a Carpaților Orientali și anume Carpații Maramureșului și Bucovinei.
- si Grupa Centrală
"Obcină" reprezintă o culme, coamă prelungită de deal sau de munte care unește
două piscuri.

2. Care este înțelesul toponimului "chiceră", menționați un sinonim al acestuia. Unde

se întâlnește el în spațiul Grupei Nordice a Carpaților Orientali ?
"Chiceră" reprezintă un vârf de munte izolat, înalt, conic, mai înalt decât o colină, în
forma acoperișului casei.
Sinonim: bâtcă, măgură
Se întâlnește în Munții Rodnei, Ex: Chicera Frăsinișului. Râul Chicera, Cârțibașu
Mare.

3. Care este și ce altitudine are al doilea vârf din Munții Rodnei?

Vârful Ineu – 2279 m

4. Care este temperatura medie anuală a aerului la Vârful Pietrosul Rodnei ?

-1,5 < -> -2 C°

5. Care sunt și la ce altitudini se desfășoară suprafețele de nivelare din Munții Rodnei

Suprafața Nedeea – 1800 m care este cea mai mare suprafața de nivelare din C.M -
Borăscu
Suprafața Bătrâna – 1500 m
Suprafața Rotunda – aprox 1270 m

6. Ce este flişul carpatic? Care sunt cele două tipuri de fliş din Carpaţii Orientali, unde
sunt localizate şi ce vârste au fiecare ? Daţi 4 - 5 exemple de roci ale flişului.
Flișul – roci sedimentare cutate, reprezintă ansamblul de roci care s-au sedimentat pe
fundul mării în timpul când acesta se afla într-o continuă mișcare de ridicare spre a
deveni un lanț muntos (Marea Paratethys în Carpați).
În Carpații Orientali există două tipuri de fliș:
→ 1. Flișul intern (de vârstă cretacică) se întâlnește în:
Grupa Nordică: Munții Maramureșului, Obcina Mestecănişului,
Grupa Centrală: Munții Stânişoara, Munții Bistriţei, Ceahlău, Tarcău, Ciucului,
Bodoc, Baraolt.
Grupa Sudică: Întorsurii, Ciucaş, Grohotiş, Baiului, trecând şi în sudul Bucegilor.
→2. Flișul extern (de vârstă cretacic-paleogenă) se găsește în
Grupa Nordică:Obcina Mare,
Grupa Centrală: Stânişoara, Goşmanu, Berzunţi, Ciucului, Nemira,
Grupa Sudică: Vrancei, Penteleu, Ivăneţu, Podu Calului, dar şi pe areale mai mici în:
Ceahlău, Obcina Feredeului, Tarcău, Tătaru – Siriu.
Exemple: conglomerate, gresii, șisturi, brecii, argile, marne, calcare
7. Ce oraș se află în Depresiunea Oaș ?
Negrești-Oaș (pentru ca mai exista un Negrești in România in Podișul Central al
Moldovei)

8. Ce pas face legătura între Borșa și Cârlibaba ? La ce altitudine se află el ?

Pasul Prislop (1416 m)
Prislop – hunedoara

9. Ce pas face legătura între depresiunile Maramureșului și Oașului și la ce altitudine

se află el ?
Pasul Huta (587 m) -

10. Ce pas face legătura între orașele Vatra Dornei și Bistrița ? La ce altitudine se află
el ?
Pasul Tihuța (1201 m) - Munții Bârgăului

11. Ce pas face legătura între orașele Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc ? La ce
altitudine se află el ?
Pasul Mestecăniș (1096 m)

12. Ce pas face legătura între orașele Vișeul de Sus și Borșa pe de o parte și Năsăud (pe
de alta) și la ce altitudine se află el ?
Pasul Șetref (818 m)

13. Ce pas leagă municipiul Baia Mare de Depresiunea Maramureșului şi la ce

altitudine se află el ?
Pasul Gutâi (987 m)

14. Ce personalitate a poporului român și în ce ani a ctitorit mânăstirile Voroneț (din

Grupa Centrală) și Putna ? Ce personalitate se află înmormântată la Putna ? Dar la
Voroneț ?
Ștefan cel Mare a ctitorit mănăstirea Voroneț în 1488 și Mănăstirea Putna între 1466
și 1469.
La Voroneț este înmormântat Daniil Sihastru, iar la Putna – Ștefan cel Mare.

15. Ce râu trece prin oraşul Sângeorz - Băi ? Cum se numeşte izvorul cel mai cunoscut
din această staţiune ?
Somesul mare, Cu izvorul hebe

16. Ce râuri confluează în zona oraşului Sighetul Marmaţiei ?

Râul Tisa și Râul Iza

17. Ce reprezintă Creasta Cocoşului şi unde se află ?

Creasta Cocoșului este un dyke (daic) în Munții Gutâi

18. Enumerarăți și localizați râurile care drenează Depresiunea Dornelor.

Dorna – Sud-Vest, Centru
 Coșna – Nord-Vest
Bistrița Aurie – Nord, Est

19. Enumeraţi (precizându-le şi numele) două fabrici de lactate din Grupa Nordică a
Carpaţilor Orientali.
In Carpaţi există numeroase fabrici de lactate şi brânzeturi: „La Dorna” (Vatra
Dornei), „Rarăul” (Câmpulung Moldovenesc), etc.

20. Enumeraţi cinci roci metamorfice. Formulaţi definiţia rocilor metamorfice.

Rocile metamorfice iau naștere din alte roci, prin procese de metamorfoză
(transformare) produse la presiuni sau temperaturi înalte, care atrag după sine un
schimb de elemente chimice.
Exemple: marmură, gneiss, cuarțit, șist cristalin, micașist.

21. Enumerați depresiunile din Grupa Nordică a Carpaților Orientali.

Depresiunea Oaș, Depresiunea Maramureșului, Depresiunea Dornelor

22. Enumerați masivele alcătuite predominant din roci metamorfice din Grupa Nordică
a Carpaților Orientali.
Munții Rodnei, Maramureşului, Suhard, versantul vestic al Obcinei Mestecănişului

23. Enumerați masivele vulcanice și pe cele sedimentaro - vulcanice din Carpații

Orientali.
Masivele vulcanice Oaş, Igniş, Gutâi, Lăpuş, Călimani, Gurghiu, Harghita, la care se
adaugă munţii sedimentaro – vulcanici Ţibleş şi Bârgău, plus un crâmpei de bazalte în
Munţii Perşani.

24. Enumeraţi oraşele din Depresiunea Maramureşului.

Sighetul Marmației, Vișeu de Sus, Borșa

25. Enumeraţi râurile din Depresiunea Maramureşului.

Mara, Iza, Vișeu, Tisa

26. Enumeraţi şi localizaţi 10 aşezări miniere din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali.
Herja, Nistru, Ilba, Cavnic, Săsar, Bixad, Cămârzana, Baia Sprie, Baia Borşa,
Cârlibaba, Pojorâta

27. Enumeraţi şi localizaţi oraşele de pe Valea Moldovei în sectorul montan.

De la Nord la Sud: Gura Humorului, Cîmpulung Moldovenesc, Piatra Neamț, Bicaz,
Moinești, Comănești, Târgu Ocna, Slănic Moldova.

28. Enumeraţi şi localizaţi trei obiective turistice de prim rang din Depresiunea
Maramureşului.
Valea Vaserului (Mocănița cu aburi), Cimitirul Vesel Săpânța, Cascada Cailor

29. Enumerați trei masive cu relief periglaciar din Grupa Nordică a Carpaților
Orientali. Enumerați trei forme de relief periglaciar întâlnite în aceste masive.
 Masive cu relief periglaciar: Munții Rodnei, Munții Maramureș, Munții Suhard
Forme de relief periglaciar: Văi glacire, morene, circuri glacio-nivale

30. Enumerați trei roci vulcanice. Formulați definiția rocilor vulcanice.

Rocile vulcanice sunt rocile care s-au format prin solidificarea magmei sau a lavei
vulcanice.
Exemple: granit, bazalt, andezit

31. Enumerați trei văi glaciare din Munții Rodnei. Enumerați și trei lacuri glaciare din
aceiași munți.
Văi glaciare: Valea Zănoaga, Valea Putreda, Valea Bistricioara
Lacuri glaciare :Lacul Lala, Lacul Buhăiescu, Iezerul Pietrosului

32. Enumerați trei vârfuri montane din Grupa Nordică, cu altitudini cuprinse între 1900
și 2000 m.
Vf. Toroioaga (1930 m) - Munții Maramureșului
Vf. Omu (1932 m) – Munții Suhard
Vf. Farcău (1956 m) – Munții Maramureșului

33. Enumerați unitățile montane din Grupa Nordică a Carpaților Orientali alcătuite
predominant din fliș. În care alte unități din aceeași grupă se mai întâlnește, în
diferite proporții, flișul ?
Predominant fliș: Obcina Mare, Obcina Feredeu
Alte unități: Munții Țibleș, Munții Maramureșului

34. Între ce localităţi face legătura şoseaua "Trans - Rarău" ?

Între Pojorâta și Chiril

35. Limitele şi unităţile vecine ale Obcinei Mari.

Nord: Râul Suceava
Est: Podișul Suceava
Sud: Râul Moldova, Munții Stânișoarei
Vest: Obcina Feredeu

36. Localizați următoarele așezări: Cămârzana, Baia Borșa, Cârlibaba, Sucevița,

Pojorâta.
Cămârzana- jud. Satu Mare, Transilvania
Baia Borșa- jud. Maramureș
Cârlibaba- jud. Suceava, Bucovina
Sucevița- jud. Suceava, Bucovina
Pojorâta- jud. Suceava, Bucovina

37. Potențialul turistic al Munților Rodnei.

Obiective turistice: Vârful Pietrosul Rodnei, Parcul Național Munții Rodnei, Cascada
Cailor, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Pasul Șetref, Mănăstirea Moisei.
38. Precizați în ce an și prin ce construcție a ieșit din izolare Depresiunea
Maramureșului.
În 1915 prin construcția căii ferate militare Iacobeni-Prislop-Borșa

39. Prin ce element comun sunt renumite mânăstririle Sucevița, Moldovița, Humor,
Voroneț (ultima este în Grupa Centrală) ?
Sunt renumite prin picturile în frescă și culorile deosebite. Mănăstirea Voroneț este în
grupa Centrală.

40. Unde se află defileul de la Prisaca Dornei ? Ce rocă este responsabilă de formarea
acestuia ?
Defileul Prisaca Dornei se află la Sud-Est de Obcina Feredeu și este format în roci
metamorfice și roci magmatice masive.

41. Unde se află şi ce fel de lac este Lacul Firiza ?

Lacul Firiza este un lac de acumulare în Munții Igniș

42. Caracterizaţi Masivul Postăvaru din punct de vedere turistic.

Masivul Postăvaru este o stațiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii,
vara fiind frecventată atât de turişti ce străbat potecile montane, cât şi de biciclişti.
Accesul se face pe diferite trasee montane atât din Braşov şi Poiana Braşov, cât şi din
zonele adiacente: Râşnov, Predeal, Timişul de Sus.
Există numeroase rezervații naturale cu plantele si animalele rare, declarate
monumente ale naturii, și care sunt ocrotit. De ex: rezervația și parcul natural Tâmpa,
Stejarul Mare și rezervația peisagistică Postavaru
- Vf. Postăvaru -1799m
De asemenea există și numeroase trasee turistice.

43. Care este al doilea vârf ca altitudine din Munţii Ciucaş ? Ce altitudine are el ?
Vf. Ciucaș - 1954 m
Vârful Gropșoare -1883 m

44. Care sunt cele două compartimente distincte ale Munţilor Baiului şi ce altitudini
maxime au ele ?
Vârfurile principale ale Masivului Siriu sunt: Vârful Mălâia – 1662 m. și Vârful
Bocârnea – 1657m.

45. Care sunt cele două vârfuri principale ale Masivului Siriu şi ce altitudini au ele ?
Vârful Mălâia (1662m), Vârful Bocârnea (1657)

46. Care sunt cele mai înalte două vârfuri ale Munţilor Vrancei şi ce valori de altitudine
au ele ?
Vârful Goru (1784,6 m), Vârful Lăcăuți (1776,7 m), Vârful Pietrosul (1676,2 m)

47. Care sunt două cele mai înalte masive din Munţii Buzăului şi ce valori de altitudine
au ele ?
Munții Penteleu cu vf. Pentele  (1772 m), Munții Șirului cu vf. Mălaia, (1662 m) 
48. Care sunt cele două subunități ale Munţilor Bârsei şi ce altitudini maxime au ele ?
Cum se mai numesc acești munți ?
Munții Bârsei (Munții Gârbova) - cele două subunități sunt: Masivul Piatra Mare
(1.844 m) și Masivul Postăvarul (1799 m)
Masivul Piatra Mare face parte din munții Bârsei, localizați în sudul depresiunii
Brașovului, în cadrul Carpaților de Curbură. Atinge înălțimea maximă în vârful
omonim, având o altitudine de 1.844 m.

49. Ce altitudini generală şi respectiv maximă au Clăbucetele Predealului ?

Altitudine generală:1000-1100 m
Altitudine maximă: Clăbucetul Azugii, 1586 m

50. Ce cultură agricolă este posibilă cu precădere în depresiunile Întorsura Buzăului şi

Comandău ? De ce ?
Cartoful

51. Ce este flişul de Bobu ? Unde se întâlneşte el şi ce vârstă are ?

Flişul de Bobu reprezintă o formațiune grezoasă.
Se întâlnește în Munții Grohotiși, iar vârsta este cretacicul mediu.

52. Ce este rhododendronul şi în ce masive din Grupa Sudică a C.O. poate fi întâlnit ?
Cum se mai numeşte el ?
Rhododendronul (Bujorul de munte )este o plantă perenă care creștecrește spontan în
tufe pitice în zona alpină, numit și Smârdarul sau Bujorul de munte se găsește în Muntele
Roşu din Masivul Ciucaş.
53. Care etaj de vegetaţie lipseşte din munţii Baiu - Grohotiş şi de ce ?
Molid – din cauza defrișărilor pt a le înlocui cu păsuni

54. Ce masiv delimitează râurile Bâsca Mare şi Bâsca Mică ?

Masivul care delimitează Bâsca Mare și Bâsca Mică este: Masivul Penteleu.

55. Ce râu drenează Depresiunea Comandău, în ce unitate montană se află această

depresiune şi în cadrul cărui judeţ ?
Depresiunea Comandău este drenată de râul Bâsca Mare. Este situată în partea de
nord a Munților Buzăului, în localitatea Comandău, comună suburbană a oraşului
Covasna, județul Covasna, Transilvania.

56. Ce specie arboricolă (denumire populară, denumire ştiinţifică) predomină în zona

centrală a Munților Vrancei şi de ce ?
Specia arboricolă ce predomină în zona centrală a munților Vrancei este molidul-
Picea abies, întrucât aceste păduri de molid formează un areal întins și compact în
zona centrală a Munților Vrancei atât prin altitudinii cât și dezvoltarea mare a zonei
montane.
57. Cum se numeşte suprafaţa de nivelare care "retează" Munţii Podu Calului şi la ce
altitudine se află ea ?
Suprafața de nivelare care retează Munții Podu Calului se numește: Podu Calului, cu
dezvoltare foarte expresivă. Munţii Tătaru, Munţii Zmeuret – Muntioru sunt retezați de
suprafața de nivelare Podu Calului.

58. Daţi 5 exemple de stânci celebre din Munţii Ciucaş.

Stânci din Munții Ciucaș:
→Babele la Sfat;
→ Colții Bratocei;
→Turnul lui Goliat;
→Colții Nitrii;
→Turnul Vulturilor;
→ Tigăile.

59. Descrieţi limita estică a Munţilor Vrancei.

Limita estică a Munților Vrancei este reprezentată de Subcarpaţii Curburii (limită de
natrură tectonică – falia externă a flişului, marcată printr-un abrupt de 100 – 300
m);

60. Din ce rocă sunt formaţi predominant Munții Siriu ?

Masivul Siriu este alcătuit din gresii dure („gresia de Siriu“), sisturi si marne
cretacice.

61. Enumeraţi 3 mânăstiri ortodoxe din Munţii Ciucaş - Grohotiş.

Mânăstirea Suzana
Mânăstirea Cheia
Mânăstirea =

62. Enumeraţi cel puţin patru pasuri (trecători) prin care se poate intra/ieşi în/din
Depresiunea Braşovului.
Pasuri/trecători din Depresiunea Brașovului:
→Pasul Vlădeni,
→Pasul Bratocea,
→Pasul Predeal,
→Pasul Oituz.

63. Enumeraţi cel puţin trei suprafeţe de nivelare şi altitudinile lor din Grupa Sudică a
Carpaţilor Orientali.
Suprafețe de nivelare din Grupa Sudică a Carpaților Orientali:
→ Făget – Mezovești (1250 – 1450 m),
→Malnaș – Dosu Cheosrezului (1000 – 1200 m), cu dezvoltare mare;
→ Șețu, la 1400 – 1500 m și Simila (1000 – 1100 m, numai în sud și sud–est).

64. Enumeraţi toate oraşele din Depresiunea Braşovului.

Orașele situate în Depresiunea Brașovului sunt următoarele : Zărnești, Râșnov,
Codlea, Brașov, Săcel, Sfântul Gheorghe, Covasna, Târgul Secuiesc, Brețcu.
 65. Explicaţi de ce eroziunea torenţială este deosebit de activă în Munţii Baiului.

66. Explicaţi formarea Lacului Vulturilor.

Lacul Vulturilor, este un lac periglaciar, se mai numește Lacul fără Fund, căruia i se
atribuie origine nivală (format în spatele unui val de morenă nivală, creată ca urmare a
avalanșelor de pe versantul estic al Culmii Mălâia).

67. Importanţa turistică a oraşului Braşov.

Orașul Brașov are o puternică importanță turistică, întrucât dispune de numeroase
obiective turistice:
→ Biserica Neagră,
→Cartierul Șchei, unde se află prima școală românească și biserica ortodoxă „Sf.
Nicolae”,
→Piața Sfatului,
→Strada Sforii
,dar și prin situarea în apropierea Masivului Postăvaru cu stațiunea Poiana Brașov, a
Masivului Piatra Mare, a Văii Râșnoavei și a Cheilor Grădiștei, recent amenajate
pentru competiții internaționale de schi și alte sporturi de iarnă).

68. Menţionaţi două obiective turistice de pe valea râului Putna (de Vrancea).
Cele două obiective turistice de pe Valea râului Putna sunt:
→mănăstirea Putna
→ Parcul Natural Putna.
Cascada Putnei - Are o lungime de 80 m, iar apa cade de la 14 m, deversand intr-un
lac adanc. Anual, indiferent de sezon, sute de vizitatori ajung aici pentru a se bucura
de proprietatile curative ale caderii de apa.

69. Pe ce rocă se dezvoltă Masivul Ciucaş ? Ce unitate montană din Carpaţii Orientali
este constituită din aceeași rocă ?
Conglomeratea, Munții Bucegi

70. Pe ce roci este modelat Masivul Postăvaru ? Dar Masivul Piatra Mare ?
Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare jurasice (Cheile Râșnovului și Muchia
Cheii, culminând în partea înaltă a masivului cu Vârful Postăvarul-1799 m.) și din
conglomerate și gresii atribuite erei geologice a cretacicului.
Masivului Piatra Mare predomină conglomeratele şi calcarele de vârstă mezo-zoică.
Se mai întălnesc gresii, marne şi argile.

71. Pe ce roci sunt modelaţi Munţii Baiului (Gârbova)?

Roci dure

72. Precizaţi altitudinea maximă a Masivului Penteleu şi explicați aspectul său

impozant.
Vf. Penteleu -1772m
73. Precizaţi ce unităţi montane separă valea şi pasul Oituz.

74. Precizaţi cel puţin doi factori geografici favorizanţi ai apariţiei şi dezvoltării oraşului
Braşov.
Istoria locului
Dezvoltarea industriei

75. Prezentaţi importanţa turistică a Culmii Ivăneţu.

Masivul Culmea Ivanetu, situat la granița cu dealurile Subcarpaților de curbura,
prezinta importanta prin cele cateva obiective turistice aflate pe cei doi versanti.
Culmea Ivăneţu, se menține la circa 1000 m altitudine. Câteva vârfuri mai importante
formate din gresie depășesc aceasta nivel: Ivăneţu (1191 m), Arsenie (1115 m), Vârful Oii
(1038 m), Zboiu (1114 m), iar în şeile dintre ele înălţimea oscilează între 800 şi 950 m.
Zona prezintă un relief deosebit de accidentat.
În locurile unde văile s-au adâncit în gresii găsim cascade şi chei.
La sud de vârful Ivăneţu existã un platou larg, Plaiul Nucului. Masivul adaposteste
câteva microdepresiuni, reprezentativă fiind cea în care se află cantonat Lacul Mocearu. Ea
a rezultat prin dizolvarea sării din adânc, urmată de procese de tasare. Un alt lac, al
Talharilor, a luat nastere intre valurile de alunecare. Se afla la baza unei vechi rape de
desprindere.
De asemenea, masivul Culmea Ivanetu adăpostește cea mai mare parte a asezarilor
rupestre  buzoiene ( săpături în blocurile masive de stâncă pentru a se construi mici
biserici sau chilii care aveau să devină adevărate centre cu o intensă activitate religioasă
creștină), atractia turistica numarul unu a zonei.

76. Unde se află şi ce fel de lac este Lacul Vulturilor ?

Lacul Vulturilor (denumit și Lacul Fără Fund) este un lac periglaciar aflat în Munții
Siriului

77. Care sunt și ce sunt cei doi "pinteni" din Grupa Sudică a Carpaților Orientali ? Din
ce fel de roci (și de ce vârstă) sunt ei alcătuiți ?
Pintenul Ivarutu – 1021 m
Pintenul -----
Acesta e constituit din roci dure, similare celor din spațiul montan, în care domină
gresiile compacte în strate groase, de culoare gălbuie-albicioasă până la cenușiu
deschis, de obicei silicioase, în alternanță cu roci mai moi, de obicei șisturi
argiloase și marnoase de culoare cenușie închisă până la ruginie. De multe ori
tectonica activă a regiunii a redresat stratele de gresii la verticală, generând pereți
abrupți care se ridică deasupra regiunilor joase cu câteva zeci de metri.
Tema nr.2 - CARPAȚII ORIENTALI, GRUPA CENTRALĂ
 1. Care este cea mai extinsă calderă din Munții Călimani - Gurghiu - Harghita și câți
kilometri are ea în diametru ?
Caldera din Călimani cu 10 km diametru.
2. Care este denumirea științifică a florii de colți ? Unde poate fi întâlnită în Carpații
Românești ? (în ce masive ?) Ce regim de protecție există în România în legătură cu
această specie ?
Leontopodium alpinum Cass.
Floarea reginei poate fi întâlnită în Munții Maramureșului și Munții Rodnei, Obcinele
Bucovinei, Rarău, Ceahlău, Ciucaș, Munții Bucegi, Făgăraș, Cozia și Retezat.
Floarea de colț este ocrotită prin lege încă din 1931. Floarea de colt este protejată în
rezervații naturale cum ar fi cele din Piatra Craiului, Munții Bucegi, Ciucaș, județul
Alba.
3. Care este specia dominantă ce alcătuiește pădurile din Munții Hăghimaș? Dar din
Munții Perșani?
Pantele munților Perșani sunt acoperite cu păduri de fag și carpen.
In Munții Haghimas predomina coniferele si fagul.

4. Care este temperatura medie anuală a aerului la Vârful Ceahlău - Toaca ?

Temperatura medie anuală este de 0,7 grade C pe vârful Toaca și 7,2 grade C la
poalele muntelui.

5. Care sunt cele două subunităţi geografice ale Masivului Ceahlău ? Care sunt
principalele două aspecte prin care se deosebesc între ele acestea ?
Masivul Ceahlău este alcătuit din două unități geografice:
→una centrală înaltă
→alta exterioară joasă
Deosebiri:
Subunitatea geografică centrală înaltă este extinsă pe o suprafață mai mică, respectiv 10%,
comparativ cu subunitatea periferică joasă, respectiv 90%.
Subunitatea geografică centrală înaltă are altitudini medii de 600-700 m cu vf, semețe,
precum: Ocolașul Mare (1907), Ocolașul Mic, Toaca(1904m), Panachia (1900m), spre
deosebire subunitatea geografica periferica joasă care este formată din culmi mici și văi
adânci cu alt. medii cuprinse între 80-100m.

6. Ce este calmul atmosferic ? Ce procent are calmul atmosferic pe crestele și vârfurile

din Carpați de peste 1700 m ? Exemple (Ceahlău, Bucegi, Vlădeasa - localizare la
toate trei).

Calm atmosferic = perioada în care acțiunea vântul nu influențează dispersia si

transportul poluanților.
Calmul are un procent de sub 10%.

7. Ce este și în ce masiv montan se află Tinovul Mohoș ? Dați exemplu de o specie care
vegetează aici.

Tinovul Mohoș este o arie protejată de interes național situată în județul Harghita, în
Masivul Harghita, mai exact în Masivul Ciomatu.
Ex. specie: roua cerului (Drosera rotundifolia)
8. Ce fel de lac este "Sfânta Ana"? În ce masiv, din cadrul cărei unități geografice se
află el ?
Lac vulcanic. Este situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, în stânga râului
Olt, în apropiere de stațiunea Tușnad.

9. Ce fel de rocă este conglomeratul ? Dați două exemple de masive din Carpații
Orientali alcătuite predominant din această rocă.
Conglomerat = roca sedimentara detritica cimentata.
Masivul Ceahlău și Ciucaș-Zărganu

10. Ce fel de rocă este sienitul și în care masiv (masive) din Grupa Centrală a Carpaților
Orientali se întâlnește ?
Sienitul este o rocă eruptivă alcătuită din feldspați alcalini și alte minerale. Se găsește
în Munții Ditrău.

11. Ce oraș se află la confluența Bistrița - Neagra? Dar la confluența Bistrița - Bicaz?
Orașul Broșteni/ Orașul Mărceni, Bicaz.

12. Ce pas face legătura între orașele Gheorgheni și Odorheiul Secuiesc ? La ce

altitudine se află el ?
Pasul Șicaș, 1000m.

13. Ce pas face legătura între orașele Gheorgheni și Sovata ? La ce altitudine se află el ?
Pasul Bucin. 1287 m

14. Ce râu formează Defileul Toplița - Deda ? Ce munți separă acest defileu ?
Râul Mureș . Munții Călimani și Munții Gurghiu.

15. Dați 5 exemple de mânăstiri ortodoxe din Munții Stânișoara.

Mânăstirile Voroneț, Secu, Sihăstria, Văratic, Sf. Cruce

16. Dați 5 exemple de stânci celebre din Masivul Ceahlău, precizând și roca din care ele
sunt alcătuite.
→ Dochia
→Panaghia
→Detunatele
→Căciula Dorobanțului
→Toaca
→Polițele cu Crini
→Turnurile lui Butu și Ana
Stâncăria Piatra Ciobanului,
Zidul Ocolașului Mic,
Stâncăria de sub Vf. Toaca,
Stănilele Mici și Mari,
Zidul Ocolașului Mare.

17. Dați exemple de 5 localități din Grupa Centrală în care se află izvoare de apă
minerală; localizați pe harta rutieră aceste așezări.
Băile Tușnad, Slănic Moldova, Tg. Ocna, Moinești, Comănești
18. Din ce rocă este alcătuit predominant Masivul Hășmașu Mare? Ce tip de relief se
dezvoltă pe acest fel de rocă? Daţi 5 exemple de astfel de forme de relief.
Șisturi cristaline, calcare jurasice și cretacice, șisturi argiloase și straturi calcaroase,
andezite, dolomite și calcare .
Forme de relief: varfuri stancoase, doline, lapiezuri, chei, vai

19. Din ce roci sunt alcătuiți Munții Goșmanu și ce implicații are acest fapt în modelarea
reliefului?
Alcătuiți din fliș. Formează teșițe și spinări domoale.

20. Enumeraţi 5 staţiuni balneoclimaterice din Grupa Centrală. În ce unități montane se

află acestea ?
Borsec – Depresiunea Borsec, Munții Giurgeu
Băile Tușnad – Masivul Harghita
Sovata și Praid - Depresiunea Praid-Sovata, poalele Munților Gurghiu
Lacul Roșu - poalele Munților Hășmașu Mare
Vatra Dornei – Depresiunea Dornelor

21. Enumerați masivele alcătuite predominant din roci metamorfice din Grupa Centrală a
Carpaților Orientali.
Bistrița, Giurgeu, Ceahlău, Hășmașu Mare,

22. Enumerați masivele din Grupa Centrală a Carpaților Orientali, alcătuite din fliș.
Stânișoara, Tarcău, Ciucului, Goșmanu, Nemira, Berzunti.

23. Enumerați masivele vulcanice din Grupa Centrală, precizând și altitudinile lor
maxime.
Călimani – 2100m, Vf. Pietrosu
Gurghiu – 1776m, Vf. Saca
Harghita – 1800m, Vf. Harghita-Mădăraș

24. Enumerați orașele din Depresiunea Dărmănești. În ce județ se află ele ?

Dărmănești, Comănești, judetul Bacău

25. Enumerați patru afluenți ai Trotușului în zona montană.

Uz, Cașin, Slănic, Oituz

26. Enumerați șase orașe din Grupa Centrală, situate în depresiuni; precizaţi la fiecare
dintre ele şi numele depresiunii.
Depresiunea Ciucului (Miercurea-Ciuc)
Depresiunea Dărmănești (Comănești, Dărmănești)
Depresiunea Giurgeu (Toplița, Gheorgheni)
Depresiunea Dornelor (Vatra Dornelor)
Depresiunea Borsec ( Borsec)
Depresiune Bihor (Bihor)
Depresiunea Drăgoiasa (Drăgoiasa)

27. Enumeraţi şi localizaţi (în ce masive se află) 8 vârfuri cu altitudini cuprinse între
1400 şi 1800 m (inclusiv) din Grupa Centrală.
Munții Goșmanu – Vf. Geamăna 1442m
Munții Tarcău – Vf. Grindușu 1664m
Munții Hășmașu Mare – Vf. Hăghimașu Mare 1792m
Munții Giurgeu – Vf. Vf. Prișca 1544m
Munții Gurghiu – Vf. Saca 1776m
Munții Harghita – Vf. Harghita-Mădăraș 1800m
Munții Sănișoara –Vf. Bivolului – 1530m
Munții Rarău – Vf. Rarău -1651

28. Enumerați şi precizați între ce așezări umane se desfăşoară (localităţile cele mai
apropiate) trei sectoare de îngustare ale Văii Bistriţei, precizând la fiecare dintre
acestea şi roca responsabilă de formarea lor.

Valea Bistriței se desfășoară între: Piatra Neamț; Bicaz; Broșteni.

Roca responsabilă de formarea lor: flișul?

29. Explicați altitudinea mare (la nivelul Grupei Centrale) a Masivului Ceahlău.
Altitudinea mare este data de conglomeratele de Ceahlau, roci eterogene cimentate
care sunt destul de dure cat sa explice altitudinea mare.

30. Explicați în ce constă potențialul turistic antropic al Masivului Ceahlău.

Cascada Duruitoarea
Poiana Macilor
Cheile Bicazului – defileu pitoresc.
Vârful Toaca (1904 metri) si Ocolașul Mare (1907 metri)
O importantă atracție turistică a zonei este lacul de acumulare Izvorul Muntelui (Lacul Bicaz).
Acest lac a fost format pe râul Bistrița, prin crearea barajului de acumulare Bicaz.
Căciula Dorobanțului - conglomerate
Panachia - conglomerate
Stânca Dochia - conglomerate
Detunatele- conglomerate
Mănăstirea Ceahlău

31. Explicați predominarea molidului în zona centrală a Grupei Centrale a Carpaților

Orientali. În ce masive se întâlnește același fenomen în grupele nordică şi sudică ?
Se mai intalneste in muntii Cindrel și Șureanu, Bihor, Bătrțna, Vlădeasa, etc.
Predominarea molidului în zona centrală a Grupei Centrale a Carpaților Orientali
este dată de altitudinile mari și de faptul că, molidul îşi manifestă caracterul de specie
pionieră (specii rezistente, care sunt primele care colonizează medii sterile sau
ecosisteme stabile de echilibru), având pe alocuri caracter invaziv.

32. În ce masiv se află Cheile Bicazului ? Ce lungime au ele ?

In Munții Hășmașu Mare, cu o lungime de 6 km.

33. În ce rocă este amplasat barajul de la Izvoru Muntelui şi ce înălțime are acesta ?
Roca de baza este alcătuita din gresii, șisturi argiloase si conglomerate/127 de metri
34. Localizaţi masivul Negoiu Românesc şi explicaţi ce problemă de mediu există aici ?
În Muntii Făgăraș, Este cunoscut drept fiind polul instabilității atmosferice din România

35. Până la ce altitudine "urcă" fagul în Grupa Centrală?

Pana la 1100m

36. Pe ce vale și în ce județ sunt localizate mânăstirile Pângărați și Bistrița ?

Județul Neamț, pe valea Bistriței

37. Potențialul turistic al municipiului Piatra Neamț.

Piatra Neamț este considerată ⹂Perla Moldoveiˮ

Telecondola
Curtea Domnească care cuprinde Biserica domnească ⹂Nașterea Sf. Ioan Botezătorulˮ,
Turnul lui Ștefan cel Mare, Muzeul Curții Domnești, ruinele din incintă
Muzeul de Etnografie

38. Potenţialul turistic al Munţilor Călimani.

Munții Călimani sunt cei mai sălbatici și cei mai înalți munți vulcanici de pe teritoriul
României
Lacul Colibița
Rezervația 12 Apostoli
Parcul Național Călimani
Cascada Tihu
Scaunul Domnului

39. Potenţialul turistic al munţilor Tarcău - Goşmanu.

Munții Tarcău – 1664m Vf. Grindușu
Trasee pt o zi
Lacuri și cascade ascunse
Munții Goșmanu – 1442 m Vf. Geamăna

40. Potențialul turistic și infrastructura turistică ale Masivului Rarău.

Pietrele Doamnei –stânci calcaroase
Cheile Moara Dracului
Peștera Liliecilor
Schitul Sihastru Rarău
Rezervația Slătioara
Pietrele Duhei

41. Precizați care sunt și spre ce direcție se află masivele montane cu care se învecinează
Munții Giurgeului.
S- M Gurghiu, V- M Călimani, N- M Bistriței, E- M Hășmașu Mare.

42. Precizați care sunt și spre ce direcție se află masivele montane cu care se învecinează
Munții Tarcăului.
S- M Hășmașu mare, V- M Ceahlău, N- M Goșmanu, E-M Ciucului.
43. Unde se află (între ce munţi şi pe ce râu) și ce fel de lac este Lacul "Izvoru Muntelui"
? Ce superlativ deține la nivelul țării ? În ce interval de timp (între ce ani) a fost el
amenajat ?
Lacul "Izvoru Muntelui" (Lacul Bicaz) este cel mai mare lac de acumulare din
România acesta se află situat pe râul Bistrița, între Muntele Gicovanu și Obcina Horștei
A fost construit intre 1950-1960.

Pentru construcția barajului și amenajarea lacului au fost strămutate 22 de sate din zonă,
și peisajul natural a fost drastic schimbat, el fiind declarat rezervație naturală acvatică în
2000.

44. Unde se află și ce fel de lac este Poiana Uzului ?

Lac de acumulare antropic, Masivul Nemira

45. Unde se află și ce fel de lac este Lacul Roșu ? Când s-a format acesta ?
Lac de baraj natural, în județul Harghita, la poalele Muntelui Hășmașul Mare.
Lacul Roșu s-a format în anul 1838

46. Unde se află și ce fel de lac este Lacul Cuejdel ? Cum se mai numește el ?
Lac de baraj natural, în Munții Stânișoarei, comuna Gârcina. Se mai numește și Lacul
Crucii.

47. Ce specie arboricolă este ocrotită pe abruptul estic al Ceahlăului ? Cum se numește
rezervația respectivă ?
Arboretul de larice sau crini în limbaj popular/ Rezervația Polița cu Crini

TEMA NR. 3 - CARPAȚII MERIDIONALI, GRUPELE BUCEGI ȘI FĂGĂRAȘ

1. De ce în Munții Bucegi nu există lacuri glaciare, deși altitudinea lor ajunge la 2505
m?
Lacul Țigănești (lac glaciare)
Din cauza prezenței conglomeratelor care sunt roci permeabile

2. De ce în Munții Piatra Craiului nu există relief glaciar, deși altitudinea lor ajunge la
2238 m ?
- Trebuie sa existe văi largi, platouri largi
- Condițiile de relief nu factorizează formarea ghetarilor

3. Numiți cei doi afluenți din unirea cărora rezultă râul Argeș.
Buda și Capra (M-ții Făgărași)

4. Enumerați șase vârfuri de cel puțin 2500 m altitudine, din Munții Făgăraș.
 Vârful Moldoveanu 2.544 m
 Vârful Negoiu 2.535 m
 Vârful Viștea Mare 2.527 m
 Vârful Lespezi 2.522 m
 Vârful Cornul Călțunului 2.510 m
 Vârful Vânătarea lui Buteanu 2.507 m
 Vârful Hârtopul Darei 2.506 m
 Vârful Dara 2.501 m

5. Enumerați șase văi glaciare din Munții Bucegi. În jurul cărui vârf se grupează ele ?
În jurul Vârfului Omu: Gaura, Mălăeşti, Ţigăneşti, Ciubotea, Cerbului, Ialomița,
Morarului, Doamnei.

6. Enumerați 5 râuri ce izvorăsc din Munții Făgăraș și curg spre sud și alte 5 care curg
spre nord.
N → Porumbacu, Arpașu, Viștea, Breaza, Sebeș, Bâlea, Sâmbăta, Avrig
S →Topolog, Capra, Buda, Vâlsan, Râul Doamnei

7. Pe ce râu este amenajat și între ce munți se află lacul Pecineagu ?

Lacu Pecineagu este situat într-o depresiune dintre muntii Piatra Craiului si muntii
Iezer-Papusa, pe cursul superior al raului Dambovita.

8. Din ce rocă sunt clădite masivele Cozia, Ghițu, Poiana Spinului și Frunți ? Ce
altitudini au ele ?
Masivele sunt formate pe o bară de gnaise oculare dure („de Cozia”).
Masivul Cozia - Vf. Cozia (Ciuha Mare) 1668 m - (gnaise oculare de Cozia) și din
roci sedimentare (calcare, conglomerate și gresii).
Masivul Frunți – Vf. Muntișor 1534 m
Masivul Ghițu – Vf. Ghițu (cunoscut și ca Ghițu Mare sau Ghițu Brădet), cu 1.622 m.
Masivul Poiana Spinului ------

9. Numiți două roci din care sunt alcătuiți Munții Bucegi (una care predomină și una care
apare pe spații mai restrânse decât prima).
Conglomerate și calcare
10. Unde se află și ce geneză are lacul Bolboci ?
Lacul Bolboci este un lac de baraj antropic/antopic și se află pe râul Ialomița, Munții
Bucegi

11. Care este altitudinea maximă a Munților Iezer și cum se numește vârful în care ea este
atinsă ?
Vf. Iezerul Mare (Rosu) - 2462m

12. Unde se află și ce geneză are Lacul Râușor ?

Lacul Râușor este un lac de acumulare și se află situat pe Râul Târgului, Munții Iezer.

13. Cum se numește trecătoarea (pasul) care leagă orașele Brașov și Câmpulung Muscel ?
Pasul Giuvala
14. Din ce rocă este alcătuit Masivul Piatra Craiului ? Ce reprezintă acest munte ca relief
structural ?
Masivul Piatra Craiului este alcătuit din calcare jurasice. Ca relief structural acesta
reprezintă structură faliată (grabene)
15. Ce reprezintă ca relief structural Abruptul Prahovean al Bucegilor ?
Frunte de cuestă – formă de relief asimetrică, într-o regiune unde stratele moi
alternează cu stratele dure.

16. Numiți 6 cabane turistice din Munții Bucegi.

Cabana: Omu, Babele, Caraiman, Piatra Arsa, Peștera, Padina, Valea Dorului, Miorița
17. Numiți 5 cabane turistice din Munții Făgăraș.
Cabana Valea Sâmbetei; Cabana Arpaș; Cabana Negoiu, Cabana Bâlea-Lac, Cabana
Turnuri; Cabana Capra, Cabana Cumpuna, Cavana Valea cu Pești

18. În ce lună se dezgheață în fiecare an majoritatea lacurilor glaciare din Munții

Făgăraș ?
August

19. Din ce categorie genetică de roci sunt alcătuiți predominant Munții Făgăraș ?
Munții Făgăraş sunt alcătuiţi aproape exclusiv din roci metamorfice (predomină cele
mezometamorfice, adică mediu şi puternic metamorfozate: gnaise, amfibolite, cuarţite,
calcare cristaline, micaşisturi şi numai pe mici suprafeţe se întâlnesc cele
epimetamorfice).

20. În ce munți se află și ce reprezintă ca formă de relief Acul Cleopatrei ?

Acul Cleopatrei – M-ții Făgărași

21. Unde se află și pe ce formă de relief se dezvoltă satul Poiana Mărului (de Brașov) ? Ce
fel de sat este acesta (după fizionomie) ?
Satul  Poiana Mărului este localizată în sud-vestul Județului Brașov, în
vecinătatea  Munților Piatra Craiului, fiind alcătuită în cea mai mare parte din
gospodării risipite.
Acesta se dezvoltă pe o unitate montană.

22. Numiți două peșteri amenajate pentru vizitare din grupa montană Bucegi - Leaota.
Peștera Ialomiței, Peștera Dâmbovicioarei.

23. Ce este zâmbrul, care este denumirea sa științifică și unde poate fi el întâlnit în munții
Făgăraș și Iezer ?
Zâmbrul (Pinus cembra), este un arbore conifer, specific zonelor montane.
Specie indigenă, se găsește la limita superioară a zonei forestiere în văi cu fenomene
glaciare din munții, unde urcă la peste 2000  m. – are nevoie de pp bogate
24. Între ce nivele altitudinale se dezvoltă pădurile de molid pe versantul sudic al Munților
Făgăraș ?
etajul pădurilor de molid se instalează între 1.200-1600 (1.700) m altitudine.

25. În afară de molid (Picea abies), ce alt conifer predomină pe Abruptul Prahovean al
Bucegilor ? Care este denumirea sa științifică și prin ce se deosebește el de celelalte
conifere ?
Pinus cembra – un singur exemplar mai poate fi găsit pe valea glaciară a Ialomiței,

26. Ce tip de sol predomină în etajul alpin din Făgăraș, Iezer și Bucegi ?
Solul este un strat afânat de la suprafața terestră, alcătuit din amestecul uneori componenta
minerală (roca) şi cea organică (provenită din descompunerea resturilor vegetale). Materia
descompusă ce intră în alcătuirea solului se numește humus.
În Carpați, solurile sunt scurte (profilul lor are, de regulă, sub 50 – 60 cm) și bogate în
schelet (bucăți de rocă, pietre); totodată, în Carpați predomină solurile la care componenta
organică sau humusul este slab amestecată cu cea minerală (roca).
solurilor humicosilicatice - sunt soluri scurte, cu mult schelet.
Acestea se întâlnesc, aşadar, la peste 2200 m, doar în masivele: Făgăraş, Parâng,
Retezat, Iezer, Bucegi, Rodnei și mai slab în masive precum Godeanu, Lotrului,
Cindrel.

27. Între ce altitudini se desfășoară etajul subalpin în Munții Făgăraș, Iezer și Bucegi ?
Numiți trei specii vegetale care predomină în acest etaj, în aceste masive.

Iezer, Făgăraș (peste 2200m) Bucegi (peste 2300m)

Aici se întâlnesc în principal ierburi, mușchi, licheni, dar și tufe pipernicite de jneapăn,
afin, merișori, rododendron.

28. Ce reprezintă din punct de vedere biogeografic garofița Pietrei Craiului ? Care este
denumirea sa științifică ?
Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) este o floare endemică Parcului
Național Piatra Craiului, aici fiind singurul loc din lume în care o putem întâlni. 

29. Numiți două specii de plante ocrotite (inclusiv denumirea lor științifică) din Parcul
Național Cozia.
Printre plantele ocrotite de lege care se afla aici avem floarea de colt (Leontopodium
alpinum), iedera alba (daphne blagayana), precum si un relicta glaciar, anume Pinul
de pământ.

30. Ce sunt brânele ca forme de relief și în ce masiv din Grupa Bucegi - Leaota pot fi
întâlnite ? Dați două exemple de brâne din respectivul masiv.
Brânele - cărare îngustă de-a lungul unui perete de stâncă, pe care se poate trece cu
piciorul, relief pe structură monoclinală.
Brâne pe Abruptul Prahovean al Bucegilor
 Brâna Mare a Coștilei

31. Prezentați importanța turistică a orașului Sinaia.

Sinaia una dintre cele mai frumoase stațiuni montane din Romania se prezinta
vizitatorului cu un bogat trecut cultural si social.
Atracții turistice:
Castelul Peleși
Cazinoul din Sinaia
Gările regale
Mănăstirea Sinaia
Rezervația Poiana cu Narcise
Cimitirul Eroilor din Sinaia
Stânca Sfânta Ana
Casa memorială George Enescu

32. În ce an a fost dată în folosință șoseaua Transfăgărășan ? Ce hazarde naturale

afectează cel mai intens această șosea ? În care luni ale anului este ea deschisă
circulației publice ?
Anul 1974
Avalanșe
Iulie - noiembrie
Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970 – 1974, la inițiativa lui Nicolae
Ceaușescu.
La data de 20 septembrie1974 a fost inaugurat drumul național Transfăgărăşan,
Se deschide oficial la 1 iulie și se închide la 1 noiembrie. În afara acestei perioade,
drumul este blocat cu barieră la Cabana Capra (Sud) și Bâlea Cascadă (Nord). Decizia
a fost luată din cauza riscului crescut de avalanșă în zona alpină, la peste 1.800 de
metri.

33. Numiți șase lacuri glaciare din Munții Făgăraș. Numiți care este lacul glaciar din
Făgăraș situat la cea mai mare altitudine din România.
Lacul Căprița – 2282m
Lacul Capra
Lacul Bâlea
Lacul Avrig
Lacul Urlea
Lacul Gurgiului
Lacul Podragul
Lacul Podragele

34. Care sunt principalele trei deosebiri dintre munții Leaota și Piatra Craiului ?
În timp ce Munții Leaota sunt formați aproape exclusiv din roci cristaline (cristalin
vechi proterozoic – paleozoic), Munții Piatra Craiului sunt o „lamă” tăioasă și
abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase de vârstă jurasică,
În M-ții Leaota se găsesc relief glaciar spre deosebire de M-ții Piatra Craiului unde
nu se găsesc.
 În M-ții Leaota nu se găsesc relief carstic spre deosebire de M-ții Piatra Craiului unde
se găsesc. – cea mai lungă creastă din roci calcaroase din țară.
Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și
ca Piscul Baciului, având 2.238 m comparativ cu Vârful Leaota, din centrul masivului
Leaota, care are 2.133 m.
Munții Leaota magmatice intrusive

35. Menționați două asemănări și două deosebiri între munții Bucegi și Iezer.
Ambele unități montane s-au format prin cutare și înălțarea scoarței terestre.
Ambele unități montane au în alcătuirea petrografică roci dure (șisturi cristaline).
Ambele unități montane au relief glaciar.
Munții Bucegi au în plus conglomerate, relief dezvoltat pe conglomerate și relief
carstic.

TEMA NR. 4 - CARPAȚII MERIDIONALI, GRUPELE PARÂNG ȘI RETEZAT -

GODEANU

1. Precizați ce unități montane separă râul Sadu și cum se numește lacul de acumulare
amenajat pe acesta ?
Râul Sadu separă unitățile montane de relief: M-ții Cindrelului în N și M-ții Lotrului
în S.
Lacul de amenajare pe care se află situat râul Sadu se numește Lacul Negovanu.

2. Ce fel de stațiune este Rânca, în ce munți se află ea și la ce altitudine ?

Stațiune montană, ea se află situată la 1600m altitudine, la poalele vf. Păpușa, în M-ții
Novaciului din Masivul Parâng, la 18 km de orașil Novaci pe șoseaua Transalpina.

3. Menționați numele și altitudinile celor mai înalte două vârfuri din Munții Retezat.
M-ții Retezat cu vf. Peleaga  - 2509 m
M-ții Godeanu cu vf. Gugu  - 2291 m
M-ții Țarcu cu vf. Țarcu - 2190 m
M-ții Mehedinți cu vf. lui Stan - 1466 m

4. Precizați numele capitalei Statului Dac și numele munților în care ea se afla.

Sarmizegetusa Regia, din Munții Orăștiei

5. Precizați numele capitalei Daciei Romane și numele unității geografice în care ea se

afla.
Capitala Daciei de sub dominația romanilor, Ulpia Traiana Sarmizegetusa se afla în
Depresiunea Hategului, mărginită la nord de Munții Poiana Rusca iar la sud de Munții
Retezat.

6. Precizați ce fosile (de la ce animale și din ce perioadă geologică) protejează Geoparcul

din Depresiunea Hațeg.
Dinozauri - perioada Triasică
7. Ce animale sunt protejate în rezervația din Pădurea Silvuț ? Unde se află aceasta (în ce
unitate geografică) ?
Zimbrul, Depresiunea Hategului,

8. Menționați numele a două lacuri de baraj antropic amenajate pe râul Cerna de Banat.
Lacul de acumulare Cinciș și Priseaca.

9. Menționați numele a trei lacuri de baraj antropic amenajate pe râul Sebeș.

Lacul Oașa
Lacul Tăul Bistrei
Lacul Obrejii 
Lacul Petrești

10. Cum se numește șoseaua cea mai înaltă din România ? Ce orașe leagă ea ? Cum se
numește pasul cel mai înalt din țară și ce altitudine are el ?
Transalpina, Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din
județul Alba. 
Pasul Urdele, punctul cel mai înalt al unei șosele din România (2145m).

11. Ce sunt Ciucevele Cernei ? Cum se mai numesc ele și unde se află ?
Ciucevele Cernei alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde
categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt).
Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a județului Gorj, în teritoriul satului
Cerna-Sat, în valea superioară a râului Cerna, intre acesta și valea Cărbunelui, la
poalele vestice ale Munților Vâlcan.

12. Cum se numește, unde se află și ce putere instalată are cea mai mare hidrocentrală de
pe râurile interioare ale României ?
Hidrocentrala Lotru-Ciunget este o hidrocentrală subterană situată în județul Vâlcea,
situată pe râul Lotru și are o putere instalată de 510 MW(megawatt)

13. Cum se numește și ce altitudine are vârful cel mai înalt al Munților Lotrului ?
Vârful Șteflești, având 2.242 m.

14. Numiți patru lacuri glaciare din Munții Parâng și patru din Retezat.
Munții Parâng: Lacul Lala Mare, lacul Lala Mică, Lacul Vidal, Lacul Gâlcescu - cel
mai mare lac glaciar din Parâng
Munții Retezat: Lacul Zănoaga Mare – cel mai adânc lac glaciar din România, Lacul
Bucura – cel mai mare lac glaciar din România , Lacul Peleaga, Lacul Pia, Lacul
Florica, Lacul Viorica, Lacul Stânișoara

15. Din ce rocă sunt alcătuiți predominant Munții Retezat ? Care este principala ei
proprietate fizică și care sunt efectele acesteia în relieful acestor munți ?
 Șisturi cristaline – roci dure, șistozitate (de a se desface în plăci subțiri sau în foi cu
suprafețe paralele)

16. Ce rocă predomină la alcătuirea Munților Mehedinți ? Care este altitudinea maximă a
acestor munți și cum se numește vârful în care ea este atinsă ?
calcare jurasice
M-ții Mehedinți cu vf. lui Stan - 1466 m

17. Dați 2 - 3 exemple de polii și uvale din Munții Mehedinți. Ce fel de forme de relief
sunt acestea (din ce tip de relief) ?

Crovul Medved, Uvala Porcului, Poiana Beletina

Relief carstic

18. Ce altitudine are Muntele Domogled și unde se află el ?

Masivul Domogled, vf. Domogled Mare 1105 metri., județului Caraș-Severin

19. Cum se numește și ce altitudine are cel mai înalt vârf din Munții Vâlcan ?
Vârful Oslea, având 1.946 m.

20. Cum se numește și ce altitudine are cel mai înalt vârf din Munții Cernei ?
 Vârful Dobrii, având 1.928 m

21. Precizați care este resursa principală care se exploatează în Depresiunea Petroșani și la
ce este ea folosită (principala sa întrebuințare).
Industria extractivă→ huilă, cărbune brun.
Din huilă se prepara cocsul, folosit în cuptoare la topirea metalelor. Mai este folosită
la fabricarea medicamentelor și a vopselelor. Această substanță arde bine, dar poate
exploda în timpul răcirii.

22. Localizați comuna Cornereva (în ce unitate montană se află ea ?). Prin ce se remarcă
ea la nivel național ?
Comuna Cornereva a devenit un important reper turistic din Munții Cernei, tot mai
mulţi turişti vizitând cătunele izolate din această zonă, este cea mai mare comună din
România ca număr de sate și cătune, 40, dar și ca suprafață, depășind suprafața
Capitalei României.

23. Cum se mai numesc Munții Tulișa ? Unde se află și ce altitudini au ei ?

Masivul Tulișa, uneori Munții Tulișa. sunt o grupă muntoasă a Munților Retezat-
Godeanu. Sunt dispuși la vest de Munții Retezat. Vârful Tulișa, având 1.792 m

24. Unde se află și ce altitudine are Muntele Oslea ? Din ce roci este el alcătuit ?
Muntele Oslea este situat în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al orașului
Tismana și al comunei Padeș. Vârful Oslea 1946m - Munții Vâlcan
Roci – calcare.
 25. Numiți trei mânăstiri ortodoxe care se află pe versantul sud-estic al masivului Buila -
Vânturarița.

26. Localizați Munceii Olăneștilor (hogbacks). În ce constă importanța lor turistică ?

Munceii Olănești localizare – Munții Căpățânii, jud. Vâlcea - Meridionali
Rezervați geomorfologică Rădița – Mânzat → relief dezvoltat pe gresii și
conglomerate
Valea Rădița
Valea Olănești
Valea Cheile

27. În ce unitate montană se află zona etnografică Mărginimea Sibiului ? Care sunt
principalele activități economice ale locuitorilor din această regiune ?
Mărginimea Sibiului→ Munții Cindrel – predomină creșterea ovinelor.

28. Precizați unde se află arealul cel mai extins și compact cu păduri de molid din Carpații
Meridionali și explicați de ce.
În munții Cindrel, Lotrului şi Şureanu etajul molidului este mai extins în suprafaţă, la
fel ca în Orientali, dată fiind dezvoltarea mare a masei muntoase şi înclinarea
generală spre nord.

29. Cum se numește și ce altitudine are vârful cel mai înalt din Munții Șureanu ?
Vârfu lui Pătru, având 2.130 m.

30. Cum se numește și ce altitudine are vârful cel mai înalt din Munții Godeanu ?
Vârful Gugu cu 2.291 m

31. Precizați care este principala diferență dintre munții Țarcu și Vâlcan.
Munții Țarcu și Vâlcan sunt alcătuiți din granite, roci mezometamorfice și sedimentar
mezozoic (predomină calcarele).
Diferența: Munții Țarcu sunt alcătuiți din cristalin mezometamorfic al Pânzei Getice.

32. Ce este "petecul de Godeanu", așa cum îl numesc geologii ?

 În Grupa Retezat – Godeanu, doar Munții Godeanu și o parte din Munții Cernei și
Munții Țarcu sunt alcătuiți din cristalin mezometamorfic al Pânzei Getice.
Petecul de Godeanu – fragmentul de Godeanu ( martorul ca pânza Getică există)

33. Numiți și localizați patru stațiuni pentru sporturi de iarnă din Grupa Parângului.
Stațiunea Parâng sau Petroșani-Parâng, se află pe versantul nordic al Munților
Parâng
Stațiunea Rânca – Masivul Novaci
Stațiunea Păltiniși – Munții Cindrelului (cea mai veche din țară)
Domeniul Schiabil Poarta Raiului din Munții Șureanu

34. Numiți trei obiective turistice religioase din Depresiunea Hațeg și arătați în ce constă
importanța fiecăruia dintre acestea.
Mănăstirea Prislop este unul dintre cele mai importante locuri din țară pentru pelerini.
O perioadă, starețul mănăstirii a fost Arsenie Boca.
Biserica din Densuș - Biserica „Sfântul Nicolae”  e cel mai vechi edificiu religios
românesc, biserici de rit bizantin, declarată monument istoric și se face remarcată prin
aspectul său straniu.
Biserica de colț se află în satul Suseni al comunei Râu de Mori, pe o culme vizavi de
ruinele cetății cu același nume,.
→se află Biserica de Colț, un schit cu obște de călugări, construit între 1310-1315,
care a aparținut, deopotrivă cu cetatea (care a inspirat scrierea Castelul din Carpați, a
lui Jules Verne) familiei cnezilor Cândea.
→are ca element reprezentativ excepțional turnul fortificat de piatră construit chiar
deasupra altarului, biserica a fost inițial ridicată din piatră brută și ceea ce se poate
vedea azi este doar o rămășiță a unui complex monahal mai vast.
Biserica de piatră din Sântamaria Orlea este biserică de piatră brută, în stil romano-
gotic, una dintre cele mai vechi biserici din România. Inițial, biserica a servit unei
comunități de catolici apoi a trecut în proprietatea creștinilor ortodocși, care aveau să o
picteze în stil bizantin.

35. Cum se numesc și la ce altitudini se află cele trei platforme de eroziune principale din
grupele Parângului și Retezat - Godeanu ?
Cea mai veche suprafață este așa – numita PEDIPLENA CARPATICĂ
(SUPRAFAŢA CULMILOR ÎNALTE CARPATICE) Astfel, în Carpații Meridionali
este numită -„Platforma Borăscu” și se desfășurată la altitudini de 1900...2200 m.
Urmată de, SUPRAFAŢA CULMILOR MEDII CARPATICE
În Meridionali, aceasta se numește, „Râu – Şes”, fiind la altitudini în general de 1500
– 1800 m.
A treia suprafață de nivelare din Carpați poartă numele generic „SUPRAFAŢA
CARPATICĂ DE BORDURĂ” În Carpații Meridionali ea poartă numele de
„Gârbovița”, sau „Platforma Predealului”, având altitudini de 800 – 1000 m.

36. Cum se numește și ce altitudine are vârful cel mai înalt din Munții Căpățânii ?
Vârful Nedeia, având 2.130 m.
 De ce în munții Cernei (1928 m) și Mehedinți (1466 m) nu există păduri de molid și
brad ?
dezvoltarea redusă a masei muntoase şi înclinarea generală spre sud.

37. Ce specie de conifere (denumirea populară și denumirea științifică) vegetează pe

versanții Văii Cernei, inclusiv la Băile Herculane ?
Sequoia Gigantera

38. Menționați două specii de animale termofile, sudice (denumirea populară și denumirea
științifică), care pot fi întâlnite numai în zona de sud-vest a munților din Grupa Retezat
- Godeanu.
→vipera cu corn (Vipera ammodytes),
→scorpionul (Euscorpius carpathicus),
1. Enumerați, localizați și precizați altitudinea fiecăruia dintre cele trei vârfuri montane de
peste 1800 m din Munții Apuseni.
Munții Bihor - cel mai înalt vârf, 1.849 m, Vârful Curcubăta Mare
Masivul Vlădeasa - cel mai înalt vârf, 1.836 m, Vârful Vlădeasa
Masivul Muntele Mare - cel mai înalt vârf, 1.826 m, Vârful Muntele Mare

2. Localizați Peștera Urșilor și explicați în ce constă valoarea ei științifică și turistică.

Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munților Apuseni, ea se află în
județul Bihor, în imediata apropiere a localității Chișcău, comuna Pietroasa.
Interiorul se distinge prin diversitatea formațiunilor de stalactite și stalagmite
existente, ca și prin cantitatea impresionantă de urme și fosile ale ursului de cavernă -
Ursus spelaeus - care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani. Pe lângă acesta au mai fost
descoperite și fosile de capră neagră, ibex, leu și hienă de peșteră. La intrarea în
peșteră se află un pavilion, compus dintr-o sală de așteptare, casa de bilete, un bar, un
mic muzeu speologic și un stand cu suveniruri și obiecte artizanale specifice zonei. -
pleistocen

3. Localizați Peștera Scărișoara și explicați în ce constă valoarea ei științifică și turistică.

Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar
subteran din România. De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine
de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în
vremea când a fost numită astfel. Acum aparține comunei Gârda de Sus, județul Alba.
– în proximitatea localității

4. Localizați Platoul Padiș și explicați în ce constă valoarea sa turistică.

Platoul Padiș reprezintă diviziunea nordică a Munților Bihor. Se localizează
în nordul Vârtopului. Prin complexitatea carstică, care depășește strict limitele
Platoului Padiș, acești munți pot fi denumiți, după unii geografi, Munții Padiș-
Scărișoara.
Platoul Padiș este cunoscut pentru numeroasele formațiunile sale carstice,
situându-se pe primul loc în țară în ceea ce privește dezvoltarea formelor carstice.
Obiective turistice:
→ Complexul carstic Cetățile Ponorului
→ Peștera Ghețarului Focului Viu
 → Peșterea Cetatea Rădesei – care este o peștera cu hornuri din tava, unică în
România
→ Cascada Bohodei – cea mai mare din Munții Apuseni
→ Cheile Galbenei
5. Localizați Cheile Turzii și precizați numele râului care le-a format.
Cheile Turzii alcătuiesc o arie protejată de interes național aflată în județul Cluj, la o
distanță de 6 km vest de municipiul Turda, de-a lungul văii Hășdate.
→ s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate.

6. Menționați numele și altitudinea celor două Detunate din Munții Metaliferi. Din ce rocă
sunt ele alcătuite ?
Detunata Flocoasa și Detunata Goala sunt niște coloane de bazalt. Înălțimile nu sunt
mari, in jur de 1200 metri (mai precis Detunata Flocoasă 1258 m si Detunata Goala cu
100 mai putin, 1158 metri dar mult mai pitoreasca). 

7. Menționați numele culmii montane din care se aprovizionează cu calcar fabrica de lianți
de la Turda.

8. Ce fel de roci sunt ofiolitele ? În ce unitate montană din Munții Apuseni sunt ele
răspândite ?
Apusenii de Sud reprezintă un fost fund de mare, alcătuit din roci ofiolitice (bazaltice,
specifice oricărui fund de mare de tip rift sau zonă de expansiune)- rocă eruptivă care
apare ca rezultat al activității de scufundare și de oscilații ale magmei.

9. Localizați stațiunea Geoagiu - Băi. Precizați numele ei antic și explicați pentru ce este ea
importantă în prezent.
Stațiunea Geoagiu Bai este situată în localitatea Geoagiu care se află la
confluenta cursului inferior al râului Geoagiu cu râul Mureș, într-o depresiune formata
din ultimele ramificație a Munților Metaliferi.
Localitatea este cunoscuta de pe timpul romanilor când a purtat numele de
Gemisara si ulterior Termele Dodonei.
Punctele de atracție sunt reprezentate de traseele montane marcate pentru turism si
monumente istorice ce își au originea in antichitate (vechi edificii, bazine pentru bai,
inscriptii si statui dedicate zeilor tamaduitori).
Pe lângă vestigiile istorice si frumusețea munților Metaliferi stațiunea este
recomandata pentru apele mezotermale minerale folosite pentru cura interna si
externa.

10. Enumerați cele trei suprafețe de nivelare și altitudinea la care ele se găsesc în Munții
Apuseni.
Cea mai veche suprafață este așa – numita „Peneplenă Carpatică” formată în
Paleogen.
În Munții Apuseni poartă numele de „Fărcaş – Cârligatele”, la 1600 m;
A doua suprafață de nivelare din Carpați (ca altitudine şi ca vârstă) - Suprafeţele
medii carpatice vârstă miocenă.
În Munții Apuseni ea poartă numele de „Măguri – Mărişel” sau „Suprafaţa Ţării
Moţilor”, la altitudini de 1000 – 1200 m.
 A treia suprafață de nivelare din Carpați poartă numele generic „Suprafața Carpatică
de Bordură”
În Munții Apuseni poartă numele “Feneş – Deva”, având altitudini de 500 – 600 m în
vest, 600 – 800 m în nord şi 450 m în sud.

11. Precizați numele râului care este limită între munții Metaliferi și cei ai Trascăului.
Râul Ampoi

12. Localizați Peștera Huda lui Papară și explicați în ce constă valoarea ei turistică.
Peștera Huda lui Papară este situatâ in N-V Munțiilor Trascăului, pe valea Arieșului care
se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Alba.
Aceasta acumulează toate superlativele : cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă,
cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare
debit, cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai
lungi și mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România.
Denumirea peşterii a fost dată folosindu-se de regionalismul „huda” care înseamnă adăpost,
groapă, gaură în pământ, iar „papara” de la conducătorul creştin „papa”. Aceasta simbolizează
adăpostul conducătorului religios.

13. Localizați Mânăstirea Râmeț și explicați în ce constă valoarea ei turistică.

Mănăstirea Râmeţ este situată la poale Munților Trascău, în Cheile Râmețului.
Mănăstirea Râmeț este unul dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din , zona
Ardealului, Transilvania, ridicată în Munții Trascăului.
Mănăstirea și biserica s-au aflat sub protecția lui Matei Corvin, a voievodului Radu
Vodă cel Mare, ca și a lui Mihai Viteazu, care a refăcut-o.
Mănăstirea păstrează în registrul iconografic pictat in interiorul ei, una dintre
imaginile rare ale episcopului unit al Blajului, Ioan Inocențiu Micu-Klein, ca protector
al lăcașului de cult.

14. Ce tip morfologic de sat este specific Munților Apuseni ? Cum sunt numite aceste sate ?
Așezări cu case izolate/risipite 

15. Ce valoare are calmul atmosferic la stația meteo Vlădeasa (1836 m) ? Ce direcție a
vântului predomină la această stație ?

16. Ce localitate din Munții Apuseni a primit superlativul de "Polul precipitațiilor din
România" ? Explicați cantitățile mari de precipitații anuale care cad aici.
Polul precipitatiilor din Romania - Stana de Vale din Muntii Bihor (1456 mm/an)
Din cauza influențelor oceanice și maditeranene.

17. În ce masive montane din Munții Apuseni predomină molidul ? Explicați de ce.
Munții: Bihor, Bătrâna, Vlădeasa, Muntele Mare și Giulău.
Predomină molidul în aceste masive deoarece dezvoltări montane, a altitudini, precum și
a adăpostului relativ față de influențele oceanice,

18. În ce masive montane din Munții Apuseni predomină fagul ? Explicați de ce.
 Fagul (fagus sylvatica) – este un element atlantic, care se găsește mai ales în Carpații
Occidentali
Munții: Muntele-Șes, Pădurea Craiului, Codru Moma, Zarandului
Fagul se dezvoltă datorită influențelor oceanice și meridionale, precum și gradului ridicat
de însorire.

19. Explicați de ce în munții Zarand, Codru-Moma, Pădurea Craiului și Muntele-Șes nu sunt

păduri de molid ? Numiți două specii de foioase care predomină în pădurile din acești
munți.
Din cauza influențelor oceanice, gradului ridicat de însorire, altitudinile relativ mai
scăzute.
Fag, stejar, goronul

20. Între ce orașe face legătura Pasul Ciucea ?

Pasul Ciucea sau Pasul Craiului se află situată între localitățile Cornițel din județul
Bihor – aflată la vest și Bucea din județul Cluj

21. Între ce orașe face legătura Pasul Vălișoara ? Ce altitudine are această trecătoare ?

Pasul Vălișoara din Munții Metaliferi. Se află la altitudinea de 461 m deasupra nivelul
mării și asigură legătura dintre Culoarul Mureșului și Depresiunea Brad.

22. Între ce orașe face legătura Pasul Bucium ? Ce altitudine are această trecătoare ?
Pasul Bucium din Munții Trascău. Se află la altitudinea de 750 m și asigură legătura
dintre Abrud și Alba-Iulia.

23. Între ce orașe face legătura Pasul Buceș ? Ce altitudine are această trecătoare ?
Pasul Buceș este o trecătoare situată în sudul Munților Bihorului. Se află la altitudinea
de 915 m deasupra nivelul mării și asigură legătura dintre Municipiul Brad și Abrud.

24. Localizați municipiul Brad (pe ce vale, în ce munți, în ce județ se află ?) și precizați care
este principalul obiectiv turistic din cadrul său.
Brad este un municipiu din judeţul Hunedoara, situat în depresiunea Brad, la poalele
de nord ale Munților Metaliferi şi la cele de sud ale Munților Bihor, pe cursul superior
al Crişului Alb.
Muzeul de etnografie şi de istorie a mineritului, îndeosebi a aurului și Biserica cu
hramul „Adormirea Maicii Domnului” ce datează din secolul al XIV-lea

25. Precizați numele vechi al localității Avram Iancu, din Munții Bihor și importanța
turistică și istorică a acesteia.
Localitatea a purtat numele „Regina Maria” până în 1947.
Istoria comunei este însă mult mai veche, lucru dovedit de Basilica de la Tămașda
veche de peste 900 de ani (ruine)
Aceasta are un relief specific de munte dezvoltat pe calcare și șisturi cristaline desfăsurat
pe o altitudine de 600 – 1800m.
Varietate reliefului prin alternanța văilor cu culmile aplatizate și caracteristicle sale
cilimatice o fac atractivă din punct de vedere turistic.
 Obiective turistice: Casa Memoriala Avram Iancu – cuprinde obiectele personale ale lui
Avram Iancu – conducătorul Revoluției de la 1848 – 1849.

26. Enumerați și localizați patru lacuri de acumulare (de baraj antropic) din Munții Apuseni.
Lacul de acumulare Drăgan se află pe valea cu același nume din județul Cluj.
Pe Valea Someșului Cald se desfășoară patru lacuri de acumulare: Beliș-Fântânele,
Tarnița, Someșul Cald și Gilău

27. Unde se află Măgura Uroiului (pe ce vale sau în ce munți) și ce reprezintă aceasta ca
formă de relief ? (la ce tip de relief se încadrează ?).
Măgura Uroiului se află la confluența Streiului cu Mureșul, în stânga drumului județean
ce leagă Simeria de Geoagiu. - munții Apuseni
Rezervația naturală Măgura Uroiului este alcătuită din andezite cuarțifere și coloane
explozive de breccii formate în urma activității vulcanice neogene . – relief vulcanic

28. Care sunt rocile care predomină în relieful Munților Trascăului ? Dați două - trei
exemple de forme de relief pe aceste roci în acești munți.
Calcar – relief carstic
Sare – relief dezvoltat pe sare
Conglomerate – relief dezvoltat pe conglomerate
Gresii – relief dezvoltat pe gresii
Din punct de vedere geologic, multiplele procese de eroziune și dizolvare a calcarelor,
gipsurilor și sării (provocate de apele subterane și de suprafață) desfășurate de-a lungul
timpului au dus la crearea unor forme de relief diverse; atât la suprafața rocilor cât și în
interiorul lor; astfel:
Fenomene exocarstice: vârfuri (Dâmbău, Corabia, Ciumerna, Secu, Bebeleu, Pleașa
Râmețului), abrupturi cu depozite de grohotișuri la bază, turnuri, masive (Colții
Trascăului, Cireșu, Dosul Blidarului, Geamănu, Piatra Grohotișului, Pleașa Râmețului,
Secu), creste (Ardoscheia, Fața Pietrii, Fața Râmețului, Piatra Craivii, Prisaca, Galda-
Colții Caprii), ciuperci, poduri, cheiuri (Ampoiței, Caprei, Gălzii, Geogelului, Cheile
Piatra Bălții, Întregalde, Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Pravului, Tecșeștilor, Plaiului,
Siloșului, Râmețului, Runcului, Pociovaliștei, Găldiței, Turcului), defilee (Hășdatelor,
Turenilor, Pietroasei, Răchitișului), doline, lapiezuri, uvale, platouri (Ciumerna, Piatra
Cetii), depresiuni (Poiana Galdei, Poiana Aiudului, Trascău);
Fenomene endocarstice: peșteri (Gaura lui Stroe, Liliecilor, Poiana Ascunsă, La Tău,
Huda lui Papură, Scărița-Belioara, Vânătările Ponorului, Gaura Calului) și avene
(Avenul din Piatra Cetii, Avenul de sub Pietruța).
Aceste forme de relief sunt dezvoltate în cea mai mare parte pe masive calcaroase
mezozoice în alternanță cu conglomerate și gresii, roci eruptive (ofiolite întâlnite în
defileele Răchitișului, Pietroasei, Hășdatelor, Turenilor și Arieșului - pe porțiunea
cuprinsă între localitățile Buru și Moldovenești, Cluj) șisturi cristaline, argile și marne.

29. Între ce orașe face legătura Pasul Vârtop ? Ce altitudine are această trecătoare ?
 Pasul Vârtop (sau Șaua Vârtop) este o trecătoare localizată la o altitudinea de 1160 m
în Munții Bihorului ce face legătura dintre Beiuș – aflat la vest și valea Arieșului –
aflată la est.

30. Localizați Groapa Ruginoasă. Ce reprezintă ea ca formă de relief ?

Groapa Ruginoasa este o ravenă uriașă care s-a format prim eroziunea torențială a
depozitelor de cuarțite, gresii și argile roșii.
Groapa Ruginoasa, reprezintă o vale cu versanți abrupți care s-a format prin
eroziunea – Munții Bihor

31. Enumerați subunitățile Munților Banatului precum și altitudinile maxime pentru fiecare
dintre acestea.
Vârful Piatra Goznei, cu o altitudine de 1.446 m, este cel mai înalt vârf din Munții
Semenic.
Vârful Svinecea Mare, cu o altitudine de 1.224 m, este cel mai înalt vârf din Munții
Almăjului. 
Vârful Leordiș, cu o altitudine de 1160 m, este cel mai înalt vârf din Munții Aninei. 

32. Precizați ce fel de lacuri sunt Trei Ape, Văliug și Secu și fiecare dintre acestea pe ce râu
a fost amenajat.
Lacul Trei Ape este un lac de acumulare amenajat pe Timiș. El este alimentat de cele a
trei pâraie: Semenic, Grădiște și Brebu.
Lacul Văliug este un lac de acumulare amenajat pe Bârzava.
Lacul Secu este un lac de acumulare amenajat pe Bârzava.

33. Enumerați și localizați trei centre de exploatare a fierului din Munții Poiana Ruscă.

34. Enumerați și localizați trei peșteri din Munții Banatului.

Peștera Comarnic este cea mai mare peșteră din Munții Banatului ca și dezvoltare a
galeriilor. Este localizată în Munții Aninei, pe raza unității administrativ teritoriale a
satului Iabalcea.
Peştera Popovăţ se numără printre atracţiile turistice care se regăsesc în Cheile
Caraşului, în Munţii Aninei, din judeţul Caraş-Severin. Această cavernă se află pe raza
localităţii Iabalcea.
Peștera Buhui este a doua peșteră ca mărime din Munții Banatului (după Peștera
Comarnic), este parcursă în întregime de pârâul Buhui, jud. Caraș-Severin.

35. Numiți și localizați cele două masive muntoase din Cazanele Dunării (pe malul
românesc). Ce altitudini au fiecare dintre acestea ?
Masivul calcaros Ciucarul Mare face parte din cadrul Munților Almăjului, o grupă
muntoasă a Munților Banatului.
Ciucarul Mare se află în Parcul Natural Porțile de Fier, în imediata vecinătate a
comunei și golfului Dubova (318 m altitudine)
Masivul Ciucarul Mic  (316 m  altitudine)

36. Ce tip genetic de roci predomină în Munții Banatului ?

 Munții Banatului sunt alcătuiți din sisturi cristaline la care se adauga calcare, flis si
roci vulcanice.

37. Prezentați importanța turistică a Munților Aninei.

Peștera Comarnic este cea mai mare peșteră din Munții Banatului ca și dezvoltare a
galeriilor.
Peștera Buhui este a doua peșteră ca mărime din Munții Banatului (după Peștera
Comarnic).
Peştera Popovăţ se numără printre atracţiile turistice care se regăsesc în Cheile
Caraşului, în Munţii Aninei.
Izbucul Bigăr este un izvor carstic.
Cascada Bigăr care este cunpscută ca fiind una dintre cele mau spectaculoase casacde
din țară.
Lacul Buhul priml lac artificial din România construit pe calcar.
Calea ferată Anina – Oravița este prima cale ferată montană din România.

38. Precizați un superlativ geografic legat de Cheile Nerei.

Cele mai lungi din țară – 22 km

39. Enumerați cele patru râuri importante care izvorăsc din Munții Semenic și precizați spre
ce punct cardinal curge fiecare.
Timiș – est
Belareca –sud-est
Nera – sud
Bârzava – nord –vest, sud – vest
Minișul

40. În ce unități montane din Carpații Occidentali se află arealul compact cel mai mare cu
calcare din România ?
Munții Aninei și Locvei
41. Precizați numele sub este cunoscută, în literatura geografică, Pediplena Carpatică în
Munții Semenic și în cei ai Almăjului.
în Semenic – „Suprafaţa Semenic”, la 1400 – 1450 m (Grigore, 1981); în Munţii
Almăjului, Posea și Gârbacea (1961) o numesc „Suprafaţa Almăjului”, la 800 – 1100
m.

42. Precizați unde trăiesc "pădurenii"; explicați numele acesta și enumerați trei sate ale lor;
ce fel de sate sunt aici, ca fizionomie ?
Pădureni reprezintă o populație băștinașă care s- a format pe Platoul Poiana Ruscă.
Din otice parte ai urca trebuie să treci pintr-o pădure, în special pădure de fag. Sate
risipite: Cerișor....

43. Explicați de ce, în Munții Banatului, nu sunt păduri de molid ?

Din cauza influențelor mediteraneene și oceanice, precum și din cauza altitudini nu
foarte mare.
44. Din ce specie sunt alcătuite predominant pădurile din Munții Banatului ?
Fag – cele mai bune condiții de vegetație din toată țara

45. Precizați unde și la ce altitudine poate fi întâlnit fagul în locul cel mai coborât din
România.
Fagul coboară până la Cazanele Dunării unde la 70 m - cazanele Mraconia –
Decebalus

46. Numiți și explicați două teorii geomorfologice referitoare la formarea văii transversale a
Dunării prin Carpați.
-
47. Câte terase are Dunărea în Defileu ? Cum se numește și la ce altitudine relativă se
desfășoară cea mai înaltă dintre acestea ?
8 terase – Veluciu Ciucar 260-300m.

48. Cum se numește localitatea în care Dunărea intră în țară și, totodată, în Defileu ? Cum se
numește localitatea în care Dunărea iese din Defileu ? În ce unitate geografică se află
ea ? Ce lungime are acest defileu ?
Baziaș – Gura Văii

49. În ce an a fost dat în exploatare Lacul Porțile de Fier ? Ce suprelativ geografic deține
acesta ?
1972 – cel mai mare lac din România.

50. Explicați necesitatea creării lacului Porțile de Fier; precizați două consecințe negative ale
formării acestui lac.
Lacul Porțile de Fier a fost creat pt. navigare și energie electrică.
Negativ: - asupra ecosistemelor, în special asupra peștilor;
- mulți oameni au trebuit să-și lase casele;
- sedimentele, în special cele grosiere, nu trec de baraj.

51. Localizați și precizați încă un nume pentru pasul Domașnea; între ce orașe face ea
legătura ? ce șosea europeană trece prin acesta ?
Poarta Orientala – Munții Semenic, pas de joasă altitudine (540 m), situat pe cumpăna
de ape dintre bazinul râului Timiș și cel al Cernei, în culoarul Timiș-Cerna, în arealul
com. Domașnea, jud. Caraș-Severin.
Face legătura între Orșova și Caransebeș.
Șoseaua București – Timișoara

52. Ce magistrală feroviară trece prin Culoarul Timiș - Cerna ?

București - Timișoara

53. Ce râuri drenează Depresiunea Bozovici ? Cum mai este ea numită ?

Nera, Timiș, Bârzava, Caraș și Minișeu. ( Depresiunea Almăjului)
54. Numiți cele două depresiuni în care se află orașele Reșița și Oțelu Roșu. Din ce județ fac
ele parte ? Care este orașul de reședință a acestui județ ?
Reșița – Depresiunea Caraș Ezeriși
Oțelu Roșu – Culoarul depresionar Bistrița
Ele fac parte din județul Caraș-Severin, orașul reședință este Reșița.

55. Enumerați, localizați și precizați altitudinea fiecăruia dintre cele trei vârfuri montane de
peste 1800 m din Munții Apuseni.
Munții Bihor - cel mai înalt vârf, 1.849 m, Vârful Curcubăta Mare
Masivul Vlădeasa - cel mai înalt vârf, 1.836 m, Vârful Vlădeasa
Masivul Muntele Mare - cel mai înalt vârf, 1.826 m, Vârful Muntele Mare

56. Localizați Peștera Urșilor și explicați în ce constă valoarea ei științifică și turistică.

Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munților Apuseni, ea se află în
județul Bihor, în imediata apropiere a localității Chișcău, comuna Pietroasa.
Interiorul se distinge prin diversitatea formațiunilor de stalactite și stalagmite
existente, ca și prin cantitatea impresionantă de urme și fosile ale ursului de cavernă -
Ursus spelaeus - care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani. Pe lângă acesta au mai fost
descoperite și fosile de capră neagră, ibex, leu și hienă de peșteră. La intrarea în
peșteră se află un pavilion, compus dintr-o sală de așteptare, casa de bilete, un bar, un
mic muzeu speologic și un stand cu suveniruri și obiecte artizanale specifice zonei. -
pleistocen

57. Localizați Peștera Scărișoara și explicați în ce constă valoarea ei științifică și turistică.

Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar
subteran din România. De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine
de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în
vremea când a fost numită astfel. Acum aparține comunei Gârda de Sus, județul Alba.
– în proximitatea localității

58. Localizați Platoul Padiș și explicați în ce constă valoarea sa turistică.

Platoul Padiș reprezintă diviziunea nordică a Munților Bihor. Se localizează
în nordul Vârtopului. Prin complexitatea carstică, care depășește strict limitele
Platoului Padiș, acești munți pot fi denumiți, după unii geografi, Munții Padiș-
Scărișoara.
Platoul Padiș este cunoscut pentru numeroasele formațiunile sale carstice,
situându-se pe primul loc în țară în ceea ce privește dezvoltarea formelor carstice.
Obiective turistice:
→ Complexul carstic Cetățile Ponorului
→ Peștera Ghețarului Focului Viu
→ Peșterea Cetatea Rădesei – care este o peștera cu hornuri din tava, unică în
România
→ Cascada Bohodei – cea mai mare din Munții Apuseni
→ Cheile Galbenei
59. Localizați Cheile Turzii și precizați numele râului care le-a format.
Cheile Turzii alcătuiesc o arie protejată de interes național aflată în județul Cluj, la o
distanță de 6 km vest de municipiul Turda, de-a lungul văii Hășdate.
 → s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate.

60. Menționați numele și altitudinea celor două Detunate din Munții Metaliferi. Din ce rocă
sunt ele alcătuite ?
Detunata Flocoasa și Detunata Goala sunt niște coloane de bazalt. Înălțimile nu sunt
mari, in jur de 1200 metri (mai precis Detunata Flocoasă 1258 m si Detunata Goala cu
100 mai putin, 1158 metri dar mult mai pitoreasca). 

61. Menționați numele culmii montane din care se aprovizionează cu calcar fabrica de lianți
de la Turda.

62. Ce fel de roci sunt ofiolitele ? În ce unitate montană din Munții Apuseni sunt ele
răspândite ?
Apusenii de Sud reprezintă un fost fund de mare, alcătuit din roci ofiolitice (bazaltice,
specifice oricărui fund de mare de tip rift sau zonă de expansiune)- rocă eruptivă care
apare ca rezultat al activității de scufundare și de oscilații ale magmei.

63. Localizați stațiunea Geoagiu - Băi. Precizați numele ei antic și explicați pentru ce este ea
importantă în prezent.
Stațiunea Geoagiu Bai este situată în localitatea Geoagiu care se află la
confluenta cursului inferior al râului Geoagiu cu râul Mureș, într-o depresiune formata
din ultimele ramificație a Munților Metaliferi.
Localitatea este cunoscuta de pe timpul romanilor când a purtat numele de
Gemisara si ulterior Termele Dodonei.
Punctele de atracție sunt reprezentate de traseele montane marcate pentru turism si
monumente istorice ce își au originea in antichitate (vechi edificii, bazine pentru bai,
inscriptii si statui dedicate zeilor tamaduitori).
Pe lângă vestigiile istorice si frumusețea munților Metaliferi stațiunea este
recomandata pentru apele mezotermale minerale folosite pentru cura interna si
externa.

64. Enumerați cele trei suprafețe de nivelare și altitudinea la care ele se găsesc în Munții
Apuseni.
Cea mai veche suprafață este așa – numita „Peneplenă Carpatică” formată în
Paleogen.
În Munții Apuseni poartă numele de „Fărcaş – Cârligatele”, la 1600 m;
A doua suprafață de nivelare din Carpați (ca altitudine şi ca vârstă) - Suprafeţele
medii carpatice vârstă miocenă.
În Munții Apuseni ea poartă numele de „Măguri – Mărişel” sau „Suprafaţa Ţării
Moţilor”, la altitudini de 1000 – 1200 m.
A treia suprafață de nivelare din Carpați poartă numele generic „Suprafața Carpatică
de Bordură”
În Munții Apuseni poartă numele “Feneş – Deva”, având altitudini de 500 – 600 m în
vest, 600 – 800 m în nord şi 450 m în sud.

65. Precizați numele râului care este limită între munții Metaliferi și cei ai Trascăului.
Râul Ampoi
 66. Localizați Peștera Huda lui Papară și explicați în ce constă valoarea ei turistică.
Peștera Huda lui Papară este situatâ in N-V Munțiilor Trascăului, pe valea Arieșului care
se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Alba.
Aceasta acumulează toate superlativele : cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă,
cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare
debit, cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai
lungi și mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România.
Denumirea peşterii a fost dată folosindu-se de regionalismul „huda” care înseamnă adăpost,
groapă, gaură în pământ, iar „papara” de la conducătorul creştin „papa”. Aceasta simbolizează
adăpostul conducătorului religios.

67. Localizați Mânăstirea Râmeț și explicați în ce constă valoarea ei turistică.

Mănăstirea Râmeţ este situată la poale Munților Trascău, în Cheile Râmețului.
Mănăstirea Râmeț este unul dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din , zona
Ardealului, Transilvania, ridicată în Munții Trascăului.
Mănăstirea și biserica s-au aflat sub protecția lui Matei Corvin, a voievodului Radu
Vodă cel Mare, ca și a lui Mihai Viteazu, care a refăcut-o.
Mănăstirea păstrează în registrul iconografic pictat in interiorul ei, una dintre
imaginile rare ale episcopului unit al Blajului, Ioan Inocențiu Micu-Klein, ca protector
al lăcașului de cult.

68. Ce tip morfologic de sat este specific Munților Apuseni ? Cum sunt numite aceste sate ?
Așezări cu case izolate/risipite 

69. Ce valoare are calmul atmosferic la stația meteo Vlădeasa (1836 m) ? Ce direcție a
vântului predomină la această stație ?

70. Ce localitate din Munții Apuseni a primit superlativul de "Polul precipitațiilor din
România" ? Explicați cantitățile mari de precipitații anuale care cad aici.
Polul precipitatiilor din Romania - Stana de Vale din Muntii Bihor (1456 mm/an)
Din cauza influențelor oceanice și maditeranene.

71. În ce masive montane din Munții Apuseni predomină molidul ? Explicați de ce.
Munții: Bihor, Bătrâna, Vlădeasa, Muntele Mare și Giulău.
Predomină molidul în aceste masive deoarece dezvoltări montane, a altitudini, precum și
a adăpostului relativ față de influențele oceanice,

72. În ce masive montane din Munții Apuseni predomină fagul ? Explicați de ce.
Fagul (fagus sylvatica) – este un element atlantic, care se găsește mai ales în Carpații
Occidentali
Munții: Muntele-Șes, Pădurea Craiului, Codru Moma, Zarandului
Fagul se dezvoltă datorită influențelor oceanice și meridionale, precum și gradului ridicat
de însorire.
73. Explicați de ce în munții Zarand, Codru-Moma, Pădurea Craiului și Muntele-Șes nu sunt
păduri de molid ? Numiți două specii de foioase care predomină în pădurile din acești
munți.
Din cauza influențelor oceanice, gradului ridicat de însorire, altitudinile relativ mai
scăzute.
Fag, stejar, goronul

74. Între ce orașe face legătura Pasul Ciucea ?

Pasul Ciucea sau Pasul Craiului se află situată între localitățile Cornițel din județul
Bihor – aflată la vest și Bucea din județul Cluj

75. Între ce orașe face legătura Pasul Vălișoara ? Ce altitudine are această trecătoare ?

Pasul Vălișoara din Munții Metaliferi. Se află la altitudinea de 461 m deasupra nivelul
mării și asigură legătura dintre Culoarul Mureșului și Depresiunea Brad.

76. Între ce orașe face legătura Pasul Bucium ? Ce altitudine are această trecătoare ?
Pasul Bucium din Munții Trascău. Se află la altitudinea de 750 m și asigură legătura
dintre Abrud și Alba-Iulia.

77. Între ce orașe face legătura Pasul Buceș ? Ce altitudine are această trecătoare ?
Pasul Buceș este o trecătoare situată în sudul Munților Bihorului. Se află la altitudinea
de 915 m deasupra nivelul mării și asigură legătura dintre Municipiul Brad și Abrud.

78. Localizați municipiul Brad (pe ce vale, în ce munți, în ce județ se află ?) și precizați care
este principalul obiectiv turistic din cadrul său.
Brad este un municipiu din judeţul Hunedoara, situat în depresiunea Brad, la poalele
de nord ale Munților Metaliferi şi la cele de sud ale Munților Bihor, pe cursul superior
al Crişului Alb.
Muzeul de etnografie şi de istorie a mineritului, îndeosebi a aurului și Biserica cu
hramul „Adormirea Maicii Domnului” ce datează din secolul al XIV-lea

79. Precizați numele vechi al localității Avram Iancu, din Munții Bihor și importanța
turistică și istorică a acesteia.
Localitatea a purtat numele „Regina Maria” până în 1947.
Istoria comunei este însă mult mai veche, lucru dovedit de Basilica de la Tămașda
veche de peste 900 de ani (ruine)
Aceasta are un relief specific de munte dezvoltat pe calcare și șisturi cristaline desfăsurat
pe o altitudine de 600 – 1800m.
Varietate reliefului prin alternanța văilor cu culmile aplatizate și caracteristicle sale
cilimatice o fac atractivă din punct de vedere turistic.
Obiective turistice: Casa Memoriala Avram Iancu – cuprinde obiectele personale ale lui
Avram Iancu – conducătorul Revoluției de la 1848 – 1849.

80. Enumerați și localizați patru lacuri de acumulare (de baraj antropic) din Munții Apuseni.
Lacul de acumulare Drăgan se află pe valea cu același nume din județul Cluj.
 Pe Valea Someșului Cald se desfășoară patru lacuri de acumulare: Beliș-Fântânele,
Tarnița, Someșul Cald și Gilău

81. Unde se află Măgura Uroiului (pe ce vale sau în ce munți) și ce reprezintă aceasta ca
formă de relief ? (la ce tip de relief se încadrează ?).
Măgura Uroiului se află la confluența Streiului cu Mureșul, în stânga drumului județean
ce leagă Simeria de Geoagiu. - munții Apuseni
Rezervația naturală Măgura Uroiului este alcătuită din andezite cuarțifere și coloane
explozive de breccii formate în urma activității vulcanice neogene . – relief vulcanic

82. Care sunt rocile care predomină în relieful Munților Trascăului ? Dați două - trei
exemple de forme de relief pe aceste roci în acești munți.
Calcar – relief carstic
Sare – relief dezvoltat pe sare
Conglomerate – relief dezvoltat pe conglomerate
Gresii – relief dezvoltat pe gresii
Din punct de vedere geologic, multiplele procese de eroziune și dizolvare a calcarelor,
gipsurilor și sării (provocate de apele subterane și de suprafață) desfășurate de-a lungul
timpului au dus la crearea unor forme de relief diverse; atât la suprafața rocilor cât și în
interiorul lor; astfel:
Fenomene exocarstice: vârfuri (Dâmbău, Corabia, Ciumerna, Secu, Bebeleu, Pleașa
Râmețului), abrupturi cu depozite de grohotișuri la bază, turnuri, masive (Colții
Trascăului, Cireșu, Dosul Blidarului, Geamănu, Piatra Grohotișului, Pleașa Râmețului,
Secu), creste (Ardoscheia, Fața Pietrii, Fața Râmețului, Piatra Craivii, Prisaca, Galda-
Colții Caprii), ciuperci, poduri, cheiuri (Ampoiței, Caprei, Gălzii, Geogelului, Cheile
Piatra Bălții, Întregalde, Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Pravului, Tecșeștilor, Plaiului,
Siloșului, Râmețului, Runcului, Pociovaliștei, Găldiței, Turcului), defilee (Hășdatelor,
Turenilor, Pietroasei, Răchitișului), doline, lapiezuri, uvale, platouri (Ciumerna, Piatra
Cetii), depresiuni (Poiana Galdei, Poiana Aiudului, Trascău);
Fenomene endocarstice: peșteri (Gaura lui Stroe, Liliecilor, Poiana Ascunsă, La Tău,
Huda lui Papură, Scărița-Belioara, Vânătările Ponorului, Gaura Calului) și avene
(Avenul din Piatra Cetii, Avenul de sub Pietruța).
Aceste forme de relief sunt dezvoltate în cea mai mare parte pe masive calcaroase
mezozoice în alternanță cu conglomerate și gresii, roci eruptive (ofiolite întâlnite în
defileele Răchitișului, Pietroasei, Hășdatelor, Turenilor și Arieșului - pe porțiunea
cuprinsă între localitățile Buru și Moldovenești, Cluj) șisturi cristaline, argile și marne.

83. Între ce orașe face legătura Pasul Vârtop ? Ce altitudine are această trecătoare ?
Pasul Vârtop (sau Șaua Vârtop) este o trecătoare localizată la o altitudinea de 1160 m
în Munții Bihorului ce face legătura dintre Beiuș – aflat la vest și valea Arieșului –
aflată la est.

84. Localizați Groapa Ruginoasă. Ce reprezintă ea ca formă de relief ?

Groapa Ruginoasa este o ravenă uriașă care s-a format prim eroziunea torențială a
depozitelor de cuarțite, gresii și argile roșii.
 Groapa Ruginoasa, reprezintă o vale cu versanți abrupți care s-a format prin
eroziunea – Munții Bihor

85. Enumerați subunitățile Munților Banatului precum și altitudinile maxime pentru fiecare
dintre acestea.
Vârful Piatra Goznei, cu o altitudine de 1.446 m, este cel mai înalt vârf din Munții
Semenic.
Vârful Svinecea Mare, cu o altitudine de 1.224 m, este cel mai înalt vârf din Munții
Almăjului. 
Vârful Leordiș, cu o altitudine de 1160 m, este cel mai înalt vârf din Munții Aninei. 

86. Precizați ce fel de lacuri sunt Trei Ape, Văliug și Secu și fiecare dintre acestea pe ce râu
a fost amenajat.
Lacul Trei Ape este un lac de acumulare amenajat pe Timiș. El este alimentat de cele a
trei pâraie: Semenic, Grădiște și Brebu.
Lacul Văliug este un lac de acumulare amenajat pe Bârzava.
Lacul Secu este un lac de acumulare amenajat pe Bârzava.

87. Enumerați și localizați trei centre de exploatare a fierului din Munții Poiana Ruscă.

88. Enumerați și localizați trei peșteri din Munții Banatului.

Peștera Comarnic este cea mai mare peșteră din Munții Banatului ca și dezvoltare a
galeriilor. Este localizată în Munții Aninei, pe raza unității administrativ teritoriale a
satului Iabalcea.
Peştera Popovăţ se numără printre atracţiile turistice care se regăsesc în Cheile
Caraşului, în Munţii Aninei, din judeţul Caraş-Severin. Această cavernă se află pe raza
localităţii Iabalcea.
Peștera Buhui este a doua peșteră ca mărime din Munții Banatului (după Peștera
Comarnic), este parcursă în întregime de pârâul Buhui, jud. Caraș-Severin.

89. Numiți și localizați cele două masive muntoase din Cazanele Dunării (pe malul
românesc). Ce altitudini au fiecare dintre acestea ?
Masivul calcaros Ciucarul Mare face parte din cadrul Munților Almăjului, o grupă
muntoasă a Munților Banatului.
Ciucarul Mare se află în Parcul Natural Porțile de Fier, în imediata vecinătate a
comunei și golfului Dubova (318 m altitudine)
Masivul Ciucarul Mic  (316 m  altitudine)

90. Ce tip genetic de roci predomină în Munții Banatului ?

Munții Banatului sunt alcătuiți din sisturi cristaline la care se adauga calcare, flis si
roci vulcanice.

91. Prezentați importanța turistică a Munților Aninei.

Peștera Comarnic este cea mai mare peșteră din Munții Banatului ca și dezvoltare a
galeriilor.
Peștera Buhui este a doua peșteră ca mărime din Munții Banatului (după Peștera
Comarnic).
 Peştera Popovăţ se numără printre atracţiile turistice care se regăsesc în Cheile
Caraşului, în Munţii Aninei.
Izbucul Bigăr este un izvor carstic.
Cascada Bigăr care este cunpscută ca fiind una dintre cele mau spectaculoase casacde
din țară.
Lacul Buhul priml lac artificial din România construit pe calcar.
Calea ferată Anina – Oravița este prima cale ferată montană din România.

92. Precizați un superlativ geografic legat de Cheile Nerei.

Cele mai lungi din țară – 22 km

93. Enumerați cele patru râuri importante care izvorăsc din Munții Semenic și precizați spre
ce punct cardinal curge fiecare.
Timiș – est
Belareca –sud-est
Nera – sud
Bârzava – nord –vest, sud – vest
Minișul

94. În ce unități montane din Carpații Occidentali se află arealul compact cel mai mare cu
calcare din România ?
Munții Aninei și Locvei
95. Precizați numele sub este cunoscută, în literatura geografică, Pediplena Carpatică în
Munții Semenic și în cei ai Almăjului.
în Semenic – „Suprafaţa Semenic”, la 1400 – 1450 m (Grigore, 1981); în Munţii
Almăjului, Posea și Gârbacea (1961) o numesc „Suprafaţa Almăjului”, la 800 – 1100
m.

96. Precizați unde trăiesc "pădurenii"; explicați numele acesta și enumerați trei sate ale lor;
ce fel de sate sunt aici, ca fizionomie ?
Pădureni reprezintă o populație băștinașă care s- a format pe Platoul Poiana Ruscă.
Din otice parte ai urca trebuie să treci pintr-o pădure, în special pădure de fag. Sate
risipite: Cerișor....

97. Explicați de ce, în Munții Banatului, nu sunt păduri de molid ?

Din cauza influențelor mediteraneene și oceanice, precum și din cauza altitudini nu
foarte mare.

98. Din ce specie sunt alcătuite predominant pădurile din Munții Banatului ?
Fag – cele mai bune condiții de vegetație din toată țara

99. Precizați unde și la ce altitudine poate fi întâlnit fagul în locul cel mai coborât din
România.
Fagul coboară până la Cazanele Dunării unde la 70 m - cazanele Mraconia –
Decebalus
100. Numiți și explicați două teorii geomorfologice referitoare la formarea văii transversale
a Dunării prin Carpați.
-
101. Câte terase are Dunărea în Defileu ? Cum se numește și la ce altitudine relativă se
desfășoară cea mai înaltă dintre acestea ?
8 terase – Veluciu Ciucar 260-300m.

102. Cum se numește localitatea în care Dunărea intră în țară și, totodată, în Defileu ? Cum
se numește localitatea în care Dunărea iese din Defileu ? În ce unitate geografică se află
ea ? Ce lungime are acest defileu ?
Baziaș – Gura Văii

103. În ce an a fost dat în exploatare Lacul Porțile de Fier ? Ce suprelativ geografic deține
acesta ?
1972 – cel mai mare lac din România.

104. Explicați necesitatea creării lacului Porțile de Fier; precizați două consecințe negative
ale formării acestui lac.
Lacul Porțile de Fier a fost creat pt. navigare și energie electrică.
Negativ: - asupra ecosistemelor, în special asupra peștilor;
- mulți oameni au trebuit să-și lase casele;
- sedimentele, în special cele grosiere, nu trec de baraj.

105. Localizați și precizați încă un nume pentru pasul Domașnea; între ce orașe face ea
legătura ? ce șosea europeană trece prin acesta ?
Poarta Orientala – Munții Semenic, pas de joasă altitudine (540 m), situat pe cumpăna
de ape dintre bazinul râului Timiș și cel al Cernei, în culoarul Timiș-Cerna, în arealul
com. Domașnea, jud. Caraș-Severin.
Face legătura între Orșova și Caransebeș.
Șoseaua București – Timișoara

106. Ce magistrală feroviară trece prin Culoarul Timiș - Cerna ?

București - Timișoara

107. Ce râuri drenează Depresiunea Bozovici ? Cum mai este ea numită ?

Nera, Timiș, Bârzava, Caraș și Minișeu. ( Depresiunea Almăjului)

108. Numiți cele două depresiuni în care se află orașele Reșița și Oțelu Roșu. Din ce județ
fac ele parte ? Care este orașul de reședință a acestui județ ?
Reșița – Depresiunea Caraș Ezeriși
Oțelu Roșu – Culoarul depresionar Bistrița
Ele fac parte din județul Caraș-Severin, orașul reședință este Reșița.

SUBIECTE EXAMEN IAN. - FEB. 2022

1. Enumerați munții formați din fliș din Grupa Centrală a Carpaților Orientali.
 Flișul – roci sedimentare cutate
reprezintă ansamblul de roci care s-au sedimentat pe fundul mării în timpul când acesta se
afla într-o continuă mișcare de ridicare spre a deveni un lanț muntos (Marea Paratethys în
Carpați).
În Carpații Orientali există două tipuri de fliș:
→ 1. Flișul intern (de vârstă cretacică) se întâlnește în munții Maramureșului, Obcina
Mestecănişului, Stânişoara, Bistriţei, Ceahlău, Tarcău, Ciucului, Bodoc, Baraolt, Întorsurii,
Ciucaş, Grohotiş, Baiului, trecând şi în sudul Bucegilor.
→2. Flișul extern (de vârstă cretacic-paleogenă) se găsește în Obcina Mare, Stânişoara,
Goşmanu, Berzunţi, Ciucului, Nemira, Vrancei, Penteleu, Ivăneţu, Podu Calului, dar şi pe
areale mai mici în: Ceahlău, Obcina Feredeului, Tarcău, Tătaru – Siriu.
Exemple: conglomerate, gresii, șisturi, brecii, argile, marne, calcare
2. Enumerați și localizați 10 mânăstiri ortodoxe din Munții Stânișoara.
Voroneț se află în satul Voroneț, lângă orașul Gura Humorului - supranumită „Capela Sixtină
a Estului” ctitorită de către Ștefan cel Mare.
Slatina – comuna Slatina, jud. Suceava, Valea Moldovei - ctitorită de către Alexandru
Lăpușneanu
Slătioara – comuna Râșca, jud. Suceava.
Râșca - comuna Râșca, jud. Suceava - ctitorită de către Petru Rareși.
Bogdănești – sat Bogdănești, jud. Suceava.
Mănăstirea Sfânta Cruce - sat Poiana com. Brusturi-Drăgănești, jud. Neamț.
Ansamblul Mănăstirii  Secu, cu schiturile Nifon, Sfântul Ilie (dealul Taciunele din satul
Stânca com. Vânători-Neamț) - jud. Neamț – în S râului Neamț.
Ansamblul Mănăstirii Sihăstria, cu schiturile Daniil Sihastru, Înălțarea Sfintei Cruci sau
Poiana lui Ioan, Bouleț - - jud. Neamț – în S râului Neamț.
Văratec – satul Văratic, com. Agapia. Jud. Neamț.
Ansamblul Mănăstirii Agapia, cu schiturile Agapia Veche (Agapia din deal) - com. Agapia.
Jud. Neamț.
Almaș - Jud. Neamț.
Peștera (Dealul Cârloman, spre comuna Gârcina) - Jud. Neamț
Ansamblul Mănăstirii Bistrița – sat Bistrița. com. Alexandru cel Bun, Jud. Neamț
Peștele (sat Cotârgași oraș Broșteni) Jud. Neamț

3. Caracterizați Munții Rodnei din punct de vedere turistic.

Cascada Cailor – cea mai înaltă cădere de apă din România, se află în stațiunea Borșa din
jud. Maramureș.
Pasul Prislop – ca mai înaltă trecătoare din Carpați Orientali, leagă Maramureșul de Moldova.
Lacul Lala Mare – unul dintre cele mai mari lacuri glaciare din România.
Lacul Iezer – lac glaciar.
Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei – arie protejată.

4. Caracterizați Munții Bucegi din punct de vedere turistic.

Babele si Sfinxul Sunt monumente ale naturii situate pe platoul Bucegilor.
Castelul Peleș din Sinaia a fost folosit de către Carol I ca reședință de vară după moartea s-a
în 1914 a devenit muzeu.
 Castelul Cantacuzino din Bușteni.
Peștera Ialomiței – alt.1660m în Muntele Bătrâna.
Crucea Eroilor Neamului este situata în masivului Caraiman, chiar pe marginea abruptului
către Valea Seaca, la altitudinea de 2291 m, fiind unica in Europa atât prin altitudinea
amplasării, cât și prin dimensiuni. A fost construită la inițiativa Reginei Maria și a regelui
Ferdinant I, în cinstea celor care au murit în Primul Război Mondial.
Cascada Urlătoare se află deasupra Poienii Țapului, în orașul Bușteni.

5. Caracterizați Munții Făgăraș din punct de vedere turistic.

Transfagarasanul este unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din întreaga Europa, e
gaseste la o altitudine de 2042 de metri, fiind astfel al doilea cel mai înalt drum din tara.
Balea Lac este cea dintai atracție a Fagarasilor, situat si el la altitudinea de 2040 de metri,
aproape de Transfagarasan, de origine glaciară.
Cascada Balea situată între vârfurile Negoiu și Moldoveanu, cea mai mare din țara.
Desi principalele atractii turistice ale Fagarasilor sunt de origine naturala, acestia adapostesc,
de asemenea, cateva locuri istorice, cum ar fi Cetatea Fagarasului. Cu o vechime de aproape 700
de ani, aceasta fortareata este considerata a fi simbolul regiunii. 

6. Caracterizați Masivul Ceahlău din punct de vedere turistic.

Cascada Duruitoarea
Cheile Bicazului – defileu pitoresc.
Vârful Toaca (1904 metri) si Ocolașul Mare (1907 metri)
O importantă atracție turistică a zonei este lacul de acumulare Izvorul Muntelui (Lacul Bicaz).
Acest lac a fost format pe râul Bistrița, prin crearea barajului de acumulare Bicaz.
Căciula Dorobanțului - conglomerate
Poiana Macilor
Panachia - conglomerate
Stânca Dochia - conglomerate
Detunatele- conglomerate
Mănăstirea Ceahlău

7. Pădurile de molid din Carpați: localizare (în suprafață și în altitudine), alcătuire

(speciile cu care molidul se asociază), fauna caracteristică.
Păduri de molid (1200m-1600m, 1700m):
→Munții Bihor, Bătrâna, Muntele Mare , Gilău, Vlădeasa.
→ Munții Șureanu, Cindrel, Lotrului
→ Munții Bistriței, Ceahlău, Giurgeu, Hășmașu Mare,
Vegetație: molid (picia abies), brad alb (abies alba), pin (pinus silvestris), zâmbrul (pins
cemra) zada (larix decidua), tisa
Faună:  omida molidului, ciocănitoare, pițigoi de brădet, forfecuță, șoarece vărgat, jder, cocoș
de munte, 

8. Pădurile de fag din Carpați: localizare (în suprafață și în altitudine), alcătuire (speciile
cu care fagul se asociază), fauna caracteristică.
Păduri de fag ( 600-1200m)
Vegetație:
- arbori: fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei;
- arbuști: alun, mur, corn;
- plante erbacee: ferigă, mușchi, licheni, mierea-ursului, păius;
Faună:
 - animale nevertebrate: insecte (cărăbuș de pădure, croitorul fagului);
- animale vertebrate: ciocanitoare, gaiță, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veveriță, mistret,
pisică salbatică.

9. Lacurile naturale din Carpații Românești: geneză, exemple din toate cele trei ramuri carpatice.
10. Lacurile antropice din Carpații Românești: geneză, exemple din toate cele trei ramuri
carpatice.
11. Râurile din Carpații Orientali: enumerare, localizare (locul izvorului, traseul prin Carpați,
afluenți primiți, orașele prin care trece, locul de vărsare).
12. Râurile din Carpații Meridionali: enumerare, localizare (locul izvorului, traseul prin Carpați,
afluenți primiți, orașele prin care trece, locul de vărsare).
13. Râurile (și fluviile) din Carpații Occidentali: enumerare, localizare (locul izvorului, traseul
prin Carpați, afluenți primiți, orașele prin care trece, locul de vărsare).
14. Alcătuirea geologică a Carpaților Meridionali.
Sunt alcătuiți predominant din șisturi cristaline, dar în unele masive montane apar și
conglomerate ( Munții Bucegi) și calcare ( în grupele Bucegi, Parâng și Retezat-Godeanu)
15. Alcătuirea geologică a Grupei Sudice a Carpaților Orientali.
Roci sedimentar/fliș (Vrancea, Buzău, Baiului, Bârsei, Ciucaș), conglomerate (Ciucaș)
16. Alcătuirea geologică a Grupei Centrale a Carpaților Orientali.
Roci vulcanice ( Călimani, Gurghiu, Harghita), metamorfice ( Bistrița, Giurgiu, Ceahlău,
Hășmașu Mare), sedimentare/fliș (Stânișoara, Tarcău, Ciucului, Goșmanu, Nemira, Burzunti),
conglomerate (Ceahlău), calcar ( Hășmașu Mare).
17. Alcătuirea geologică a Grupei Nordice a Carpaților Orientali.
Roci vulcanice (Oaș, Gutâi, Țibleși), roci metamorfice ( Rodnei, Maramureșului, Suhad), roci
sedimentare/fliș ( Ob. Mestecăniș, Ob. Feredeu, Ob. Mare)
18. Alcătuirea geologică a Carpaților Occidentali.
Sunt alcătuiți din roci vulcanice (Munții Metaliferi din Apuseni), metamorfice și sedimentare
(cu precădere calcare)
19. Carpații - date morfometrice și morfografice.
20. Suprafețele de nivelare din Carpați.
21. Relieful petrografic din Carpați (cu excepția celui carstic).
22. Relieful carstic din Carpați și importanța turistică a acestuia.
23. Relieful vulcanic din Carpați și importanța turistică a acestuia.
24. Relieful glaciar și periglaciar din Carpați și importanța turistică a acestuia.
25. Relieful fluvio - torențial din Carpați și importanța turistică a acestuia.
26. Morfodinamica actuală din Carpați.
27. Regimul eolian din Carpați (inclusiv calmul atmosferic, direcția și intensitatea vântului pe
nivele altitudinale, vânturile locale).
28. Temperatura aerului și precipitațiile din Carpați.
29. Vegetația și fauna din etajele subalpin și alpin din Carpați.
Vegetația subalpină (1800-2000m) arbuști subalpini (Jneapăn, ienupăr, merișor, salcie pitică,
bujor de munte, floare de colț)
Vegetația alpină: (peste 2000m) pășuni alpine
Fauna: capra neagră, vulturul, acvila de munte
30. Caracteristicile generale ale solurilor din Carpați.
Solul este acel strat afânat de la suprafaţa terestră, alcătuit din amestecul uneori componenta
minerală (roca) şi cea organică (provenită din descompunerea resturilor vegetale). Materia
descompusă ce intră în alcătuirea solului se numește humus.
În Carpați, solurile sunt scurte (profilul lor are, de regulă, sub 50 – 60 cm) și bogate în
schelet (bucăți de rocă, pietre); totodată, în Carpați predomină solurile la care componenta
organică sau humusul este slab amestecată cu cea minerală (roca).

31. Caracterizarea Parcului Național Munții Rodnei.

Parcul Național Munții Rodnei se află în Carpați Oriental, decretat în anul 1990, protejează:
→ splendide forme de relief glaciar, precum: circuri, văi, morene, praguri,
→ lacuri glaciare: Lala, Buhăiescu.
→ animale precum: capra neagră (Rupicapra rupicapra), cocoşul de mesteacăn (Tetrao
tetrix), ursul brun, râsul, cerbul carpatin, marmota, acvila de munte (Aquila chrysaetos);
→ specii vegetale precum zâmbrul (Pinus cembra), Centaurea carpatica, Soldanela
hungarica, clopoțeii de munte (Campanula carpatica), floarea de colț (Leontopodium
alpinum);
→ peşteri precum Izvorul Tăuşoarelor (aproape 400 m diferenţă de nivel între punctele
extreme),
→ cascada Izvorul Cailor.

32. Carcaterizarea Parcului Național Munții Călimani.

Parcul Naţional Munţii Călimani se află în Carpați Oriental, decretat tot în 1990, protejează:
→ forme de relief rezidual pe piroclastite, precum ansamblul “12 Apostoli”, “Moşul”; grote (Tr.
Naum, în 1962, propune pentru acestea termenul de “vulcanocarst”);
→ specii floristice precum zâmbrul, tisa (Taxus baccata), rododendronul sau smârdarul, sângele
voinicului (Nigritella rubra, N. nigra);
→ specii de animale precum cinteza alpină (Montifrigilla nivalis), cocoşul de mesteacăn, cocoşul
de munte (Tetrao urogallus), ierunca (Tatrastes bonasia), ursul brun, jderul, lupul, cerbul carpatin.
33. Carcaterizarea Parcului Național Ceahlău.
Parcul Naţional Ceahlău se află în Carpați Orientali și a fost înființat în anul 1994.
→ în cadrul său există rezervaţia ştiinţifică „Ocolaşu Mare”, care protejează turbăria
subalpină cu specii de muşchi, afin, merişor, jneapăn de pe platoul dintre Bâtca lui
Ghedeon şi Ocolaşul Mare);
→ pe versantul estic există rezervaţia forestieră „Poliţa cu Crini”, decretată în anul 1941,
care ocroteşte arboretul excepţional de larice (zadă sau „crini”, în limbajul local) – Larix
decidua var. Carpatica – în amestec cu molid (Picea abies) şi pin (Pinus silvestris); de
asemenea, se urmăreşte protejarea reliefului de turnuri („clăi” sau „cuşme”) şi alte
formaţiuni stâncoase din conglomerate (Panaghia, Piatra Ciobanului, Cuşma
Dorobanţului, Piatra Lăcrimată, Coloana Dorică, Clăile lui Miron),
→ numeroaselor specii vegetale (1111 în total, între care unele sunt ocrotite sau endemice,
precum floarea de colţ, genţiene galbene şi albastre, sângele voinicului, papucul doamnei,
Saxifraga sp., Campanula sp., vulturica – fig. nr. 143)
→ şi animale (anumiţi şoimi precum vânturelul, dar şi capra neagră, râsul, ursul brun,
lupul, cerbul carpatin, cocoşul de munte),
→ a pădurilor bătrâne de amestec (fag, brad şi molid), a tufărişurilor şi pajiştilor subalpine
(cu jneapăn, ienupăr, afin, merişor, anin de munte, salcie pitică),
→a apelor (cascada Duruitoarea) etc.
34. Carcaterizarea Parcului Național Cheile Bicazului - Hășmaș.
Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş se află în Carpați Orientali și a fost înfințat în 1990.
Aici se regăsește un ansablu geomorfologic extraordinar, format din Cheile Bicazului (cele mai
spectaculoase chei din ţara noastră, având o lungime de numai 7 km, însă cu pereți impresionanți,
înalți de peste 300 m, stânci impozante precum Piatra Altarului, abrupturi precum cele ale
Surducului, Suhardului Mic.
→ a Lacului Roșu (cel mai cunoscut lac de baraj natural din România, format ca efect al prăbușirii
unei părți din grohotișul puternic alterat din cadrul Muntelui Ucigașul),
→ peisajului pitoresc al zonei centrale a Masivului Hăşmaşu Mare (depresiuni carstice precum
Poiana Albă, stânci impozante precum Piatra Singuratică, abrupturi precum cele ale Hăghimaşului
Mare, Fratelui),
→ specii vegetale (omagul, barba ungurului, cosacii bicăjeni, vulturica de Pojorâta, cetina de negi
– Juniperus sabina ş.a.)
→animale (râs, urs, cerb ş.a.).
35. Carcaterizarea Parcului Natural Bucegi.
 Parcul natural Munții Bucegi se suprapune pe cea mai mare parte a acestor munți, în cadrul
său existând mai multe rezervații, dintre care cea mai mare (3478 ha) și cu peisajul cel mai variat
și atrăgător este Abruptul Prahovean.
Munții Bucegi sunt formați din conglomerate cu intercalații de gresii (vârstă cretacică), la care
se adaugă (îndeosebi în vest) calcare (vârstă jurasică); conglomeratele, care predomină, sunt o rocă
foarte dură (de unde altitudinea de peste 2500 m a acestor munți, precum și relieful spectaculos de
abrupturi, „clăi” (Claia Mare a Jepilor etc), „colți” (Colții Morarului sunt cei mai cunoscuți și
spectaculoși), „hornuri” (văi seci, în pantă mare, mai cunoscute fiind Hornurile Mălăeștilor), sau
cel glaciar bine dezvoltat și încă menținut ca relief relict, din Pleistocen).
Văile glaciare pornesc radiar din Vârful Omu (2505): Mălăești, Țigănești (către nord), Gaura
(către vest), Doamnele, Ialomiței (către sud), Cerbului, Morarului (către est); duritatea mare a
conglomeratelor și structura sinclinală (întreg masivul reprezintă un sinclinal suspendat) a condus
la dezvoltarea reliefului structural, în primul rând a cuestelor cu fruntea către est (către Valea
Prahovei), dar și către vest (pe calcare);
→ cele mai cunoscute stânci din acești munți sunt Sfinxul și Babele (monumente ale naturii),
modelate de agenții externi, în primul rând alternanța îngheț – dezgheț și secundar acțiunea
vântului (eolizație sau coraziune);
→ dintre plantele ocrotite sau rare care vegetează îndeosebi pe abrupturile care înconjoară
muntele spre est, nord și vest, amintim: floarea de colț (Leontopodium alpinum), tisa (Taxus
baccata), gențiana (Gentiana lutea), zâmbrul (Pinus cembra – un singur exemplar mai poate fi
găsit pe valea glaciară a Ialomiței), bulbucii de munte (Trollius europaeus), sângele voinicului
(Nigritella nigra, N. rubra), rododendronul (Rhododendron kotschyi, cu flori de culoare roz –
cyclame îndeosebi în luna iunie), diferite garofițe (Dianthus tenuifolius ș.a.), specii de păiuș
(Festuca bucegiensis, F. porcii), cuișoara (Alyssum repens);
→ dintre animalele ocrotite iese în evidență capra neagră (Rupicapra rupicapra), care
populează abrupturile cu stâncărie dar și cu pâlcuri de iarbă (efective mai mari sunt pe masivele
Bucșoiu, Morarul, Padina Crucii, abrupturile estice ale Coștilei și Caraimanului).

36. Carcaterizarea Parcului Național Retezat.

Parcul Naţional Retezat se află în Carpații Meridionali și a fost decretat încă din 1935;
Retezatul este unul din cele mai frumoase şi mai spectaculoase masive montane din ţară, cu
peisaje unice, relief glaciar (căldări sau zănoage, văi, morene, blocuri eratice), multe lacuri
glaciare, pâraie năvalnice, creste sau custuri, pereţi verticali,
→ specii vegetale rare, ocrotite sau endemice (Pinus cembra – zâmbrul, Centaurea retezatensis,
Barbarea lepuznica, Trifolium retezaticum, Draba dorneri – flămânzica, Hieracium sp. – vulturica,
cu nu mai puţin de 27 specii),
→ animale ocrotite (capra neagră, marmota, urs, mistreţ );
→ în Retezat se află şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele (1630 ha), în care accesul uman este
restricţionat şi în cadrul căreia se află cele mai multe dintre speciile vegetale ocrotite din acest
masiv, precum şi peisajul subalpin şi alpin cu forme de relief şi lacuri glaciare.
37. Carcaterizarea Parcului Național Cozia.
Parcul Naţional Cozia – în acest masiv (cu altitudinea de 1668 m) se pun în evidenţă: o foarte
expresivă etajare a vegetaţiei (de la etajul gorunului până la etajul molidului), dar şi fenomenul de
inversiune de vegetaţie (gorunul poate fi întâlnit până la 1300 m altitudine pe versantul sudic, în
timp ce fagul şi bradul coboară până la 400 m, pe versantul nordic);
→un spectaculos relief ruiniform pe gnaise oculare de Cozia; cascade (Gardului); chei (Bulzului,
Ciuhei Mari); specii endemice de plante (măceşul de Cozia – Rosa villosa ssp. coziae).

38. Carcaterizarea Parcului Natural Cazanele Dunării - Porțile de Fier.

Parcul Natural Cazanele Dunării – Porțile de Fier, se află în Carpați Occidentali și a fost
declarat în anul 2003. Se desfășurându-se pe teritoriul munților: Locvei, Almăjului, Mehedinți și
al Podișului Mehedinți; dincolo de Dunăre, în Serbia, există de asemenea o arie protejată
asemănătoare, în Munții Dobrianske și Podișul Miroci, ceea ce corespunde oarecum cu ideea din
perioada amenajării Lacului Porțile de Fier 1 (1972), a întemeierii unei zone de protecție
transfrontaliere. Dunărea formează un defileu spectaculos, între Baziaș și Gura Văii, pe o lungime
de 144 km, alcătuit (ca orice defileu) dintr-o succesiune de sectoare înguste și sectoare mai largi,
depresionare; această alternanță este explicabilă pe de o parte prin lungimea mare a defileului și pe
de altă parte prin caracterul de vale transversală (Dunărea intersectează mai multe litofaciesuri ale
Carpaților Meridionali în sens geologic, unele mai dure, precum calcarele de la Cazane, altele mai
moi, precum sedimentarul Neogen de la Liubcova sau cel de la Orșova – Bahna). Dintre sectoarele
înguste mai spectaculoase și cunoscute sunt cele două numite „Cazane”: Cazanele Mari (între
Muntele Ciucaru Mare, 316 m, pe malul românesc și Muntele Știrbățu Mare, 768 m, pe malul
sârbesc) și Cazanele Mici (între Ciucarul Mic, 311 m și Știrbățul Mic, 626 m). Aici, în Defileul
Dunării, fagul (Fagus sylvatica) coboară la cea mai mică altitudine din țară (70 m, altitudinea
luciului de apă al Lacului Porțile de Fier I) și de asemenea tisa (Taxus baccata), la aproximativ 80
m; în Cazane, pe platourile și pe abrupturile către Dunăre ale celor două masive (Ciucaru Mare și
Ciucaru Mic), dar și în alte locuri, cu precădere însorite din lungul defileului, cresc o multitudine
de specii vegetale termofile: liliacul (Siringa vulgaris), alunul turcesc (Corylus colurna), cărpinița
(Carpinus orientalis), mojdreanul (Carpinus ornus), scumpia (Cotinus coggygria), cerul (Qvercus
cerris), stejarul pufos (Qvercus pubescens) și pot fi întâlnite de asemenea specii de animale
termofile, sudice: vipera cu corn (Vipera ammodytes), scorpionul (Euscorpius carpathicus),
broasca țestoasă de uscat (Testudo hermanni) etc.
 Dintre speciile de plante endemice care vegetează în acest defileu menționăm: cărbunașul (Jasione
dentata), tulichina cu aspect de laur (Daphne laureola), mazărea sălbatică (Pisum elatius), laleaua
Cazanelor (Tulipa hungarica) etc.
Prezența calcarelor în cadrul acestui parc a impus forme exocarstice (doline, uvale, lapiezuri, văi
seci sau hornuri, pe cele două masive din Cazane: Ciucaru Mare și Ciucaru Mic, dar și în alte
părți: Platoul Sfânta Elena, văile Berzasca și Mudovița Seacă, culmile Svinecea Mare și Svinecea
Mică), dar și endocarstice (peșteri precum: Ponicova, Veterani, Gaura cu Muscă, Gura
Haiducească, Chindiei).
39. Carcaterizarea Parcului Natural Putna - Vrancea.
Parcul natural Putna – Vrancea se află în Carpații Orientali a fost declarat în anul 2004 și
ocupă o suprafață importantă din partea centrală și de nord-vest a Munților Vrancei;
→ aceștia sunt formați exclusiv din fliș (predomină gresiile) și au un aspect deosebit de sălbatic,
fiind foarte bine împăduriți, cu molid în zona centrală și mai sus de 1200 m și cu păduri de
amestec din molid, bradși fag mai jos de această altitudine, iar pe vârfurile cele mai înalte (Goru,
1784 m, Lăcăuți, 1777 m, Coza, 1629 m, Giurgiu, 1721 m, Zboina Frumoasă, 1657 m) se pot
întâlni asociații vegetale subalpine (jneapăn, ienupăr, afin, merișor);
→ aici sunt văi adânci, întunecoase, care prezintă numeroase sectoare de îngustare (cum sunt, de
exemplu Cheile Tișiței , dar și pe celelalte văi importante precum Zăbala, Năruja, Coza etc);
→ poate fi întîlnită tisa (Taxus baccata), un arbore de talie redusă, tot mai puțin răspândit în
Carpații noștri, iar dintre animalele care populează pădurile sau stâncăriile sălbatice ale Vrancei
amintim: ursul, lupul, râsul (Lynx lynx), mai nou capra neagră (Rupicapra rupicapra).

1. ALTITUDIN MAXIME
Carpații Orientali
Grupa Nordica - Carpații Maramureșului și ai Bucovinei
Munții Rodnei – Vf. Pietrosul Rodnei - 2303m
- Vf. Ineu – 2279m
Munții Maramureșului – Vf. Farcău – 1956 m
Munții Suhard – Vf. Omu -1932m
Munții Țibleș – Vf. Bran 1839m
Munții Oaș – Vf. Piatra Vâscului 917m
Munții Igniș – Vf. Igniș – 1307 m
Munții Gutâi – Vf. Gutâiul Mare – 1443 m
Munții Lăpuș – Vf. Văratec -1357 m
Ob. Mestecăniș – Vf. Lucina -1588m
Ob. Feredeu – Vf. Veju Mare – 1494m
Ob. Mare – Vf. Sihloaia – 1224m
Ob. Brodinei – Vf. Poiana Săcălești – 1316m
Grupa Centrală - Carpații Moldo-Transilvani
Munții Giumalău – Vf. Giumalău – 1857 m
Munții Rarău – Vf. Rarău – 1651m
Munții Stânișoara – Vf. Bivolu – 1530m
Munții Bistriței –Vf. Budacu – 1859m
Munții Giurgeu – Vf. Prișca – 1544 m
Munții Ceahlău – Vf. Ocolașu Mare – 1907m
Munții Hășmașu-Mare – Vf. Haghimașu Mare – 1792m
Munții Tarcău – Vf. Grindușu – 1664m
Munții Goșmanu – Vf. Geamăna – 1442m
Munții Ciucului – Vf. Noscolat – 1553m
Munții Berzunți – Vf. Berzunți – 984m
Munții Călimani – Vf. Pietrosu – 2100m
Munții Gurghiu – Vf. Saca – 1776m
Munții Harghita – Mădăraș – 1800m
Munții Perșani – Vf. Cetății – 1104 m
Munții Baraolt – Vf. Havad – 1019 m
Munții Bodoc – Vf. Cărpiniș -1241m
Munții Nemira – Vf. Nemira Mare – 1648m

Grupa Sudica – Carpații Curburii

Munții Vrancei – Vf. Goru – 1785m
Munții Penteleu – Vf. Penteleu -1772m
Munții Ivănețu – Vf. Ivănețu – 1191m
Munții Podul Calului – Vf. Podul Calului 1439m
Munții Tătaru-Siriu – Vf. Tătaru – 1479m/ Vf. Malaia – 1663m
Munții Zmeuret-Muntioru
Munții Întorsurii – Vf. Piliștea - 1222m
Munții Ciucaș – Vf. Ciucaș – 1954 m
Munții Ghrohotiș – Vf. Grohotiș -1768 m
Munții Baiului – Vf. Neamțu – 1923m
Munții Bârstei →Munții Postăvaru – Vf. Postăvaru -1799m
→ Munții Piatra Mare – Vf. Piatra Mare – 1843m

Carpații Meridional
Grupa Bucegi
Munții Bucegi – Vf. Omu 2505m
Munții Piatra Craiului – Vf. La Om – 2238 m
Munții Leaota – Vf. Leaota 2133m

Grupa Făgăraș
Munții Făgăraș – Vf. Moldoveanu -2544m
- Vf. Negoiu – 2535 m
- Vf. Viștea Mare – 2527 m
- Vf. Hârtopul Darei – 2506m
- Vf. Dara – 2501m
Munții Iezer – Vf. Iezer - 2462m
Munții Cozia – Vf. Ciuha Mare 1668m
Munții Țaga – 1641 m
Munții Ghițu – Vf. Ghițu 1622m
Munții Frunți –Vf. Muntișor 1534m

Grupa Parâng
Munții Parâng – Vf. Parângul Mare 2519m
Munții Cindrelului – Vf. Cindei 2244m
Munții Lotrului – Vf. Șteflești 2242 m
Munții Latoriței – Vf. Cărbunele 2172m
Munții Șureanu – Vf. Lui Pătru – 2130m
Munții Căpățânii – Vf. Nedeia 2130 m

Grupa Retezat-Godeanu
Munții Retezat – Vf. Peleaga – 2509m
Munții Godeanu – Vf. Gugu – 2291m
Munții Țarcu – Vf. Țarcu – 2190m
Munții Cernei – Vf. Dobrii -1928m
Munții Vâlcan – Vf. Straița -1868 m
Munții Tulișa – Vf. Tulișa -1793m
Munții Mehedinți – Vf. Valea lui Stan 1466m

Carpații Occidental
Munții Apuseni
Munții Bihor – Vf. Bihor (Curcubăta Mare) – 1849m
Munții Vlădeasa – Vf. Vlădeasa – 1836 m
Masivul muntele Mare – Vf. Muntele Mare - 1826m
Muntele Bătrâna – Vf. Bătrâna – 1579m
Munții Gilău – Vf. Chicerea Comorii 1475m
Munții Metalifer – Vf. Poienița – 1437m
Munții Trascău – Vf. Dâmbău 1369m
Munții Codru Moma – Vf. Pleșu – 1112m
Muntele Meseș – Vf. Măgura Priei - 996m
Munții Pădurea Craiului – Vf. Hodrâncușa – 1027m
Muntele Șes (Plopiș) – Vf. Măgura Mare – 918m
Muntele Zarandului –Vf. Drocea – 836m

Munții Banatului
Munții Semenic – Vf. Piatra Goznei – 1446m
Munții Almăjului – Vf. Svinecea Mare – 1224m
Munții Aninei – Vf. Leordișu -1160m
Munții Poiana Ruscă – Vf. Padeșu – 1374m
Munții Locvei –Vf. Corhanul Mare – 735m
Munții Dognecei – Vf. Culmea Poeții – 615m
 2. DEPRESIUNI
Carpații Orientali
Grupa Nordica - Carpații Maramureșului și ai Bucovinei
Depresiunea Oaș (Negrești – Oaș)
Depresiunea Maramureșului ( Sighetul Marmației, Vișeul de Sus, Borșa)
Depresiunea Dornelor (Vatra Dornelor)

Grupa Centrală - Carpații Moldo-Transilvani

Depresiunea Drăgoiasa (Drăgoiasa)
Depresiunea Bilbor (Bilbor)
Depresiunea Borsec ( Borsec)
Depresiunea Giurgeu ( Toplița , Gheorgheni)
Depresiunea Ciucului (Miercurea-Ciuc)
Depresiunea (Dărmănești, Comănești)

Grupa Sudica – Carpații Curburii

Depresiunea Brașov ( Zărnești, Râșnov, Codlea, Brașov, Săcel, Sfântul Gheorghe, Covasna,
Târgul Secuiesc, Brețcu