Geografia Romaniei Caiet Pentru Clasa A 8 A

DIRECȚIA PENTRU CULTURĂ, SPORT, TURISM ȘI TINERET – MEDIAȘ
COLEGIUL TEHNIC „MED)ENS)S” MEDIAȘ
Prof. dr. IOAN MĂRCULE
GEOGRAFIA ROMÂNIEI
Caiet pentru clasa a VIII-a
(auxiliar didactic)
Prefață: Prof. dr. CRISTINA GHI Ă
Editura Sfântul Ierarh Nicolae
Brăila
2016
1
Referenți: Prof. Corina TĂNASE
Prof. dr. Vasile MĂRCULEȚ
Redactare și tehnoredactare: Ioan Mărculeţ
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

MĂRCULEȚ, IOAN
Geografia României caiet pentru clasa a VIII-a : (auxiliar didactic)/
prof. dr. Ioan Mărculeț pref prof. dr. Cristina Ghiță. -
Brăila Editura Sfântul Ierarh Nicolae,
ISBN 978-606-30-0469-8
I. Ghiță, Cristina pref.
371.671:913(498)
ISBN
Editori: Direcția pentru Cultură, Sport, Turism și Tineret – Mediaș

Colegiul Tehnic „Mediensis” Mediaș
Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
2
CUPRINS
Ţrefa ă (Ţrof. dr. Cristina Ghiță) ………………………………………………………………………………………….4
Nota autorului .................................................................................................................................................................5
România – pozi ia geografică ..................................................................................................................................6
Caracteristicile, formarea și evolu ia reliefului ...............................................................................................8
Unită ile majore de relief ale României ............................................................................................................10
Carpa ii Orientali ........................................................................................................................................................12
Carpa ii Meridionali ..................................................................................................................................................15
Carpa ii Occidentali ...................................................................................................................................................18
Depresiunea Colinară a Transilvaniei ...............................................................................................................20
Subcarpa ii ....................................................................................................................................................................22
Podișul Getic ..................................................................................................................................................................25
Podișul Mehedin i .......................................................................................................................................................26
Podișul Moldovei .........................................................................................................................................................27
Podișul Dobrogei .........................................................................................................................................................29
Dealurile de Vest .........................................................................................................................................................31
Câmpia de Vest .............................................................................................................................................................33
Câmpia Română ..........................................................................................................................................................35
Lunca și Delta Dunării ..............................................................................................................................................38
Platforma continentală a Mării Negre și litoralul românesc ..................................................................40
Clima. Factorii genetici ............................................................................................................................................42
Caracteristicile elementelor climatice ..............................................................................................................43
Nuan ele climatice .....................................................................................................................................................47
Factorii care determină și influen ează hidrografia. Dunărea ..............................................................49
Râurile interne .............................................................................................................................................................51
Lacurile. Apele subterane și izvoarele ...............................................................................................................53
Marea Neagră ..............................................................................................................................................................55
Vegeta ia, fauna și solurile .....................................................................................................................................57
Numărul popula iei și evolu ia numerică. Densitatea popula iei și
reparti ia ei geografică ............................................................................................................................................61
Structura popula iei României .............................................................................................................................64
Așezările rurale şi tipologia lor ............................................................................................................................67
Tipuri de orașe .............................................................................................................................................................69
Caracterizarea geografică a orașului București ..........................................................................................71
Organizarea administrativ-teritorială .............................................................................................................74
Agricultura. Premisele naturale, cultura plantelor și creșterea animalelor ....................................76
)ndustria energetică și industria energiei electrice .....................................................................................79
Alte ramuri industriale ………………………………………………………………………………………………….81
Transporturile și telecomunica iile ....................................................................................................................83
Comer ul intern și turismul ....................................................................................................................................85
România în Europa şi în lume. Locul României în economia europeană şi în lume ……………...87
Caracteristici ale mediului înconjurător ………………………………………………………………………....89
Regiunile geografice ale României …………………………………………………………………………………90
Elemente ale dezvoltării durabile …………………………………………………………………………………..92
Bibliografie .........................................................................................................................................................................93
3
PREFA Ă
Lucrarea „Geografia României. Caiet pentru clasa a V)))-a”, semnată de prof. dr. )oan
Mărculeț, reprezintă un suport modern de învățare și evaluare întocmit profesionist și
relevant pentru organizarea și evaluarea instruirii. În proiectarea acestui instrument, autorul
a avut în vedere curriculumul școlar de geografie pentru clasa a V)))-a, iar conținutul și modul
de structurare respectă sugestiile metodologice din programă.
Ţrin varietatea conținuturilor abordate, de la „România – pozi ie geografică” la
„Sectorul ter iar”, modul de concepere a fișelor de lucru și a suporturilor ofertate text, grafice,
hărți, date, exerciții , lucrarea de față constituie un instrument veritabil de lucru oferind
posibilitatea evaluării competențelor dobândite de elevi, modul lor de manifestare și felul cum
o competență specifică are o finalitate acțională.
În componența fișelor de lucru remarcăm varietatea tipurilor de itemi, activități de
notare, localizare, descriere, comparare, interpretare, probleme, cât și spații performante
pentru alte activități lectură, teme, știați că …, astăzi am învățat …, vreau să știu mai multe…
asigurând originalitatea și atractivitatea acestora pentru elevi. Mai mult decât atât, caietul
oferă posibilitatea utilizării lui împreună cu manualul, textele și cerințele din conținuturi fiind
realizate pe baza mai multor manuale în vigoare ex: Corint, All . În acest sens, scopul
caietului este acela de a învăța mai bine, mai ușor și mai eficient.
Utilizarea caietului va permite o învățare activă, elevul fiind permanent antrenat la
lecție, asigurându-se astfel realizarea instruirii la clasă. În funcție de nivelul de pregătire și de
interesul pentru cunoaștere geografică elevii se vor apropia mai mult de exigențele evaluării
curente și de obținere a performanței.
În concluzie, putem afirma faptul că prezenta lucrare va contribui în mod cert la
sporirea calității procesului educațional, în general, la învățarea Geografiei României, în
special.
Dorim să aducem felicitări domnului prof. dr. )oan Mărculeț care ne-a surprins plăcut și
de această dată prin implicarea activă în actul educațional și realizarea acestui auxiliar
didactic.
Prof. dr. Cristina GHI Ă

)nspectoratul Școlar Județean )lfov
4
NOTA AUTORULUI
Prezenta lucrare, compusă din 40 de fișe de lucru, este destinată activită ii elevilor la
clasă, sub directa coordonare a profesorului.
Fișele au fost elaborate în scopul lucrului individual cu manualul, textele și cerin ele din
con inuturi fiind realizate, în cea mai mare parte, pe baza manualelor de la editurile Corint
autor Octavian Mândru , edi a și ALL autor Grigore Posea, edi ia 2000).
La decizia profesorului, con inuturile unor fișe – „Carpa ii Orientali”, „Carpa ii
Meridionali”, „Depresiunea Colinară a Transilvaniei”, „Caracteristicile elementelor climatice”,
„Așezările urbane. Tipuri de orașe”, „Elemente ale dezvoltării durabile” ș.a. – pot fi lucrate în
perechi de elevi colegii de bancă ori pe grupe, iar resursele de timp pot fi stabilite de către
cadrul didactic în func ie de poten ialul clasei.
Unele casete cu rubrica „Exerci iu” oferă posibilitatea unor activită i practice, iar cele cu
rubrica „Verifica i-vă cunoștin e acumulate” pot fi folosite în structura lec iei ca teste
destinate evaluării cunoștin elor acumulate evaluării performan ei).
În unele fișe au fost introduse scurte lecturi menite diversificării, extinderii și
aprofundării orizontului geografic al elevilor.
În încheiere, doresc să aduc mulțumiri conducerii Direcției pentru Cultură, Sport,

Turism și Tineret – Mediaș și Colegiul Tehnic „Mediensis” din Mediaș pentru sprijinul oferit
în vederea publicării aceastui auxiliar didactic.
Prof. dr. )oan MĂRCULE
5
România – pozi ia geografică
Geografic, România are o pozi ie aproape centrală în cadrul Europei i ocupă o suprafa ă de 238.391 km2.
Analizaţi harta „Poziţia fizico-geografică a spaţiului carpato–danubiano–pontic în Europa”, din manual
[Edit. Corint, Fig. 1, pag. 4], și completaţi, în fișă, distanţele (în km) României faţă de punctele extreme ale
continentului:
a. Mun ii Ural = b. Insula Creta =
c. Capul Roca = d. Capul Nord =
Analizaţi harta României de mai jos și scrieţi în fișă:
a. punctele extreme ale României în func ie de pozi ia geografică (punctele cardinale);

est = sud =
vest = nord =
b. principalele coordonate geografice care se intersectează pe teritoriul ării;

R.............................................................................................................................................................................................
c. ările vecine României, în func ie de punctele cardinale;
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
d. localită ile ori elementele naturale între care se desfă oară grani ele României cu ările vecine.*
R.............................................................................................................................................................................................
* Granița cu Ucraina se întinde pe 639,4 km, cu Republiva Moldova, pe 681,3 km, cu Bulgaria, pe 631,3 km, cu Serbia, pe 544,3 km
i cu Ungaria, 444,8 km [S. Neguț i colab., Edit. Humanitas, pag. 5].
6
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
Arătaţi, pe harta murală, punctele extreme și statele vecine României.

Ţe teritoriul României se desfășoară cea mai mare parte /
România este o ţară din întinderea Mun ilor Carpa i. Ei sunt acoperi i cu păduri și pășuni
carpato–danubiano–pontică. și au subsolul bogat în minereuri neferoase, feroase, cărbuni, roci
pentru construc ii etc.
Fluviul Dunărea parcurge . km pe teritoriul României și
Citiţi textul alăturat și formează cea mai mare parte a grani ei de sud. Ţe lângă bogă iile lui
aduceţi câte două argumente pește, stuf, energie etc. , fluviul face parte din axa navigabilă Marea
în sprijinul fiecărei afirmaţii: Neagră–Dunăre–Main–Rin–Marea Nordului.
a. România este ţară carpatică ărmul românesc la Marea Neagră se întinde pe cca. km și
b. România este ţară danubiană se desfășoară între gura bra ului Chilia și Vama Veche. Această
situa ie oferă ării noastre posibilitatea de a între ine legături
dunăreană
lesnicioase, pe calea apei, cu numeroase ări de pe Glob și de a
c. România este ţară pontică. exploata unele resurse naturale (hidrocarburi, piscicole etc.).
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
 Verifica i-v ăcuno tin ele acumulate
Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F).
Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi voi răspunsurile corecte (R.c.).
1. Spre sud, litoralul românesc se întinde până la Beba Veche._____ R.c.: ..................................................... .
2. La nord, România se învecinează cu Republica Moldova._____ R.c.: ......................................................... .
3. Dunărea parcurge 1.875 km pe teritoriul României._____ R.c.: .................................................................. .
4. Zimnicea se găseşte în extremitatea sudică a României._____ R.c.: ………................................................. .
5. 1/3 din Mun ii Carpa i se găsesc pe teritoriul ării noastre._____ R.c.: ………........................…................ .
 Temă pentru acasă: Realiza i un scurt eseu geografic, referitor la pozi ia geografică a României,
utilizând termenii şi denumirile: 45o latitudine nordică, Pristol, confluenţă, 244 km, Ungaria, Europa,
Păltiniş, 25o longitudine estică, Marea Neagră şi Republica Moldova.
R………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………….
    
7
Caracteristicile, formarea și evolu ia reliefului
Relieful României formează un sistem teritorial complex, de formă rotundă, structurat în etaje concentrice i
propor ionale, având ca element de bază Mun ii Carpa i i ca loc central Depresiunea Colinară a Transilvaniei [după Gr.
Posea, Edit. ALL, pag. 6].
A. Armonia și propor ionalitatea reliefului
Caracteristicile reliefului României sunt Relieful României cuprinde toate
proporţionalitatea, dispunerea concentrică, varietatea mare formele majore (mun i, podișuri,
a formelor ;i complementaritatea unităţilor de relief. dealuri și câmpii , precum și
majoritatea celor medii și minore.
Citiţi textul alăturat (→) și scrieţi în fișă: Dispunerea spa ială a reliefului
a. formele majore de relief întâlnite în România major se face în trepte și cercuri
R........................................................................................................ concentrice, propor ionale ca
suprafa ă (28% mun i, % dealuri și
........................................................................................................ . podișuri și % câmpii).
b. ponderile formelor majore de relief; Altitudinea medie este de 420 m,
R........................................................................................................ iar altitudinea absolută este cuprinsă
între și . m excep ie, Platforma
........................................................................................................ .
continentală care coboară până la
c. altitudinea medie ;i altitudinea maximă a reliefului -180 m).
R........................................................................................................ Mun ii Carpa i și dealurile au o
........................................................................................................ . mul ime de depresiuni, văi
transversale și înșeuări, care au făcut
d. importanţa depresiunilor ;i văilor transversale. din acești mun i locuri bune de locuit
R........................................................................................................ încă din cele mai vechi timpuri [după
........................................................................................................ . Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 6].
Pentru înţelegerea dispunerii în trepte și cercuri concentrice a reliefului major, analizaţi și explicaţi
figurile 1 („Împărţirea proporţională a treptelor de relief pe teritoriul României”; pag. 9) și 2 („Profilul vest-est
prin relieful României”; pag. 9) din manual [O. Mândru , Edit. Corint].
B. Formarea și evolu ia reliefului
Relieful României, în strânsă legătură cu cel al
Europei, este rezultatul modificărilor scoarţei
terestre de-a lungul erelor geologice, sub acţiunea Orogeneza caledoniană, cea mai veche
factorilor interni ;i externi. bine eviden iată pe teritoriul României, apare
la suprafa ă în Ţodișul Dobrogei Centrale în
Pe baza textului alăturat (→), completaţi Ţodișul Casimcei , iar orogeneza hercinică, a
afirmaţiile de mai jos: doua ca vechime, în Masivul Dobrogei de
1. Orogenezele care au acţionat pe teritoriul României Nord în Mun ii Măcin .
sunt ..................................................................................... Formarea și forma Carpa ilor, în
........................................................................................... . orogeneza alpină, sunt consecin a tectonicii
plăcilor locale: Est-Europeană în est , Mării
2. Podi;ul Casimcei a fost înălţat în orogeneza Negre în sud-est , Moesică în sud , Ţanonică
...................................................., iar Munţii Măcin, în în vest și Transilvană în centru .
orogeneza .................................................... . Înăl area treptată a lan ului Mun ilor
Carpa i s-a răsfrânt și asupra teritoriilor
3. Munţii Carpaţi au fost înălţaţi în orogeneza interne și vecine. În interior s-a produs o
............................................... ;i închid în interior ............. scufundare umplută cu sedimente
........................................................................................... . Depresiunea Colinară a Transilvaniei , iar în
exterior s-au acumulat sedimente și au fost
4. În exteriorul lanţului carpatic se găsesc ......................... înăl ate cercuri de dealuri, podișuri și câmpii.
............................................................................................. În ultima perioadă geologică, din cauza
climatului foarte rece, în regiunile înalte ale
8
5. Relief glaciar se găse;te numai
în regiunile Mun ilor Carpa i s-au dezvoltat ghe ari, care
................................................. ale Munţilor Carpaţi. au generat actualul relief glaciar.
Citiţi documentul 1 din manual [DOC 1, pag. 9, Edit. Corint] și precizaţi câte două caracteristici pentru
fiecare orogeneză care a contribuit la geneza reliefului României.
Orogeneza caledoniană:
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Orogeneza hercinică:
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Orogeneza alpină:
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
SCHIŢA GEOLOGICĂ GENERALIZATĂ A ROMÂNIEI

Legenda
I. Formaţiuni
metamorfice:
a. ;isturi cristaline
b. ;isturi verzi.
II. Roci eruptive:

c. granit;
d. riolit ;i dacit
e. bazalt;
f. andezite, piroclastite
;.a.
III. Formaţiuni
sedimentare.
Analizaţi „Schiţa geologică generalizată a României” de mai sus () și încercuiţi litera corespunzătoare
răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1. Forma iunile geologice cu cea mai mare răspândire sunt cele:
a. eruptive b. metamorfice c. sedimentare
2. În alcătuirea petrografică a Mun ilor Carpa i predomină:
a. bazaltul b. isturile cristaline c. isturile verzi
3. Prin marea suprafa ă pe care o ocupă, între rocile eruptive se eviden iază:
a. andezitul b. bazaltul c. riolitul
4. În vecinătatea Mării Negre, pondere mai mare au:
a. granitele b. isturile cristaline c. isturile verzi
 Temă pentru acasă: Realiza i un profil transversal, de la nord la sud, prin relieful României,
urmărind meridianul de 24o de pe harta „Pozi ia geografică a României”, din manual [Fig. 2, pag. 5, Edit.
Corint].
Compara i i preciza i asemănările între profilul realizat de voi i profilul din manual [Fig. 2, pag. 9,
    
Edit. Corint].
9
Unită ile majore de relief ale României
Unită ile de relief sunt ansambluri de forme de relief asociate spa ial i bine delimitate de regiunile înconjurătoare.
Între unită ile de relief există asemănări determinate de unele caracteristici.
Citiţi primul paragraf din lecţia din manual [pag. 10, Edit. Corint] și scrieţi, în fișă, principalele caracteristici
care delimitează și definesc unităţile de relief.
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Analizaţi harta „Unităţile majore de relief” din manual [Fig. 2, pag. 10, Edit. Corint] și scrieţi, în fișă, numele
unităţilor de relief de pe teritoriul României.
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
Cu ajutorul hărţii „Unităţi și subunităţi principale de relief” din manual [Fig. 1, pag. 10 i 11, Edit. Corint],
scrieţi, în fișă, numele subunităţilor* de relief marcate, pe harta de mai jos („Relieful României”), cu litere de la A
la G.
* Subdiviziune a unei unități de relief.
10
A. B.
C. D.
E. F.
G.
Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief de pe teritoriul României.

 Temă pentru acasă: Completa i în ordinatorul grafic de mai jos unită ile de relief de pe teritoriul
României.
MUN I
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
……………
ROMÂNIA
UNITĂ ILE
DEALURI
DE RELIEF CÂMPII ŞI DELTĂ
ŞI PODIŞURI ………………………………………
……………………………………… ………………………………………
……………………………………… ………………………………………
……………………………………… ………………………………………
……………………………………… ………………………………………
……………………………………… ………………………………………
……………………………………… …………………………………….
…………. …………………
    
11
Carpa ii Orientali
A. Limite şi caracteristici generale
Carpa ii Orientali sunt situa i în partea de est a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între grani a cu Ucraina (la
nord) şi Valea Prahovei (la sud), şi ocupă circa jumătate din suprafa a Carpa ilor Româneşti.
Analizaţi hărţile „Unităţi şi subunităţi principale de relief” şi „Carpaţii Orientali – subdiviziuni transversale
şi principalele unităţi de relief” din manual [Fig. 1, pag. 10 şi 11, şi Fig. 2, pag. 13, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă,
unităţile de relief vecine ale Carpaţilor Orientali.
• în est: ………………………………..………………………………………………………………………………….....................
...............................................................................................................................................................................................;
• în sud: …………………………………………………………………………………………...……………………..................….;
• în vest: ……………………………………………………………………………………………………….………….................….
Arătaţi, pe harta murală a României, limitele și vecinii Carpaţilor Orientali.

……………………………………………………………………………………………………..................................................... .
Pe baza textului alăturat (→), completaţi propoziţiile Carpa ii Orientali au altitudini

de mai jos: mijlocii rar depăşind . m , numai
a. Carpaţii Orientali s-au format prin ............................................. în Mun ii Rodnei şi în Mun ii Călimani
........................................................................................................ . trecând de . m*. S-au format prin
încre irea scoar ei terestre cutare şi
b. Prin altitudini, Carpaţii Orientali fac parte din categoria prin erup ii vulcanice**, iar culmile lor
munţilor cu înălţimi ...................................................................... . sunt dispuse paralel şi orientate nord-
c. Culmile montane sunt dispuse ................................................. ;i vest–sud-est în nord şi centru sau
„curbate”*** în sud .
orientate ......................................... sau ........................................ .
Analizaţi harta „Carpaţii Orientali – subdiviziuni longitudinale şi tipuri genetice de relief” din manual [Fig.
1, pag. 13, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă, tipurile de roci dominante în:
• est şi sud: ………………………...........................................................................................................................................;
• centru (până la Valea Trotuşului): …………………….........................................................................................................;
• în vest: ……………………….............................................................................................................................................. .
Pe lângă rocile identificate mai sus, local sunt prezente calcare şi conglomerate, iar în regiunile foarte înalte s-a
dezvoltat relief glaciar (circuri, văi glaciare, creste).
Cu ajutorul figurilor 1 şi 2 din manual [pag. 13, Edit. Corint], scrieţi, în fişă, numele munţilor alcătuiţi din
conglomerate (a) şi numele munţilor în care este mai bine evidenţiat relieful glaciar (b).
(a)..…………………………………………………………………………………………………………………………...............…;
(b)……………………………………………………………………………………………………………………………................ .

1. Carpa ii Orientali sunt situa i între grani a cu Ucraina (la N) şi Valea Prahovei (la S)._____ R.c.: .......... .
2. În partea centrală a Carpa ilor Orientali predomină rocile vulcanice._____ R.c.: ..................................... .
3. Circurile sunt forme de relief specifice reliefului glaciar._____ R.c.: .......................................................... .
4. Mun ii Rodnei au înăl imi mai mici de 2.000 m._____ R.c.: …………………................................................ .
5. Flişul este dominant în nord şi est._____ R.c.: ……………………………………........................…................ .
* Altitudinea maximă este de 2.303 m, în Munții Rodnei.

** Relief vulcanic (conuri, cratere şi platouri).
*** Nord–sud, nord-est–sud-vest şi est–vest.
12
B. Subunităţile transversale ale Carpaţilor Orientali
Carpa ii Orientali au fost împăr i i în trei grupe transversale.

Utilizând figura 2 din manual [pag. 13, Edit. Corint], completaţi textul de mai jos:
În nord, între grani a cu Ucraina şi aliniamentul depresiunilor Dornelor şi Câmpulung Moldovenesc se întind
Carpa ii ................................................................................................ sau Grupa Nordică.
În partea centrală, între depresiunile Dornelor şi ………........................................................................... (la nord) şi
Valea Oituzului (la sud), se găsesc Carpa ii ........................................................................................ sau Grupa Centrală.
În sud, între Valea …………………………. și Valea Prahovei, se desfăşoară Carpa ii ……………………………
sau Grupa ……………………………. .
Utilizând hărţile „Carpaţii Orientali – subdiviziuni longitudinale şi tipuri genetice de relief” şi „Carpaţii
Orientali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief”din manual [pag. 13, Edit. Corint], caracterizaţi
cele trei grupe montane completând în cele trei chenare de mai jos.
A. Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei:

 numele rocilor dominante în vest, centru şi est;
• vest: ………………............................., centru: ……..……………..........................., est: ….....................….....………….. .

 câte trei mun i alcătui i din roci vulcanice, şisturi cristaline şi fliş;
• din roci vulcanice: ……………………………………………......................................................................................……..;

• din şisturi cristaline: ……………………………………………………..................................................................................;
• din fliş: ……………………………………………………..................................................................................................... .
 numele a două depresiuni;
• Depr. ………………………….……….............. şi Depr. …............……………………….……… .

 altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;
• ……………………………………………………………………………………………........................................................... .
Pasul Prislop, cel mai înalt din Carpa ii Orientali (1.416 m), leagă Depresiunea Maramureşului de Depresiunea
Arătaţi, pe harta murală a României, poziţia geografică a Carpaţilor Maramureșului și

Dornelor.
ai Bucovinei, a Depresiunii Maramureșului și a Pasului Prislop.
B. Carpaţii Moldo-Transilvani:
 numele rocilor dominante în est și sud, centru şi vest;
• est şi sud: ………………..............., centru: ………………....................., vest: ………………............... .

 numele a trei mun i alcătui i din roci vulcanice, a doi mun i alcătui i din şisturi cristaline şi patru mun i alcătui i din
roci sedimentare cutate;

• din roci vulcanice: …………………...............……………………………….......................................................................;
• din şisturi cristaline: ………………………....................................................………………………………………………….;
• din fliş: ……………………………………………………..................................................................................................... .
 numele a trei depresiuni;
• Depr. ………………..…………..……..., Depr. ….……..…...………………….… şi Depr. ………..…..……………............. .

• .………………………………………………………………………………............................................................................ .
Depresiunile Giurgeului şi Ciucului sunt depresiuni de baraj vulcanic.
Defileul Topli a–Deda, străbătut de râul Mureş, separă Mun ii Călimani de Mun ii Gurghiu.
Arătaţi, pe harta murală a României, poziţia geografică a Carpaţilor Moldo-

Transilvani, a depresiunilor Giurgeului și Ciucului și a Defileului Topliţa–Deda.
13
C. Carpaţii Curburii:
 numele rocilor din care sunt alcătui i mun ii;
• ………………..…………………………….......... .
 numele a opt mun i care intră în componen a grupei;
• ……………………………………….…………………………….............................................................................................
…………………………………………………….................................................................................................................... .
 numele a două depresiuni;
• Depr. ……………………………………….…… şi Depr. …………………………………….……… .

• ………………………………………………………………………………..........................................................................… .
Depresiunea Braşovului este cea mai mare depresiune montană din România.
Arătaţi,pe harta murală a României, poziţia geografică a Carpaţilor Curburii, a
Munţilor Ciucaș și a depresiunilor Brașovului și Întorsurii Buzăului.
 Exerci iu:
Se dau munţii şi depresiunile: M- ii Bârgăului, Bodoc, M- ii Ciucaş, M- ii Giurgeu, M- ii Hăşmaşu
Mare, M- ii Întorsurii, M- ii Tarcăului, M- ii ibleş, Obcina Feredeului, Depr. Braşovului, Depr. Comăneşti,
Depr. Ciucului, Depr. Întorsura Buzăului, Depr. Maramureşului şi Depr. Oaş.
Extrageţi munţii şi depresiunile care aparţin:
1. Carpaţilor Maramureşului şi ai Bucovinei: ...................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………………………………….. .
2. Carpaţilor Moldo-Transilvani: .......................................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………………………………….. .
3. Carpaţilor Curburii: ........................................................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………………………………….. .
 Temă pentru acasă: Preciza i numele

mun ilor marca i, pe harta alaturată („Carpaţii CARPAŢII ORIENTALI
Orientali”), cu numere de la 1 la 20.
1. ……………………………………………….
2. ……………………………………………….
3. ……………………………………………….
4. ……………………………………………….
5. ……………………………………………….
6. ……………………………………………….
7. ……………………………………………….
8. ……………………………………………….
9. ……………………………………………….
10. ……………………………………………..
11. ……………………………………………..
12. ……………………………………………..
13. ……………………………………………..
14. ……………………………………………..
15. ……………………………………………..
16. ……………………………………………..
17. ……………………………………………..
18. …………………………………………….. A. Carpa ii Maramureşului şi ai Bucovinei
19. …………………………………………….. B. Carpa ii Moldo-Transilvani
C. Carpa ii Curburii
20. ……………………………………………..
    
14
Carpa ii Meridionali
Carpa ii Meridionali sunt situa i în partea de sud a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, în centrul ării, între Valea
Prahovei (la est) i Culoarul Timi -Cerna (la vest). Datorită asemănării lor cu Mun ii Alpi, au mai fost numi i i Alpii
Transilvaniei.
Analizaţi hărţile „Unităţi şi subunităţi principale de relief” şi „Carpaţii Meridionali – subdiviziuni
transversale şi principalele unităţi de relief” din manual [Fig. 1, pag. 10 şi 11, şi Fig. 2, pag. 15, Edit. Corint] şi
scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Carpaţilor Meridionali:
• în est: ...………………………………………………………………….………………………………………………...................;
• în sud: …………………………………………………………………………………………..................…………………………;
• în vest: ………………………………………………………………………………………….................………………………….;
Arătaţi, pe harta murală a României, limitele și vecinii Carpaţilor Meridionali.

• în nord: ..………………………………………………………………………………………….................................................. .
Pe baza textului alăturat, completaţi Carpa ii Meridionali „formează un

propoziţiile de mai jos: aliniament orientat est–vest, compus din trei
a. Carpaţii Meridionali sunt compuşi din trei masive mari masive cristaline, plus grupul Bucegi,
mai deosebit, căci este dominat de calcare și
..............................., delimitate de ............................. conglomerate și plasat pu in mai la sud, pe
transversale, la care se adaugă Grupa ............................ . aliniamentul curburii. Meridionalii reprezintă
b. Prin caracteristicile lor, Carpaţii Meridionali ramura cea mai înaltă și masivă din Carpa ii
Românești. Ţeste de vârfuri depășesc
reprezintă ramura cea mai .............................. ;i . m, inclusiv Moldoveanu . m și
.............................. din Carpaţii Române;ti. Negoiu . m, care sunt cele mai înalte din
c. Peste ............ de vârfuri depă;esc ............................, iar ară.” Au „relief glaciar rămas de la ultima
glacia iune cuaternară. Grupele cristaline sunt
la altitudinile mai mari de 1.800 m s-a păstrat relief delimitate de falii transversale pe care s-au
............................ rămas de la ultima glaciaţiune axat defilee adânci, cu trecători: Turnu Roșu-
........................... . Cozia pe Olt și Lainici pe Jiu.” [Gr. Posea, Edit.
ALL, pag. 12 și 13].
Analizaţi harta „Carpaţii Meridionali – tipuri de relief” din manual [Fig. 1, pag. 15, Edit. Corint] şi scrieţi în
fişă:
• tipul de rocă dominantă: ……………………….....................................................................................................................;
• două tipuri de relief: ….............…………………................................................................................................................. .
 Exerci iu:
1. În Carpa ii Meridionali se găsesc peste 30 de vârfuri cu înăl imi mai mari de 2.500 m._____ R.c.: .......... .
2. Cel mai înalt vârf din Carpa ii Meridionali este Moldoveanu._____ R.c.: ................................................... .
3. Depresiunea Colinară a Transilvaniei este situată în sudul Carpa ilor Meridionali._____ R.c.: ................ .
4. Rocile dominante din Carpa ii Meridionali sunt calcarele._____ R.c.: …………………............................... .
5. Relieful glaciar este situat la altitudini mai mici de 1.800 m._____ R.c.: …….…………………………...... .
6. Vârful Negoiu are altitudinea de 2.544 m._____ R.c.: .................................................................................. .
7. Grupele cristaline ale Carpa ilor Meridionali sunt delimitate de falii transversale._____ R.c.: ................. .
8. Carpa ii Meridionali sunt situa i între Valea Prahovei şi Culoarul Oltului._____ R.c.: .............................. .
9. Trecătoarea (Pasul) Lainici este pe râul Șiu._____ R.c.: ……………………................................................. .
10. Carpa ii Meridionali reprezintă ramura cea mai înaltă i masivă a Carpa ilor Române ti._____ R.c.: ... .
15
B. Subunităţile transversale ale Carpaţilor Meridionali
Carpa ii Meridionali au fost împăr i i în patru grupe transversale.

Utilizând figura 2 din manual [pag. 15, Edit. Corint], completaţi textul de mai jos:
În est, între Valea Prahovei şi Valea .......................................... se desfășoară Grupa ........................................... .
La vest de această grupă, până la Defileul Oltului se întinde Grupa .............................................................. . Spa iul
dintre Defileul Oltului (la est), care străbate Depresiunea .................................................................., și văile Jiului și
Streiului (la vest) este ocupat de Grupa ........................................................... . În vestul Carpa ilor Meridionali, între văile
Jiului și Streiului și Culoarul Timiș-Cerna, se află Grupa ........................................................................... . Între această
grupă și Grupa Parâng se află Depresiunea ............................................................, străbătută de râul Jiu.
Arătaţi, pe harta murală a României, grupele Carpaţilor Meridionali și depresiunile

Loviștei și Petroșani.
Utilizând harta „Carpaţii Meridionali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief”din manual
[pag. 15, Edit. Corint], caracterizaţi cele patru grupe montane completând în cele patru chenare de mai jos.
A. Grupa Bucegi:
 numele subunită ilor montane:  ........................................................,
 ........................................................,
 ....................................................... .
• ……………………………………………………………………..................................................……….……………………… .
Mun ii Bucegi sunt alcătui i din calcare şi conglomerate (cu relief specific – cum ar fi Babele şi Sfinxul), Mun ii
Leaota, din şisturi cristaline, şi Mun ii Piatra Craiului, din calcare.
În cadrul grupei se află un culoar transversal, Culoarul Bran-Rucăr. Indica i, pe harta murală a României, pozi ia
Arătaţi, pe harta murală a României, munţii care intră în componenţa Grupei Bucegi şi
geografică a acestui culoar.
Culoarul Rucăr–Bran.
B. Grupa Făgăraş:
 grupa este constituită din două aliniamente muntoase:
• în nord: ......................................................................;
• în sud: ……………………….…………..………………....................................…………………………………….....................
………..........................................................................., separa i de afluen ii Argeşului şi Oltului.
Arătaţi, pe harta murală a României, munţii care intră în componenţa Grupei Făgăraş.
• ………………………………………………………………………………................................................................................ .
C. Grupa Parâng:
 culmile muntoase pornesc din Mun ii Parâng (nord orografic) spre:
• nord: ....................................................................................................................................................................................;
• est: ..................................................................................................................................................................................... .
Arătaţi, pe harta murală a României, munţii care intră în componenţa Grupei Parâng şi
• …..………………………………................................................…………………………………………………………………. .
Depresiunea Loviştei.
16
D. Grupa Retezat-Godeanu:
 culmile muntoase pornesc radiar din Mun ii Godeanu (nord orografic) spre:
• nord-est: ..........................................................................;
• sud-est: ............................................................................;
• sud-vest: ..........................................................................;
• nord-vest: ...................................................................... .
• ……………………………………………………………...............................................…………………………………………. .
 În nord-estul grupei se află Depresiunea …………......................................................., străbătută de râurile
.................................................................. şi …..………….............................................. . Depresiunea comunică cu
Culoarul Bistrei prin Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei*, iar în Culoarul Timiş-Cerna se află Pasul Poarta Orientală sau
Arătaţi, pe harta murală a României, munţii care intră în componenţa Grupei Retezat-
Domaşnea.
Godeanu, Depresiunea Haţeg și pasurile Poarta de Fier a Transilvaniei şi Poarta Orientală.

În coloana A sunt numele grupelor care alcătuiesc Carpaţii Meridionali, iar în coloana B, numele
unor munţi. Stabiliţi corespondenţa dintre grupe şi munţii care intră în compunerea lor.
A B
____a. Grupa Bucegi 1. Munţii Bodoc
____b. Grupa Făgăraş 2. Munţii Ghiţu
____c. Grupa Parâng 3. Munţii Lotrului
____d. Grupa Retezat-Godeanu 4. Munţii Mehedinţi
5. Munţii Piatra Craiului
 Temă pentru acasă: Preciza i numele mun ilor

marca i, pe harta alaturată („Carpaţii Meridionali”), cu
CARPAŢII MERIDIONALI
numere de la 1 la 16.
1. ……………………………, 2. ..….……………………...…,
3. ……………………………, 4. ……………………………..,
5. ……………………………, 6. .…..…….…………………..,
7. ……………………………, 8. ……………………………..,
9. ……………………………, 10. …..……….……………….,
11. ………………………….., 12. ……………………………,
13. ………………………….., 14. ……………………………,
15. ………………………….., 16. …....……………..………. .
Știaţi că ...
• Munţii ”ucegi sunt cei mai înalţi munţi . m alcătuiţi din roci sedimentare din România? “u
în compunere stive mari de conglomerate cu intercalaţii de gresii şi roci cristaline şi calcare.
• în Carpaţii Meridionali se găseşte cel mai extins şi complex relief glaciar din România? Este compus
din văi glaciare cu lungimi de -8 km, circuri complexe, cu diametre de 2-3 km, circuri suspendate la 2.200-
. m, creste/custuri a Munţilor Făgăraş este de circa km etc.
• în Munţii Retezat se află cel mai vechi parc naţional din ţara noastră? “ fost înfiinţat în anul şi
a avut iniţial o suprafaţă de . ha. În parcul a fost înscris în lista rezervaţiilor naturale ale
biosferei, iar din dispune de administraţie proprie. În prezent se întinde pe . ha, pe teritoriile
judeţelor Cara;-Severin, Gorj ;i Hunedoara.
    
* În Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, la Tapae, au avut loc două confruntări sângeroase între daci şi romani (în anii 88 şi 101).
17
Carpa ii Occidentali
Carpa ii Occidentali sunt situa i în vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între Defileul Dunării, la sud, i văile
Some ului i Barcăului, la nord.
Cu ajutorul hărţii „Carpaţii Occidentali – subdiviziuni transversale și principalele unităţi de relief” din
manual [Fig. 2, pag. 17, Edit. Corint], scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Carpaţilor Occidentali.
• în est: ...…………………………………………………………………………………………….................................................;
• în vest: ………………………………………………………………………………………….................………………………….;
• în nord: ..………………………………………………………………………………………….................................................. .
Arătaţi, pe harta murală a României, limitele și unităţile vecine Carpaţilor Occidentali.

Pe baza textului alăturat (→), completaţi propoziţiile Carpa ii Occidentali s-au
de mai jos: format prin încre irea scoar ei
a. Carpaţii Occidentali s-au format prin ........................................... terestre și prin procese vulcanice.
Aceștia constituie unitatea
........................................................................................................... . montană din România cu cele mai
b. Prin înălţimile mai mici de ........................................, Carpaţii scăzute altitudini, vârfurile cele mai
Occidentali au cele mai scăzute ....................................... din înalte nedepășind . m . m,
în Vârful Bihor .
Carpaţii Române;ti. Unitatea este fragmentată, cu
c. Unitatea este ........................................ de văi Timi;ului, aspect discontinuu, din cauza văilor
...................................... etc.) ;i depresiuni. transversale ale Timișului și
Mureșului.
Analizaţi harta „Carpaţii Occidentali – tipuri de relief” din manual [Fig. 1, pag. 17, Edit. Corint] şi scrieţi, în
fişă, tipurile de roci prezente în Carpaţii Occidentali.
R.............................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
B. Subunităţile transversale
Carpa ii Occidentali au fost împăr i i în două grupe transversale.

Utilizând figura 2 din manual [pag. 17, Edit. Corint] și atlasul geografic, completaţi textul de mai jos:
În sud, între Defileul Dunării şi Culoarul Mureşului se află Mun ii …….....………………….., iar în nord, între
Culoarul Mureşului şi văile Someșului şi Barcăului, se găsesc Mun ii …...……………………… .
Utilizând hărţile „Carpaţii Occidentali – tipuri de relief” şi „Carpaţii Occidentali – subdiviziuni transversale
şi principalele unităţi de relief”din manual [Fig. 1 şi Fig. 2, pag. 17, Edit. Corint], caracterizaţi cele două grupe
montane completând în cele două chenare de mai jos.
A. Munţii Banatului:
 tipurile de roci din alcătuire;
• …..................……………………………………………..……………………………………..……………………………………. .
 numele mun ilor situa i între Defileul Dunării și Valea Timișului;
• …..................……………………………………………..……………………………………………………………………..……...
......………………................………………………………………………………………………...………………………………… .
 numele depresiunilor situate între Defileul Dunării și Valea Timișului;
• …..................……………………………………………..…………………………………………..………………………………. .
numele mun ilor situa i între Culoarul Bistrei și Culoarul Mureșului;
• …..................……………………………………………..……………………………………………..……………………………. .
18
• …..................……………………………………………..………………………………………………..…………………………. .
 Subdiviziunea situată între Defileul Dunării și Valea Timișului este fragmentată de văi și depresiuni, în timp ce
Arătaţi, pe harta murală a României, munţii și depresiunile din componenţa grupei.

Mun ii Poiana Ruscă sunt masivi.
B. Munţii Apuseni:
 numele rocilor dominante;
*
• ............................................................................................………………..………………..………………………………….. .
 numele mun ilor din alcătuirea subunită ii;
• …..................……………………………………………..…………………………………………………………………………….
......………………................…………………………………………………………………………………………………………….
......………………................…………………………………………………………………………………………………………….
……........………................……………………………………………………………………………………………………………. .
 numele depresiunilor din alcătuirea subunită ii;
• ………………………………………………..…………………………………..................………………………………………….
………………………………………………………………………………………………...................……………………………. .**
• …………………………………………………………………………………............................................................................. .
 Datorită prezen ei calcarului, în Mun ii Apuseni sunt prezente văi de tip chei (Cheile Râme ului) și peșteri
Arătaţi, pe harta murală a României, munţii și depresiunile din componenţa grupei.

(Peștera Scărișoara – în care se găseşte cel mai mare ghe ar fosil din ară –, Peștera Urșilor etc.).

Analiza i schi aă al turat ă („Munţii
Apuseni”)ă iă scrie i,ă înă fi ,ă numeleă mun ilor MUNŢII APUSENI
marca i cu litere de la A la H.
A _______________________________________;
B _______________________________________;
C _______________________________________;
D _______________________________________;
E _______________________________________;
F _______________________________________;
G _______________________________________;
H _______________________________________.
 Temă. Preciza i două deosebiri între caracteristicile reliefului din Mun ii Banatului i
caracteristicile reliefului din Mun ii Apuseni.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Știaţi că ...
• în Munţii “puseni se găseşte cel mai întins parc natural din România . ha ? Cuprinde porţiuni din
munţii ”ihor, Gilău-Muntele Mare, Vlădeasa ;i Depresiunea “rie;ului teritorii ale judeţelor “lba, ”ihor ;i Cluj .
    
* foarte diversificate, care formează un adevărat „mozaic petrografic”.
** Depresiunile Zarand, Beiuş şi Vad-Borod sunt de tip „golf” (depresiuni-golf).
19
Depresiunea Colinară a Transilvaniei
Depresiunea Colinară a Transilvaniei ocupă o pozi ie centrală în cadrul României, fiind situată în interiorul
Carpa ilor Române ti.
Analizaţi harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” din manual [Fig. 2, pag. 19, Edit.
Corint] și scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Depresiunii Colinare a Transilvaniei, în funcţie de punctele
cardinale.
în est ţ în sud ţ
în vest ţ în nord-vest =
Arătaţi, pe harta murală a României, unităţile vecine Depresiunii Colinare a

Transilvaniei.
Pe baza textului alăturat (→), precizaţi Depresiunea Colinară a Transilvaniei – cu
pentru Depresiunea Colinară a Transilvaniei: altitudini medii de 500-600 m – are caracter de podiș
complex, compus din dealuri, podișuri, depresiuni și
a. formele de relief care intră în alcătuire culoare de vale.
R.............................................................................. În trecutul geologic, această regiune a fost o
uriașă depresiune acoperită de apele unei mări. Cu
.............................................................................. .
timpul, această mare a fost umplută cu roci
b. rocile sedimentare din alcătuirea petrografică sedimentare nisipuri, pietrișuri, argile, gresii etc.
R.............................................................................. aduse de râurile care veneau din Mun ii Carpa i.
În partea centrală rocile sunt boltite în formă de
.............................................................................. .
domuri (domuri gazeifere*), iar pe margini s-a depus
c. poziţia geografică a cutelor diapire; sare în cute diapire , rezultată în urma evaporării
R.............................................................................. apei mării.
Altitudinea reliefului coboară de la est circa
.............................................................................. .
. m, în Subcarpa ii Transilvaniei**) spre vest
d. sensul de scădere a altitudinilor (300-400 m).
R.......................................................................................................................................................................... .
e. dealul în care se înregistrează altitudinea maximă
R.......................................................................................................................................................................... .
e. resursele naturale aflate în subsolul depresiunii;
R.......................................................................................................................................................................... .
B. Subdiviziuni
În cuprinsul Depresiunii Colinare a Transilvaniei se deosebesc:
A. Zona marginală (sau Zona submontană) este alcătuită dintr-un ansamblu de depresiuni i dealuri.
Utilizaţi harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” [Fig. 2, pag. 19, Edit. Corint] și scrieţi în
fişa de lucru, pe direcţia acelor de ceasornic, începând cu Depresiunea Lăpuș, subunităţile de relief care intră în
componenţa Zonei marginale.
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
* Cu gaz metan.
** Altitudinea maximă este de 1.080 m, în Dealul Becheci.
20
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
B. Podișul Transilvaniei este situat în interiorul unită ii i este compus din:
→ Podișul Someșan, în nord-vest, cu înăl imi de circa 600 m;
→ Câmpia Transilvaniei, în centru, cu înăl imi de 500-600 m;
→ Podișul Târnavelor, în sud, cu altitudini de circa 600-700 m, în est, i 400-500 m, în vest.
Analizaţi harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” [Fig. 2, pag. 19, Edit. Corint] și
completaţi, în fişa de lucru, numele văilor între care se înscriu subunităţile podișului.
 Podișul Someșan, la nord-vest de văile .................................................... i ......................................................;
 Câmpia Transilvaniei, între văile ..................................................... i ..................................................... (la
nord-vest i nord) i valea ................................................. (la sud);
 Podișul Târnavelor, între valea ................................................ (la nord) i valea ................................................
(la sud). La rândul său, acest podi este compus din Dealurile Târnavei Mici, în nord, Podi ul
................................................., în sud-est, i Podi ul ................................................., în sud-vest.
Analizaţi harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – tipuri de relief” din manual [Fig. 1, pag. 19, Edit.
Corint] și scrieţi, în fişa de lucru, numele subdiviziunilor de relief ale Podișului Transilvaniei în care se găsesc
domuri cu gaz metan.
R........................................................................................................................................................................................... .
I.ăPeăbazaăcuno tin elor acumulate, completa i propozi iile de mai jos.
1. În Câmpia Transilvaniei înălţimile sunt cuprinse între .................................................................................. .
2. Partea de sud-vest a Podi ului Târnavelor se nume te ................................................................................... .
3. Între Câmpia Transilvaniei i Podi ul Târnavelor curge râul ........................................................................ .
4. Altitudinea în Dealul Becheci este de ............................................................................................................ .
5. În sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei se găsesc depresiunile .............................................................
............................................................................................................................................................................. .
II. Analiza i schi aă al turat ă („Depresiunea DEPR. COL. A TRANSILVANIEI
Colinară a Transilvaniei”)ă iă scrie i,ă înă fi ,ă numeleă
subunit ilor de relief marcate cu litere de la A la G.
A _______________________________________;
B _______________________________________;
C _______________________________________;
D _______________________________________;
E _______________________________________;
F _______________________________________;
G _______________________________________.
 Temă pentru acasă: Preciza i trei caracteristici generale ale Depresiunii Colinare a
Transilvaniei.
R………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
    
21
Subcarpa ii
Subcarpa ii sunt o unitate deluroasă situată la marginea Carpa ilor Orientali i Carpa ilor Meridionali, între Valea
Moldovei (la nord) i Valea Motrului (la vest).
Cu ajutorul hărţii „Subcarpaţii – localizare și subdiviziuni” din manual [Fig. 1, pag. 21, Edit. Corint], scrieţi,
în fişa de lucru, unităţile de relief vecine Subcarpaţilor.
• în nord: …………………………………………………………………………………………….................................................;
• în est: ……………………………………………………………………………………………....................................................;
• în sud-est: …………………………………………………………………………………………................................................;
• în sud: .………………………………………………………………………………………….................…………………………;
• în vest: ...………………………………………………………………………………………….................................................. .
Arătaţi, pe harta murală a României, Subcarpaţii, limitele și unităţile de relief vecine

acestora.
Subcarpa ii s-au format prin cutarea și
Pe baza textului alăturat (→), precizaţi:
înăl area stratelor sedimentare (gresii,
a. modul de formare a Subcarpaţilor; conglomerate, tufuri, pietrișuri, nisipuri etc.)
R............................................................................................ depuse de râurile carpatice într-o mare
............................................................................................. . mărginașă Carpa ilor Orientali și Meridionali.
Unitatea este compusă dintr-o
b. rocile care intră în alcătuirea petrografică a succesiune de depresiuni și dealuri, dispuse
Subcarpaţilor; în șiruri paralele cu marginea muntelui, cu
R............................................................................................ altitudini care oscilează între circa și
1.218 m.
............................................................................................. . În subsolul Subcarpa ilor se găsesc:
c. formele de relief care intră în compunerea Subcarpaţilor; sare în cute diapire , petrol și cărbuni.
R.......................................................................................................................................................................... .
d. modul de dispunere a depresiunilor ;i dealurilor din compunere
R.......................................................................................................................................................................... .
e. altitudinile Subcarpaţilor;
R.......................................................................................................................................................................... .
f. bogăţiile naturale din subsolul Subcarpaţilor
R.......................................................................................................................................................................... .
SUBCARPAŢII – MODEL GENERAL

Analizaţi schiţa alăturată
(„Subcarpaţii – model general” și
scrieţi, în fișă, tipurile de depresiuni
și dealuri aflate în compunerea
subcarpaţilor.
• depresiuni _____________________
_________________________________;
• dealuri _________________________
_________________________________.
22
B. Subdiviziuni
Subcarpa ii se împart în trei subdiviziuni transversale: Subcarpa ii Moldovei (în nord), Subcarpa ii Curburii (în
partea centrală) i Subcarpa ii Getici (în vest).
Analizaţi figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și completaţi, în fişa de lucru, numele văilor între care
se înscriu cele trei subdiviziuni subcarpatice.
 Subcarpa ii Moldovei, între Valea ........................................................................, la nord, i Valea
........................................................................, la sud;
 Subcarpa ii Curburii, între Valea ........................................................................, la nord, i Valea
........................................................................, la vest;
 Subcarpa ii Getici, între Valea .........................................................................., la est, i Valea
........................................................................, la vest.
Arătaţi, pe harta murală a României, subdiviziunile Subcarpaţilor, limitele și unităţile

de relief vecine ale acestora.
A. Subcarpaţii Moldovei sunt constitui i dintr-un ir de depresiuni submontane închise de dealuri: Culmea Pleșului
(911 m; altitudinea maximă din subunitate), Dealul Corni, Dealul Runcu i Culmea Pietricica.
Analizaţi figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieţi, în fişa de lucru, numele depresiunilor marcate,
pe hartă, cu numerele 1, 2 și 3.
Arătaţi, pe harta murală a României, Culmea Pleșului, Culmea Pietricica, Depresiunea

1. .................................................... . 2. .................................................... . 3. .................................................... .
Neamţ, Depresiunea Cracău-Bistriţa și Depresiunea Tazlău-Cașin.
B. Subcarpaţii Curburii de Curbură – situa i între Carpa ii Curburii, Grupa Bucegi i Câmpia Română –
reprezintă sectorul cel mai complex, cuprinzând două iruri de depresiuni (submontane i intracolinare) i două iruri de
dealuri (interne – unele pe structuri de cute diapire – i externe): Măgura Odobești (996 m; altitudinea maximă din
subunitate), Dealul Deleanu, Dealul Blăjeni, Dealul Istri a etc.
Între văile Buzăului i Teleajenului sunt pătrunderi ale unor pinteni montani, alcătui i din fli (Pintenul Ivăne u).
pe hartă, cu numerele 4, 5 și 6.
Arătaţi, pe harta murală a României, Măgura Odobești, Dealul Istriţa, Depresiunea

4. ..................................................... . 5. ..................................................... . 6. ..................................................... .
Vrancei, Depresiunea Vălenii de Munte și Depresiunea Pucioasa.

În Subcarpa ii Curburii se găsesc: Vulcanii Noroioși de la Berca-Arbăna i, „Focul Viu“ de la Andreia u de Jos i
Peștera în Sare din Platoul Meledic (cea mai lungă pe teră în sare din lume: de 3.190 m).
 Identifica i i scrie i, în fi ă, o metodă prin care Vulcanii Noroioși, „Focul Viu“ i Peștera în Sare pot contribui la
dezvoltarea economiei în regiune.
R........................................................................................................................................................................................... .
C. Subcarpaţii Getici, de i mai pu in complec i, în compara ie cu Subcarpa ii Curburii, sunt alcătui i în mare
parte tot din două iruri de depresiuni (submontane i intracolinare: Câmpulung, Arefu, Jiblea, Tismana, Târgu Jiu-
Câmpu Mare etc.) închise de dealuri (interne i externe): Măgura Mă ău (1.018 m), Măgura Chiciora (1.218 m;
altitudinea maximă din subunitate), Dealul Negru, Dealul Bran .a. Local, sunt cute diapire cu sare (la Ocnele Mari).
pe hartă, cu numerele 7 și 8.
7. ............................................................................... . 8. ............................................................................... .
23
Arătaţi, pe harta murală a României, Depresiunea Câmpulung, Depresiunea Arefu,
Depresiunea Târgu Jiu-Câmpu Mare, Măgura Măţău și Măgura Chiciora.
 Exerci iu:
Se dau dealurile şi depresiunile: Culmea Pietricica, Dealul Istri a, Depr. Câmpulung, Depr. Cracău-
Bistri a, Depr. Neam ului, Depr. Pucioasa, Depr. Tazlău-Caşin, Depr. Târgu Șiu, Depr. Vălenii de Munte,
Depr. Vrancei, Măgura Mă ău şi Măgura Odobeşti.
Extrageţi dealurile şi depresiunile care aparţin:
1. Subcarpaţilor Moldovei: .................................................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………………………………….. .
2. Subcarpaţilor Curburii: ..................................................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………………………………….. .
3. Subcarpaţilor Getici: .......................................................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………………………………….. .
 Exerci iu:
Pe baza cunoştinţelor acumulate, completaţi, în reprezentarea grafică de mai jos, deosebirile şi
asemănarile dintre relieful Subcarpaţilor Curburii şi relieful Subcarpaţilor Getici.
SUBCARPA IIăCURBURII SUBCARPA IIăGETICI
 Temă. Preciza i două deosebiri între caracteristicile reliefului din Subcarpa i Moldovei i
caracteristicile reliefului din Subcarpa ii Getici.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Lectură
„Peştera în Sare S6 , unică în Europa prin modul de formare şi cea mai lungă peşteră în sare
m lungime, săli cu o bogată paletă de culori  de la alb sau galben, la roz, roşu,
maro sau gri  stalactite cu dimensiuni de până la , m lungime şi
din lume, are 3.
cm grosime şi stalagmite înalte
de doar câ iva cm şi - cm grosime. Deşi explorările cartările şi fotografierile, desfăşurate în faze
diferite , şi , au indicat o lungime totală de m record mondial pentru peşterile în
sare), cu posibilită i de extindere în urma continuării cercetărilor, din cauza scurgerilor de noroi şi
prăbuşirilor intrarea a fost blocată şi recordul neomologat” [). Mărcule (coord.), Superlativele
României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, , pag. ].
    
24
Podișul Getic
Podi ul Getic (Piemontul Getic) este situat între Valea Dâmbovi ei, la est, i Valea Dunării, la vest.
Cu ajutorul figurii 3 din manual [pag. 21, Edit. Corint], scrieţi, în fişa de lucru, unităţile de relief vecine
Podișului Getic.
• în sud-est, sud și sud-vest: ………………………………………………………………………………………………………….;
• în nord-vest: ……………………………………………………………………………………….................................................;
• în nord: …………………………………………………………………………………………….................................................;
• în est-nord-est: ……………………………………………………………………………………............................................... .
Arătaţi, pe harta murală a României, Podișul Getic, limitele și unităţile de relief vecine
acestuia.
Pe baza textului alăturat →), precizaţi: Unitatea, cea mai uniformă ca
a. tipul genetic de relief al Podi;ului Getic; relief și mai simplă ca structură,
are în partea superioară un strat
R........................................................................................................... . gros de pietrișuri piemontane
b. rocile care intră în alcătuirea petrografică a podi;ului; „pietrișuri de Cândești” , cu
R............................................................................................................. numeroase intercala ii de argilă cu
cărbuni și nisipuri.
............................................................................................................. . Ţodișul este de tip piemontan,
c. direcţia de înclinare a straturilor de roci provenit dintr-o veche câmpie
R........................................................................................................... . piemontană formată la începutul
ridicării Mun ilor Carpa i. Ca
d. altitudinile în nordul ;i în sudul unităţii de relief; urmare, suprafa a sa înclină lin de
R. în nord......................................... în sud........................................ . la nord (500-600 m) spre sud (200-
e. altitudinea maximă ;i locul în care este situată. m , iar altitudinea maximă este
de m, în nordul Ţlatformei
R.............................................................................................................
Ţodișului Cândești [după Gr.
............................................................................................................. . Posea, Edit. ALL, pag. 28-29].
B. Subdiviziuni
În ansamblu, Podi ul Getic se prezintă sub forma unor interfluvii (platforme)* relativ netede i întinse, separate de
văi largi cu terase i lunci (Valea Arge ului, Valea Oltului, Valea Jiului, Valea Motrului etc.).
Analizaţi figura 3 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieţi, în fişa de lucru, numele subdiviziunilor
Podișului Getic, de la est la vest.
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Arătaţi, pe harta murală a României, subdiviziunile Podișul Getic și văile Argeșului,

.......................................................................................................................... .
Oltului și Jiului.
 Temă pentru acasă: Pe baza cuno tin elor acumulate, preciza i două deosebiri între
caracteristicile reliefului din Podi ul Getic i caracteristicile reliefului din Subcarpa ii Getici.
    
* În manualul de la Editura ALL [autor Gr. Posea, pag. 28 i 29], platformele sunt numite podi uri sau dealuri.
25
Podișul Mehedin i
Podi ul Mehedin i este situat între văile Motrului (la nord-est) i Dunării (la sud-vest).
Podișului Mehedinţi.
• în nord-est: ………………………………………………………………........................………………………………………….;
• în sud-est: ………………………………………………………………………………....………................................................;
• în nord-vest: ………………………………………………………………………………....……............................................... .
Arătaţi, pe harta murală a României, Podișul Mehedinţi, limitele și unităţile de relief

vecine acestuia.
Pe baza textului alăturat →), precizaţi: „Ţodișul Mehedin i este o unitate de tip
carpatic rămasă neînăl ată printre podișuri.
a. tipul genetic de relief al Podi;ului Mehedinţi;
[...] Are o structură de munte – șisturi
R.......................................................................................... . cristaline și calcare vechi care au determinat
b. rocile care intră în alcătuirea petrografică a podi;ului; un relief carstic diversificat*. Dar înăl imile
sale (500- m și netezimea culmilor
R.......................................................................................... .
cristaline îl plasează în categoria de podiș”
c. formele reliefului carstic din podi;; [Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 29].
R.......................................................................................... . În sud-estul unită ii, la contactul cu
Ţodișul Getic se află o mică depresiune
d. altitudinile reliefului;
marginală numită Depresiunea Severinului
R.......................................................................................... . (sau Depresiunea Turnu Severin).
e. numele depresiunii marginale cu care intră în contact De asemenea, „la contactul Ţodișului
Mehedin i cu Dunărea, există un sector mai
R.......................................................................................... .
îngust al fluviului, denumit Ţor ile de Fier,
f. numele hidrocentralei construite în sudul podi;ului, pe unde au fost construite hidrocentrala și
Dunăre. sistemul de naviga ie cu același nume**” [O.
R.......................................................................................... . Mândru , Edit. Corint, pag. 20].
 Temă pentru acasă: Pe baza cuno tin elor acumulate, preciza i trei deosebiri între caracteristicile
reliefului din Podi ul Mehedin i i caracteristicile reliefului din Podi ul Getic.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Lectură
Podul de la Ponoare sau Podul lui Dumnezeu este singurul pod natural din ară și este situat în
localitatea Ponoarele (jude ul Mehedin i . Format prin prăbuşirea tavanului unei peşteri, podul, cu
lungimea de circa m şi lă imea de aproximativ m, este constituit dintr-o arcadă de piatră cu
grosimea de m, deschiderea de m şi înăl imea de m. Conform legendelor locale, aici ar fi fost sălaşul
Diavolului, sau a fost construit de Dumnezeu pentru ca Sfântul Nicodim să treacă spre Tismana. Este
traversat de DN D Băile (erculane – Baia de Aramă [după ). Mărcule (coord.), Superlativele
României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, , pag. ].
    
* Chei, pe teri, cursuri subterane etc. (Pe tera Topolnița, Podul de la Ponoare .a.).
** Porțile de Fier I.
26
Podișul Moldovei
Podi ul Moldovei este situat în nord-estul României, între Valea Prutului, la est, i Valea Moldovei i Culoarul
Siretului, la vest.
Cu ajutorul figurii 1 din manual [pag. 23, Edit. Corint], scrieţi, în fişa de lucru, țările și unităţile de relief
vecine Podișului Moldovei.
• în est: …….............………………………………………………………........................…………………………………………;
• în sud: ..........……………………………………………………………………………....………................................................;
• în vest: ………………………………………………………………………………....…….........................................................;
• în nord: ........……………………………………………………………………………....………............................................... .
Arătaţi, pe harta murală a României, Podișul Moldovei, limitele și unităţile de relief

vecine acestuia.
”
Pe baza textului alăturat →), precizaţi: Relieful Ţodișului Moldovei – cel mai
a. modul de formare a Podi;ului Moldovei; întins din România – „este sculptat în depozite
sedimentare relativ recente, care stau însă pe
R........................................................................................ un fundament foarte vechi: pe cea mai mare
......................................................................................... . întindere, un fundament coborât al Ţlatformei
b. rocile care intră în alcătuirea petrografică a podi;ului Est-Europene [...], iar în partea de sud, pe un
fundament asemănător Ţodișului Dobrogei” [O.
R........................................................................................ Mândru , Edit. Corint, pag. 22].
......................................................................................... . „Rocile – calcare, gresii, marne, argile,
c. fundamentul pe care s-au acumulat rocile enumerate nisipuri și pietrișuri – formează strate ce se
înclină ușor către S-SE. Această înclinare și
mai sus; duritatea unor roci au impus formarea unor
R........................................................................................ reliefuri asimetrice, numite cueste* sau coaste,
......................................................................................... . la baza cărora s-au impus văi asimetrice, cum
sunt Bahluiul și Bârladul. Majoritatea văilor
d. direcţia de înclinare a stratelor de roci sedimentare; însă curg în sensul de înclinare al stratelor.
R...................................................................................... . Eroziunea, mai activă în rocile moi, a
e. consecinţele înclinării ;i durităţii unor roci. determinat formarea a trei subregiuni, două
mai înalte pentru că au roci mai dure și una
R........................................................................................ mai joasă situată între ele, erodată mai mult din
......................................................................................... . cauza rocilor mai moi” [Gr. Posea, Edit. ALL,
pag. 24].
Analizaţi figura 1 din manual [pag. 23, Edit. Corint] și localizaţi Coasta Iașilor, cea mai mare cuestă din
România.
 Lectură
Coasta )aşilor, cea mai mare cuestă, situată în nordul Podişului Bârladului, la sud de municipiul
)aşi, are lungimea de circa km şi energia de relief de peste m. Sub frontul cuestic, format din
două trepte, se produc alunecări şi prăbuşiri de blocuri care adesea lasă în loc circuri de surpare, lărgite
de nişe cu zăpadă care declanşează la rândul lor mari alunecări hârtoape şi organisme toren iale.
Treapta mai joasă, situată aproape de râul Bahlui, a permis ca în spatele ei să se formeze depresiuni mici
de contact, generate de lărgirea bazinelor toren iale ale văilor obsecvente [după ). Mărcule (coord.),
Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, , pag. ].
* Cuestă ţ formă de relief caracteristică structurii monoclinale, alcătuită dintr-un versant cu pantă lină care corespunde suprafeței
structurale i poartă numele de spinarea cuestei, i un versant cu înclinare mare care poartă numele de fruntea cuestei [după M.
Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, Bucure ti, 1999, pag. 111].
27
B. Subdiviziuni
Subdiviziunile Podi ul Moldovei sunt:

A. Podișul Sucevei, în nord-vest, mai înalt (500-600 m)**, cu un relief mai diversificat i cu aspect tipic de podi .
Analizaţi harta „Podișul Moldovei” din manual [fig. 1, pag. 23, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa de lucru,
numele subunităţilor de relief (podișuri, dealuri și depresiuni) care intră în componenţa Podișului Sucevei.
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
B. Câmpia Moldovei Câmpia Jijiei , în nord-estul podi ului, se prezintă ca o regiune joasă (cu altitudini de circa
200 m)*** dezvoltată pe un substrat argilos. Dealurile din compunere au interfluviile mai plate i versan ii mai domoli, iar
în văile care o străbat au fost amenajate iazuri.
Pe baza textului de mai sus (), precizaţi pentru Câmpia Moldovei:
a. pozi ia geografică în cadrul Podișului Moldovei; R........................................................................................................... .
b. roca dominantă din substratul litologic; R......................................................................................................................... .
c. înăl imea reliefului; R........................................................................................................................................................ .
d. altitudinea maximă și numele dealului în care este semnalată; R.................................................................................... .
e. aspectul dealurilor; R........................................................................................................................................................ .
f. locurile de amenajare ale iazurilor. R................................................................................................................................ .
C. Podișul Bârladului ocupă partea sudică a Podi ului Moldovei. Altitudinile sale scad de la nord (peste 500 m) la
sud (200-300 m). Nordul subdiviziunii are aspect de podi , iar sudul, de coline joase. Din cauza structurii petrografice i
a văilor transversale, apar frecvent cueste.
Analizaţi harta „Podișul Moldovei” din manual [fig. 1, pag. 23, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa de lucru,
numele subunităţilor de relief (podișuri și dealuri) care intră în componenţa Podișului Bârladului.
R.............................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
Arătaţi, pe harta murală a României, Podișul Sucevei, Depresiunea Rădăuţi, Podișul

Fălticenilor, Podișul Dragomirnei, Câmpia Moldovei, Podișul Central Moldovenesc, Colinele
Tutovei, Dealurile Fălciului și Podișul Covurlui.
1. Podi ului Moldovei are în fundament Platforma Moesică._____ R.c.: ........................................................ .
2. În alcătuirea petrografică a Podi ului Moldovei predomină rocile metamorfice._____ R.c.: ..................... .
3. Cele mai joase altitudini din Podişul Moldovei se găsesc în Câmpia Moldovei._____ R.c.: ....................... .
4. Altitudinea maximă din Podişul Moldovei este de 688 m._____ R.c.: …………......................................... .
5. Depresiunea Rădău i este subunitate a Podişului Bârladului._____ R.c.: ……………............................... .
 Temă pentru acasă: Preciza i trei caracteristici generale ale Podişului Moldovei.
R………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
    
** În Dealul Ciungi, din Podi ul Fălticeni, se înregistrează altitudinea maximă din Podi il Moldovei: 688 m.
*** În Dealul Cozancea, din partea centrală a Câmpiei Moldovei, se înregistrează altitudinea maximă a subdiviziunii: 265 m.
28
Podișul Dobrogei
Podi ul Dobrogei, situat în partea sud-estică a României, între Dunăre i Marea Neagră, este cel mai complex
podi din ara noastră.
Arătaţi, pe harta murală a României, Podișul Dobrogei, limitele și unităţile de relief

vecine acestuia.
Citiţi textul de mai jos ().
Ţodișul Dobrogei include: podiș de peneplenă* Ţodișul Casimcei – înăl at în orogeneza
caledoniană , resturi de mun i hercinici (Mun ii Măcinului , podiș de curgeri vulcanice Culmea sau
Ţodișul Niculi el , inselberguri și pedimente** dealuri cu aspect de pălărie mexicană, în Masivul
Dobrogei de Nord și platouri foarte netede Ţodișul Babadag și Ţodișul Dobrogei de Sud – format din
roci mai recente) [după Gr. Ţosea, Edit. ALL, pag. ].
Datorită genezei, și alcătuirea petrografică este extrem de variată: șisturi verzi – în Ţodișul
Casimcei, granite – în Mun ii Măcinului, calcare – în Ţodișul Babadag, calcare, gresii și löess*** – în
Ţodișul Dobrogei de Sud.
Pe baza textului de mai sus (), precizaţi:
a. orogenezele în care au fost înăl ate unele subunită i din Podișul Dobrogei; R................................................................ .
b. numele rocilor din compunerea Podișului Casimcei, Mun ilor Măcinului și Podișului Dobrogei de Sud;
Podișului Casimcei ţ ..........................................................; Mun ilor Măcinului ţ ...............................................................;
Podișului Dobrogei de Sud ţ ............................................................................................................................................... .
 Exerci iu:
Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos și, pe baza cunoștinţelor acumulate, referitoare la Podișul
Dobrogei, precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi
voi răspunsurile corecte.
a. Podi ul Casimcei are aspect de pălărie mexicană._________ Răspunsul corect: ........................................ .
b. Podi ul Babadag are aspect de platou neted._________ Răspunsul corect: ................................................ .
c. Mun ii Măcinului sunt resturi de mun i hercinici._________ Răspunsul corect: ......................................... .
d. Podi de curgeri vulcanice este Podi ul Dobrogei de Sud._________ Răspunsul corect: ........................... .
B. Subdiviziuni transversale
Podi ul Dobrogei se împarte în trei mari subdiviziuni transversale, diferite ca relief i delimitate de două
aliniamente de falii.
A. Masivul Dobrogei de Nord Podișul Dobrogei de Nord reprezintă subunitatea cea mai complexă.
Analizaţi figura 2 din manual [pag. 25, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa de lucru, numele subunităţilor de relief
din compunerea Masivului Dobrogei de Nord și vârful în care se înregistrează altitudinea maximă a Podișului
Dobrogei.
1. _________________________________________, cu altitudinea de 467 m, în Vârful ________________________;
2. _________________________________________; 3. _________________________________________;
4. _________________________________________.
* Peneplenă ţ sector larg al uscatului, nivelat în urma unei alterări i denudări intense a unui ținut muntos [după M. Ielenicz (coord.),
Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, Bucure ti, 1999, pag. 111].
** Inselberg ţ martor de eroziune format din roci dure, cu pante abrupte, rămas izolat dintr-un masiv muntos care a fost denudat.
Pediment ţ suprafa ă de eroziune, u or înclinată, modelată în roci dure, situată la poalele inselbergului.
*** Löessul acoperă pe mai întinderi suprafața Podi ului Dobrogei de Sud.
29
În partea central-estică a subdiviziunii, drenată de râurile Teli a i Tai a, se află Depresiunea Nalbant (o câmpie
ce înclină de la nord la sud – de la circa 100 m la 40 m –, presărată cu inselberguri).
B. Podișul Dobrogei Centrale coboară altitudinal spre sud i spre Marea Neagră. Este compus din Podi ul
Casimcei, care ocupă cea mai mare parte a subdiviziunii, i Podi ul Istri ei, în est.
C. Podișul Dobrogei de Sud este cel mai uniform i are înăl imile mai mici de 200 m. În cuprinsul său se găsesc văi
seci, iar prin fosta Vale Carasu a fost construit Canalul Dunăre–Marea Neagră.
Analizaţi figura 2 din manual [pag. 25, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa de lucru, numele subunităţilor de relief
din compunerea Podișului Dobrogei de Sud, de la nord la sud și de la vest la est.
1. ________________________________________; 2. ________________________________________;

3. ________________________________________; 4. ________________________________________.****
Arătaţi, pe harta murală a României, Munţii Măcinului, Podișul Babadag, Depresiunea

Nalbant, Podișul Casimcei, Podișul Medgidiei, Podișul Oltinei, Podișul Negru Vodă și Canalul
Dunăre–Marea Neagră.
Încercui iăliteraăcorespunz toareăr spunsuluiăcorectăpentruăafirma iile de mai jos:
1. În sud, Podi ul Dobrogei este mărginit de:
a. Bălţile Dunării b. graniţa cu Bulgaria c. Marea Neagră
2. În alcătuirea petrografică a Podi ului Babadag predomină:
a. calcarele b. granitele c. isturile verzi
3. Din Podi ul Dobrogei Centrale face parte Podi ul:
a. Istriţei b. Negru Vodă c. Oltinei
4. Altitudinea maximă din Podi ul Dobrogei este de:
a. 465 m b. 467 m c. 476 m
5. Canalul Dunăre–Marea Neagră a fost construit prin valea râului:
a. Carasu b. Casimcea c. Teliţa
 Temă pentru acasă: Pe baza cuno;tinţelor acumulate, precizaţi trei deosebiri între caracteristicile
reliefului din Podi;ul Dobrogei ;i caracteristicile reliefului din Podi;ul Getic.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Lectură
Peşterea de la Movile, unicat în lume, cu ecosistem ce func ionează pe baza chemosintezei, este
situată într-o regiune carstică, la circa km nord-vest de oraşul Mangalia jud. Constan a , în Zona
litorală. Aceasta nu are deschidere naturală, la ea ajungându-se printr-un pu minier. Măsoară circa
m lungime, galeriile care o compun fiind dispuse pe două niveluri. Nivelul Fosil (superior) este constituit
din Galeria Principală m şi Galeria de Acces m . Aici aerul prezintă un grad ridicat de uscăciune,
lipsesc concre iunile carstice, iar podeaua este acoperită cu nisip. Nivelul Activ (inferior), situat la 4-5 m
sub cel precedent, este aproape integral inundat, excep ie făcând cele patru clopote de aer. Procesul de
chemosinteză din peşteră a fost condi ionat şi justificat de: caracterul de peşteră închisă, prezen a apelor
sulfuroase-mezotermale (21C şi fauna bogată din clopotele de aer peste specii din care sunt noi
pentru ştiin ă . În acest nivel sunt prezente o serie de bacterii care sintetizează substan a organică pe
bază de hidrogen sulfurat, fără interven ia fotosintezei. Atmosfera internă este săracă în oxigen -10%),
dar bogată în dioxid de carbon - , % şi metan -2 %) [după ). Mărcule (coord.), Superlativele
României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, , pag.
    
-161].
**** În unele lucrări, Zona litorală este denumită Podișul Mangaliei.
30
Dealurile de Vest
Dealurile de Vest sunt situate la poala vestică a Carpa ilor Occidentali, între Valea Someşului (la nord) şi Valea
Nerei (la sud), şi fac trecerea spre Câmpia de Vest.
Dealurilor de Vest.
• în est: …….............………………………………………………………........................…………………………………………;
• în sud: ..........……………………………………………………………………………....………................................................;
• în vest: ………………………………………………………………………………....…….........................................................;
• în nord: ........……………………………………………………………………………....………............................................... .
Arătaţi, pe harta murală a României, Dealurile de Vest, limitele și unităţile de relief

vecine acestora.
Pe baza textului alăturat →), precizaţi Dealurile de Vest s-au format prin
pentru Dealurile de Vest: depuneri pietrişuri şi nisipuri ale râurilor cu
a. modul de formare; izvoarele în Mun ii Carpa i, în Marea Ţanonică.
Aspectul lor este uşor înclinat, de la est 300-
R......................................................................................... 400 m altitudine) spre vest (150-200 m), pe
direc ia înclinării stratelor de roci.
......................................................................................... .
„Din loc în loc, din rocile moi sedimentare
b. rocile dominante care intră în alcătuirea petrografică se ivesc măguri* mult mai înalte (500-700 m),
R....................................................................................... . uneori chir cu forme de mici masive (Codru,
c. direcţia de înclinare a stratelor de roci sedimentare Preluca**, Şimleu ş.a. formate din roci
cristaline, vulcanice sau din calcare dure, adică
R....................................................................................... . din roci care se întâlnesc obişnuit numai în
d. compoziţia petrografică a măgurilor Carpa i. La nord de Valea Barcăului lă imea
R....................................................................................... . fâşiei se extinde până la Mun ii Meseş şi
Ţodişul Transilvaniei şi prezintă aspect mai
e. altitudinile de la contactul cu munţii şi câmpia mult de podiş şi depresiune Baia Mare şi
R......................................................................................... Şimleului . La sud de Barcău intervine alt
......................................................................................... . specific: fâşia de dealuri pătrunde adânc
printre culmile muntoase sub formă de
f. locul în care fâşia de dealuri este întreruptă complet. depresiuni-golf. În dreptul Mun ilor Zarand
R....................................................................................... . fâşia de dealuri se întrerupe complet” [Gr.
Posea, Edit. ALL, pag. 23].
Dealurile de Vest se împart în trei subdiviziuni***:
A. Dealurile Silvaniei Sălajului , în nord, între Some i Barcău.
Analizaţi figura 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa de lucru, numele dealurilor și
depresiunilor care intră în compunerea Dealurilor Silvaniei.
• .............................................................................................................................................................................................
* Măgură ţ formă de relief pozitivă într-un ansamblu de culmi montane sau deluroase, relativ izolată într-o masă de roci sedimentare
şi alcătuită din roci dure (şisturi cristaline, calcare, conglomerate, roci vulcanice ş.a.) [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de
geografie fizică, Edit. Corint, Bucure ti, 1999, pag. 111].
** În Dealul Preluca se înregistrează altitudinea maximă din Dealurile de Vest: 796 m.
*** Gr. Posea [pag. 27, Edit. ALL] distinge doar două subdiviziuni: Dealurile Crișanei, la nord de Mure , cu Dealurile sau Podi ul
Silvaniei i Dealurile Cri urilor, i Dealurile Banatului, la sud de Mure , cu Dealurile Lipovei, Dealurile Pogăni ului, Dealurile
Dognecei, Dealu i Depresiunea Cara ului i Dealurile Oraviței.
31
…….............………………………………………………………........................…………………............................................. .
B. Dealurile Crișanei, în partea centrală, între Barcău i Mure .
Analizaţi figura 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa de lucru, numele depresiunilor
străbătute de râurile Crișul Repede, Crișul Negru și Crișul Alb.
• .............................................................................................................................................................................................
…….............………………………………………………………........................…………………............................................. .
C. Dealurile Banatului, în sud, între Mure i Nera.
Analizaţi figura 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa de lucru, numele dealurilor și
depresiunilor care intră în compunerea Dealurilor Banatului.
• .............................................................................................................................................................................................
Arătaţi, pe harta murală a României, Dealurile Silvaniei, Depresiunea Baia Mare,

…….............………………………………………………………........................…………………............................................. .
Dealul Culmea Codru, Depresiunea Șimleului, Dealurile Crișanei, Depresiunea Vad-Borod,

Depresiunea Beiușului, Depresiunea Zarandului, Dealurile Banatului, Dealurile Podișul
Lipovei, Dealurile Buziașului și Depresiunea Oraviţei.
1. În alcătuirea petrografică a Dealurilor de Vest predomină:
a. rocile sedimentare b. rocile vulcanice c. şisturile cristaline
2. În cadrul Dealurilor de Vest sunt prezente:
a. cute diapire cu sare b. domuri cu gaz metan c. măguri formate din roci
cristaline
3. Depresiunea Baia Mare face parte din subdiviziunea numită:
a. Dealurile Banatului b. Dealurile Crişanei c. Dealurile Silvaniei
4. Dealurile Lipovei sunt situate la:
a. est de Someş b. nord de Mureş c. sud de Mureş
5. Dealurile sunt întrerupte complet în dreptul Munţilor:
a. Codru Moma b. Poiana Ruscă c. Zarandului
6. Între râurile Barcău şi Mureş sunt situate Dealurile:
a. Banatului b. Crişanei c. Silvaniei
7. Dintre rocile sedimentare prezente în alcătuirea Dealurilor de Vest, predomină:
a. argilele şi gresiile b. calcarele şi conglomeratele c. nisipurile şi pietrişurile
8. Fâşia de dealuri pătrunde adânc printre culmile muntoase ale Carpaţilor Occidentali, sub formă de
depresiuni-golf, în cadrul subdiviziunii numite Dealurile:
a. Banatului b. Crişanei c. Silvaniei
 Temă pentru acasă: Pe baza cuno tin elor acumulate, preciza i trei deosebiri între caracteristicile
reliefului din Dealurile de Vest i caracteristicile reliefului din Subcarpa i.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
    
32
Câmpia de Vest
Câmpia de Vest (denumită i Câmpia Banatului i Cri anei sau Câmpia Banato-Cri ană) este situată în vestul
României, între grani a cu Ucraina (la nord) i grani a cu Serbia (la sud)*. Este mărginită la est de Dealurile de Vest şi
Mun ii Carpa i (mun ii Oaş şi Zarandului).
Arătaţi, pe harta murală a României, Câmpia de Vest, limitele și vecinii acesteia.

Câmpia de Vest, componentă a Câmpiei
Pe baza textului alăturat →), precizaţi pentru Panonice, se întinde de la nord la sud pe circa
Câmpia de Vest: 4 km și are lă imi de 20-60 km**.
Câmpia s-a format prin umplerea cu
a. modul de formare; sedimente pietrișuri și nisipuri a Mării
R.......................................................................................... Panonice, aduse de râurile ce coboară din
........................................................................................... . unită ile de relief din est (Mun ii Carpa i,
Depresiunea Colinară a Transilvaniei și
b. rocile dominante care intră în alcătuirea petrografică Dealurile de Vest), și are altitudinea medie de
R........................................................................................ . m, iar cea maximă, de m în Câmpia
c. lungimea unităţii, de la nord la sud; Vingăi .
În cadrul unită ii s-au format trei tipuri
R........................................................................................ . genetice de câmpii: câmpii înalte (câmpii de
d. lăţimea maximă a câmpiei, după Gr. Posea; glacisuri și piemontane , în prelungirea
R........................................................................................ . dealurilor (unele formate prin eroziunea
acestora , cu înăl imi mai mari de 120 m
e. altitudinea medie ;i altitudinea maximă;
exemplu Câmpia Vingăi , câmpii orizontale
R........................................................................................ . (tabulare), acoperite cu löess și nisipuri***, cu
f. tipurile genetice de câmpii din cadrul unităţii. altitudini, în general, mai mari de m
exemplu Câmpia Aradului , și câmpii joase
R..........................................................................................
(de subsiden ă sau de divagare , cu înăl imi de
........................................................................................... . 80-100 m (exemplu Câmpia Timișului .
Analizaţi figura 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru, de la nord la sud, numele
câmpiilor înalte, câmpiilor orizontale și câmpiilor joase.
•Câmpii înalte: ..................................................................................................................................................................... .
•Câmpii orizontale: ............................................................................................................................................................... .
•Câmpii joase: …….............………………………………………………………........................…………..................................
…….............………………………………………………………........................…………………............................................. .
 Dic ionar:
Câ pie de divagare = â pie peste are râurile se revarsă periodi î te di ţa de a le î ălţa la ivelul profilului de s urgere e esar
albiilor (uneori se suprapu peste regiu i de su side ţă .
Câ pie de gla is = â pie for ată pri spălare areală î suprafaţă şi a u ulări î pâ ze la poalele u or dealuri.
Câ pie de su side ţă = â pie situată pe o regiu e de s ufu dare, o pe sată u aluviu i.
Câ pie pie o ta ă = â pie formată pri î ge ă area u or o uri de deje ţie părţile ter i ale ale u or orga is e tore ţiale
sau pâraie, o struite pri depu erea aluviu ilor la viituri).
[După Gr. Posea coord. , Geografia de la A la Z, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, București, 1 6, pag. ]
* Conform altor opinii, limita nordică este râul Tur, iar cea sudică, râul Nera.
** 375 km lungime [după S. Neguț i colab., Edit. Humanitas, pag. 36]. Cea mai îngustă lățime este de 10 km (la nord de Oradea), iar
cea mai mare, de 120 km (în lungul Mure ului) [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 31].
*** Nisipurile din Câmpia Carei s-au acumulat sub formă de dune.
33
În unele manuale****, în cadrul Câmpiei de Vest au fost delimitate trei subdiviziuni transversale: (A) Câmpia
Banatului, în sud, până în nordul Câmpiei Aradului, (B) Câmpia Crișurilor, în partea centrală, până la râul Barcău și
(C) Câmpia Someșului, în nord.
I. Analizaţi harta alăturată → ;i precizaţi numele CÂMPIA DE VEST
subdiviziunilor Câmpiei de Vest marcate cu literele A, B ;i C.
A. ............................................................................................................. .
B. ............................................................................................................. .
C. ............................................................................................................. .
II. Cu ajutorul figurii 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint],
scrieţi numele câmpiilor care intră în alcătuirea subdiviziunilor
marcate, pe harta alăturată →), cu literele A, B ;i C.
A. ...............................................................................................................
.................................................................................................................. .
B. ............................................................................................................. .
C. ..............................................................................................................
.................................................................................................................. .

1. Principalele roci din compunerea Câmpiei de Vest sunt:
a. bazaltul i nisipul b. calcarul i pietri ul c. nisipul i pietri ul
2. În Câmpia de Vest, altitudinea maximă este de:
a. 147 m b. 174 m c. 184 m
3. Genetic, Câmpia Timi ului este o câmpie:
a. de tip glacis b. de subsidenţă c. piemontană
4. Face parte din subdiviziunea numită Câmpia Some ului, Câmpia:
a. Aradului b. Ierului c. Jimboliei
5. În Câmpia de Vest, dune de nisip se găsesc în Câmpia:
a. Carei b. Cri urilor c. Lugojului
 Temă pentru acasă: Preciza i trei caracteristici generale ale Câmpiei de Vest.
R………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
 Lectură
În Câmpia de Vest, câmpiile joase au „pantă extrem de mică, râurile au albiile aproape de
suprafa ă, ies ușor din matcă, inundă și își schimbă des cursul. De aceea, încă de acum de ani au
început a se face desecări, îndiguiri de râuri, canale de deviere a apelor mari de la un râu la altul, cum
este Canalul Criș sau Colector), între cele trei Crișuri. În felul acesta câmpiile joase au fost integrate
culturilor agricole intense” [Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 31-32].
    
**** Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 32.
34
Câmpia Română
Câmpia Română, cea mai întinsă unitate de relief din România, este situată în partea sudică a ării, între Lunca
Dunării, în est, sud i vest, i unită i deluroase i de podi , în nord.
Cu ajutorul figurii 1 din manual („Câmpia Română, Lunca Dunării și alte lunci”) [pag. 29, Edit. Corint],
scrieţi, în fişa de lucru, unităţile de relief situate în nordul Câmpiei Române.
• ...............................…….............………………………………………………………........................………………………….
…………............................................................................................................................................................................... .
Arătaţi, pe harta murală a României, Câmpia Română, limitele și vecinii acesteia.

Cu o lungime de circa km și cu lă imi
Pe baza textului alăturat (→), precizaţi cuprinse între și km, Câmpia Română se
pentru Câmpia Română: desfășoară de la vest la est și se curbează spre
a. modul de formare; nord-est. Are altitudini cuprinse între m la
vărsarea Siretului în Dunăre și m în nordul
R...................................................................................
Câmpiei Ţiteștilor *.
................................................................................... . Ea s-a format pe locul unui fost lac, prin
b. rocile dominante care intră în alcătuire; umplerea sa cu sedimente pietrișuri și nisipuri
de la vest la est și de la nord la sud. Ţe aceste
R................................................................................. .
depozite de sedimente s-a depus o pătură de löess
c. lungimea unităţii; între și m grosime , iar pe alocuri, nisipuri
R................................................................................. . eoliene în sudul Câmpiei Olteniei – fixate cu
planta ii viticole –, pe dreapta Ialomi ei,
d. lăţimea unităţii;
Călmă uiului etc.).
R................................................................................. . Relieful Câmpiei Române se caracterizează
e. altitudinile extreme ;i locurile în care se prin prezen a interfluviilor netede câmpuri – ca
niște platouri, cu mici adâncituri de tasare şi
înregistrează;
sufoziune (crovuri, găvane, padine, pâlnii de
R................................................................................... sufoziune – pe löess) – și văilor largi.
................................................................................... . Sub aspect genetic se deosebesc: câmpii
f. tipurile genetice de câmpii; înalte (piemontane), la nord spre Ţodișul Getic și
Subcarpaţii Curburii , cu înălţimi de 200-300 m, cu
R................................................................................... o cuvertură subţire de pietrișuri, câmpii joase (de
................................................................................... . subsiden ă), în regiunea Titu – Siretul Inferior, cu
g. formele de relief prezente pe löess înălţimi mai mici de 100 m, cu râuri divagante, și
câmpii orizontale (tabulare și de terase), pe cea mai
R .……………………………………………………. mare întindere, cu interfluvii foarte largi și
……………………………………………………... . netede.**
h. regiunile în care sunt prezente dune de nisip.
R.......................................................................................................................................................................... .
 Dic ionar:
Găva = depresiu e i ă, adă ă de 1-2 m, for ată, u eori, pri î ge ă area u or rovuri.
Padi ă = depresiu e for ată pri î ge ă area ai ultori rovuri ori găva e.
Pâl ie de sufoziu e = for ă co i ă reată pe löess pri sufoziu e şi o ti uată u u hor ori tu el de sufoziu e.
Sufoziune = procesul pri are parti ulele fi e su t î depărtate de ătre apa are ir ulă pri ro ile afâ ate sau poroase.
* Pe cea mai mare întindere, Câmpia Română are altitudini de 50-90 m.

**Gr. Posea [Edit. ALL, pag. 30-31] distinge cinci tipuri genetice de câmpii: de glacis, piemontane, de subsidență, de terase i fluvio-
lacustre.
35
 Exerci iu:
1. Men iona i deosebirile dintre câmpiile piemontane şi câmpiile de subsiden ă.
2. Men iona i aspectele negative ale divagării râurilor în câmpie.
Analizaţi figura 1 din manual [pag. 29, Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru patru câmpii înalte, patru
câmpii joase și zece câmpii orizontale.
 câmpii înalte:.....................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 câmpii joase:.....................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 câmpii orizontale:..............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Arătaţi, pe harta murală a României, Câmpia Piteștilor, Câmpia Târgoviștei, Câmpia

.............................................................................................................................................................................................. .
Ploieștilor, Câmpia Buzăului, Câmpia Siretului Inferior, Câmpia Romanaţilor, Câmpia

Boianului, Câmpia Găvanu-Burdea, Câmpia Burnazului, Câmpia Vlăsiei, Câmpia Bărăganului
și Câmpia Covurlui.
B. Subdiviziuni transversale***
Utilizând figura 1 din manual [pag. 29, Edit. Corint], completaţi spaţiile goale de mai jos:
A. Sectorul ...................................................... (sau Câmpia Olteniei) este situat la vest de râul
....................................., și este o regiune mai înaltă și mai veche, alcătuită din câmpii tabulare și de terase.
B. Sectorul ........................................................... este situat între ............................................., la vest, și Argeș, la
…………........................., și are în compunere câmpii înalte, ............................................. și ............................................ .
C. Sectorul estic, între ..................................... și Dunăre, cuprinde cea mai joasă și întinsă regiune de subsiden ă
(Câmpia .............................................................................) și cea mai întinsă și netedă câmpie orizontală (Câmpia
.........................................................).
Utilizând figura 1 din manual [pag. 29, Edit. Corint], scrieţi, în fișa de lucru, câmpiile care intră în
compoziţia celor trei sectoare.
 Sectorul vestic:
 câmpii orizontale:...................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Sectorul central:
 câmpii înalte:..........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
.............................................................................................................................................................................................. .
 câmpii joase:..........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Sectorul estic:
 câmpii înalte:..........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
.............................................................................................................................................................................................. .
Gr. Posea [Edit. ALL, pag. 30-31] împarte Câmpia Română în cinci diviziuni principale (Câmpia Olteniei, Câmpia Teleormanului,
***
Câmpia Ialomiței, Câmpia Bărăganului i Câmpia Buzăului), iar S. Neguț i colab. [Edit. Humanitas, pag. 35], în trei: Câmpia
Olteniei, Câmpia dintre Olt şi Argeş şi Câmpia dintre Argeş şi Prut.
36
 câmpii joase:..........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Exerci iu: CÂMPIA ROMÂNӐ
Preciza i numele câmpiilor
marcate, pe harta alaturată
(„Câmpia Română”), cu numere
de la 1 la 15.
1. ……………………………….,
2. ..….…………………………..,
3. …………………………….…,
4. ……………………………….,
5. ……………………………….,
6. .…..…….…………………....,
7. ……………………………….,
8. …………………………….....,
9. ……………………………….,
10. …..……….…….…………..,
11. ……………………………..,
12. …………………………..…, 14. ……………………………..,
13. …………………………….., 15. …………………………..… .

Încercui iăliteraăcorespunz toareăr spunsuluiăcorect pentru afirma iile de mai jos:
1. Câmpia Burnazului este componentă a Sectorului:
a. vestic b. central c. estic
2. Cea mai redusă altitudine se înregistrează în Câmpia:
a. Bărăganului b. Buzăului c. Siretului Inferior
3. Cele mai mari altitudini din Câmpia Română sunt de circa:
a. 200 m b. 300 m c. 400 m
4. Cursul inferior al râului Arge separă Sectorul:
a. Estic de cel Vestic b. Estic de cel Central c. Central de cel Vestic
5. Fac parte din categoria câmpiilor înalte, câmpiile:
a. Buzăului i Ploie tilor b. Pite tilor i Vlăsiei c. Râmnicului i Târgovi tei
6. Câmpia Blahniţei face parte din Sectorul:
a. Estic b. Central c. Vestic
7. Nisipuri eoliene se găsesc pe dreapta râului numit:
a. Argeş b. Dâmboviţa c. Ialomiţa
8. Padinele s-au format pe:
a. löess b. nisipuri c. pietrişuri
 Temă pentru acasă: Pe baza cuno;tinţelor acumulate, precizaţi două deosebiri între
caracteristicile reliefului din Câmpia Olteniei ;i caracteristicile reliefului din Sectorul Estic al Câmpiei
Române.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
    
37
Lunca și Delta Dunării
A. Lunca Dunării

Lunca Dunării s-a format în aval de orașul Drobeta-Turnu Severin (la intrarea fluviului în
Câmpia Română și ine până în Delta Dunării. Lă imea sa variază între și km. Ţână la Călărași,
lă imea este de 4- km, iar în regiunea băl ilor (Balta Ialomi ei și Balta Brăilei , ajunge până la
20-25 km.
În prezent, lunca a fost desecată (de lacuri i băl i) i îndiguită.
Pe baza textului de mai sus (), completaţi propoziţiile de mai jos.
1. Lunca Dunării este cuprinsă între ora ul Drobeta-Turnu Severin i ................................................................................ .
2. Lă imea Luncii Dunării este cuprinsă între ...................................................................................................................... .
3. În prezent, Lunca Dunării este desecată i ..................................................................................................................... .
4. În amonte de ora ul Călăra i, Lunca Dunării are lă imi de .............................................................................................. .
5. În regiunea băl ilor, lă imea Luncii Dunării este cuprinsă între ........................................................................................ .
 Lectură
Balta Brăilei sau )nsula Mare a Brăilei, cel mai întins ostrov km2), este situată în sectorul
CălăraşiBrăila, în jude ul Brăila. Alcătuită din aluviuni nisipuri, mâluri , Balta Brăilei se desfăşoară
între Bra ul Dunărea Veche sau Bra ul Măcinului, la est, şi Bra ul Dunărea Nouă sau Cremenea, la vest,
pe o lungime de circa km şi o lă ime medie de km. În vest, între bra ele Cremenea şi VâlciuVeriga
se află Balta Mică a Brăilei, cu statutul de parc natural. Are în compunere grinduri şi canale mici
(privaluri). Grindurile principale, cu altitudini de 5-7 m, separate de privaluri late de până la m, ating
lă imi de la m până la km, formând adevărate câmpuri. Prin îndiguiri peste km din malurile
Dunării , desecări, defrişări şi des eleniri majoritatea depresiunilor lacustre au fost transformate în
terenuri arabile. Se cultivă în special porumb. [după ). Mărculeţ (coord.), Superlativele României. Mică
enciclopedie, Edit. Meronia, București, , pag. ].
B. Delta Dunării
Delta Dunării – situată în estul României – este cea mai nouă i cea mai joasă unitate de relief a ării. În prezent,
datorită unicită ii sale, are statutul de rezerva ie a biosferei.
Arătaţi, pe harta murală a României, Delta Dunării și vecinii acesteia.

Pe baza textului alăturat →), precizaţi pentru Delta Dunării „este o câmpie fluvio-
Delta Dunării: lacustră în formare. A parcurs trei faze
a. tipul de câmpie în formare; evolutive: de golf, de liman, de deltă fluvio-
maritimă. La sfârșitul ultimei glacia iuni, cu
R........................................................................................... . circa . de ani în urmă, nivelul Mării
b. momentul începerii formării deltei Negrei, fiind în ridicare, apele mării au
R........................................................................................... . pătruns, sub formă de golf, între Dobrogea și
Câmpia Bugeacului din sudul Basarabiei .
c. etapele de evoluţie ale deltei; Acest golf a fost barat apoi de un cordon
R........................................................................................... . marin, pe aliniamentul actualelor grinduri
d. poziţia geografică a cordonului marin care a barat golful; Letea și Caraorman, și transformat în liman.
Aici Dunărea a format apoi, prin acumulări,
R........................................................................................... . o deltă fluvială. Unele bra e dunărene au
e. tipul de deltă dintre uscat ;i cordonul marin; străpuns însă, pe rând, cordonul ini ial,
R........................................................................................... . realizând delte secundare, de tip fluvio-
maritim la marginea mării . S-a născut
f. tipul de deltă din exteriorul cordonului marin. astfel și al doilea sector, delta maritimă.” [Gr.
R........................................................................................... . Posea, Edit. ALL, pag. 35].
38
Între factorii care au contribuit la formarea Deltei Dunării se eviden iază: cantită ile mari de aluviuni
transportate de fluviu pietrișuri fine, nisipuri, mâluri , mareele foarte scăzute din Marea Neagră, panta
redusă a platformei continentale și curen ii circulari ai Mării Negre care au creat grinduri.
Altitudinea medie a reliefului este de , m, iar cea maximă, de m în Grindul Letea . Uscatul
ocupă circa % din suprafa a deltei, iar por iunile mai înalte poartă numele de grinduri: fluviale
longitudinale , maritime transversale și continentale. Restul de 85% sunt elemente acvatice: bra e,
canale, lacuri, mlaștini și amenajări piscicole.
Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos și, pe baza textului de mai sus (), precizaţi dacă enunţurile sunt
adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi voi răspunsurile corecte.
a. La formarea deltei, un rol important l-au avut cantită ile mici de aluviuni._________ Răspunsul corect: ....................... .
b. Mareele în Marea Neagră sunt foarte scăzute._________ Răspunsul corect: ............................................................... .
c. Uscatul Deltei Dunării ocupă circa 45% din întreaga suprafa ă a unită ii._________ Răspunsul corect: ....................... .
d. Altitudinea medie a reliefului deltei este de 0,5 m._________ Răspunsul corect: .......................................................... .
e. Por iunile mai înalte ale uscatului se numesc grinduri._________ Răspunsul corect: .................................................... .
Analizaţi figura 1 („Harta Deltei Dunării”) din manual [pag. 31, Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru:
a) pozi ia geografică a grindurilor fluviale; R….............…………………………………………………………………………….
.............................................................................................................................................................................................. .
b) numele celor mai întinse grinduri maritime; R....................................................................................................................
….......................................................................................................................................................................................... .
c) numele celor două grinduri continentale. R...................................................................................................................... .
Dunărea, la intrarea în deltă se desparte în trei bra e principale: Chilia, Sulina i Sfântu Gheorghe.
Citiţi fragmentul referitor la braţele Dunării din manual [„A. Bra ele Dunării”, pag. 30, Edit. Corint] și scrieţi în
fișa de lucru principalele caracteristici ale celor trei braţe.
 Braţul Chilia ....................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Braţul Sulina ..….............…………………………………….…………………......................………………………………...
…….............………………………………………………………........................…………………............................................. .
 Braţul Sf. Gheorghe .......................................................................................................................................................
…….............………………………………………………………........................…………………............................................. .
Arătaţi,
pe harta murală a României, braţele Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe și
grindurile Letea, Caraorman, Sărăturile și Chilia.
1. Străbate partea centrală a Deltei Dunării, Braţul:
a. Chilia b. Sf. Gheorghe c. Sulina
2. Altitudinea maximă în Delta Dunării este de:
a. 12 m b. 14 m c. 16 m
3. Grindul Stipoc este de tip:
a. continental b. fluvial c. maritim
4. Din întreaga suprafaţă, întinderile acvatice din Delta Dunării ocupă aproximativ:
a. 65% b. 75% c. 85%
5. Rocile din compunerea Deltei Dunării sunt:
a. magmatice b. metamorfice c. sedimentare
 Lectură
Chilia, cel mai mare grind continental (75 km2), este situat în nordul Deltei Dunării, la sud de Bra ul
Chilia. În nordul său se află localitatea Chilia Veche, men ionată în documente încă din secolul X))). Cetatea de
aici, situată la grani a dintre Moldova şi ara Românească s-a bucurat de o aten ie deosebită. În , Ştefan
cel Mare (1457- a construit pe malul stâng, cetatea Chilia Nouă, azi oraşul Kilija în Ucraina [după ).
Mărculeţ (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, , pag. -78].
    
39
Platforma continentală a Mării Negre
și litoralul românesc
A. Aspectele generale ale platformei continentale
Platforma continentală reprezintă prelungirea teritoriilor deltaice i dobrogene sub apele Mării Negre, până la
adâncimi de -130 m (mai rar minus 180-200 m).
Lă imea platformei este de km, în nord, și km, în sud. Formarea „sa este strâns legată de
abraziunea* și sedimentarea din timpul unor transgresiuni și regresiuni** repetate, când nivelul mării a
oscilat între - m și + m.” Subdiviziunile sale au forma unor fâșii dispuse paralel cu ărmul. „Fâșia
marginală este modelată de valuri și curen ii marini, care răspândesc aluviunile venite de pe continent și
are adâncimi între -40-50 m; fâșia mediană între - și - m este mai uniformă, cu sedimente mai fine,
obișnuit argiloase, dar peste acestea se observă conuri de dejec ie*** ale unor vechi râuri dobrogene, cum
sunt Mangalia, Techirghiol, Casimcea; fâșia internă între - și - m prezintă ondulări și denivelări
paralele cu ărmul sunt foste linii de ărm , iar în prelungirea bra ului Sfântu Gheorghe apare un mare con
dunărean. Limita cu abruptul este marcată de începutul unor vechi canioane submarine” [după Gr. Ţosea,
Edit. ALL, pag. 37].
Pe baza textului de mai sus (), scrieţi în fișa de lucru:
a. lă imea platformei continentale la nord și la sud;
R........................................................................................................................................................................................... .
b. modul de formare a platformei continentale;
R.............................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. numele fâșiilor care compun platforma continentală;
R........................................................................................................................................................................................... .
d. adâncimea până la care coboară fâșia marginală a platformei continentale și principalele caracteristici ale sale;
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
e. adâncimea până la care coboară fâșia mediană a platformei continentale și principalele caracteristici ale sale;
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
f. adâncimea până la care coboară fâșia internă a platformei continentale și principalele caracteristici ale sale.
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
B. Apele marine care acoperă platforma continentală
Citiţi fragmentul referitor la apele marine care acoperă platforma continentală a Mării Negre din manual
[„B. Apele marine care acoperă platforma continentală”, pag. 32, Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru:
a. caracteristicile stratului superficial de apă al Mării Negre;
R.............................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
* Abraziune ţ proces de eroziune a rocilor, realizat de către apa mării sau lacurilor încărcată cu nisip ori gheață.
** Transgresiunea marină reprezintă înaintarea apei peste un sector continental, iar regresiunea marină, retragerea apei marine i, implicit,
extinderea uscatului.
*** Con de dejecție ţ formă de acumulare construită în partea terminală a unei ape curgătoare, prin suprapunerea în mai multe faze a
încărcăturii transportate de uvoaiele de apă [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, Bucure ti, 1999, pag. 96].
40
b. traseul urmat de curen ii marini în dreptul litoralului românesc;
R........................................................................................................................................................................................... .
c. rolul curen ilor marini în modelarea reliefului litoral;
R.............................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d. numele lagunelor și limanelor maritime de pe litoralul românesc;
R. lagune:............................................................................................................................................................................. .
R. limane maritime:............................................................................................................................................................... .
C. Litoralul românesc al Mării Negre
Citiţi fragmentul referitor la litoralul românesc din manual [„C. Litoralul românesc al Mării Negre”, pag. 32,
Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru:
a. lungimea ărmului (sau litoralului) românesc; R............................................................................................................... .
b. numărul și numele sectoarelor în care a fost împăr it litoralul românesc;
R........................................................................................................................................................................................... .
c. limitele și caracteristicile sectorului situat în partea de nord;
R.............................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d. limitele și caracteristicile sectorului situat în partea de sud;
R.............................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
e. numele unor sta iuni turistice situate la Marea Neagră.
R.............................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Temă pentru acasă: Pe baza fragmentului din manual, marcat cu litera D [„D. Alte caracteristici
ale platformei continentale”, pag. 32, Edit. Corint], arăta i, pe câteva rânduri, importan a economică a
platformei continentale.
...........................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Lectură
Gloria este prima platformă de foraj marin realizată de România. Programul de valorificare a
resurselor din platforma continentală a Mării Negre a început în anul , în cadrul )nstitutului Român
pentru Cercetări Marine din Constan a. Platforma, construită la şantierele Navale din Gala i şi dotată cu
instala ii şi utilaje realizate la Bucureşti, Timişoara, Reşi a, Câmpina, Oradea, Bârlad, Cluj-Napoca,
Roman, Arad şi Ploieşti, a fost lansată la apă la .11. , la mile marine de ărm şi a început
activitatea de forare la 16.09. , la adâncimea maximă a apei de m. În urma forajelor, descoperirea
hidrocarburilor a avut loc în , iar la 7.05. a fost penetrat zăcământul petrolifer. Gloria este o
platformă autoridicătoare cu picioare, lungi de m, din zăbrele din material tubular. Cu picioarele
fixate în mâl până la m, platforma poate rezista la vânturi cu viteze maxime de până la 164 km/h, la
valuri cu amplitudini maxime de m şi cu perioade de s [după ). Mărcule (coord.), Superlativele
României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, , pag. 118].
    
41
Clima. Factorii genetici
Pe baza cunoştinţelor din anii anteriori, definiţi clima.
Clima României este temperat-continentală moderată, cu nuan e de tranzi ie.
Pe baza cunoștinţelor acumulate până în prezent și a textului din manual, „A. Factorii care determină și
influenţează clima” [Edit. Corint, pag. 36], explicaţi rolul factorilor care determină și influenţează clima României.
a) Poziţia geografică a ţării pe paralela de 45o latitudine nordică. R………………………………………………...
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b) Poziţia aproape centrală în interiorul continentului. R…..................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c) Radiaţia solară are valori cuprinse între 130 kcal/cm2/an, în sud, și 115 kcal/cm2/an, în nord.
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d) Circulaţia generală a maselor de aer.
• predominant din vest:........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• din nord și nord-est:..........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
•din sud:................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
e) Relieful carpatic.
• altitudinea:..........................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• văile montane:....................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• depresiunile:.......................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
f) Diferenţa de latitudine între sudul și nordul ţării, de aproximativ 5o. R............................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
g) Marea Neagră. R……………………………………………………………………………………………………………
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
h) Omul. R..................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Temă pentru acasă: Arăta i rolul omului în modificarea climei din regiunea în care locui i.
...........................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
    
42
Clima. Caracteristicile elementelor climatice
A. Regimul și repartiţia temperaturii aerului
Temperatura medie anuală a aerului scade de la sud (peste 11oC în Lunca Dunării la nord , oC în nordul
Ţodișului Moldovei și odată cu creșterea altitudinii circa oC la 1.000 m, 0oC la . m și -2,8oC pe Vârful
Omu).
Temperaturi medii anuale de peste 11oC se înregistrează în estul Ţodișului Dobrogei, în Delta Dunării și în
sudul Câmpiei de Vest. În Câmpia Română temperaturile sunt de -11oC, în nordul Câmpiei de Vest, de oC, iar
în Ţodișul Moldovei și în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, de -9oC.
Temperaturile extreme ale aerului înregistrate pe teritoriul ării sunt următoarele: temperatura maximă
absolută este de 44,5oC și s-a înregistrat la sta ia meteorologică )on Sion lângă Brăila – la 10.08.1951 –, iar
temperatura minimă absolută de -38,5oC la Bod în Depresiunea Brașov – la 25.01.1942.
a. sensul scăderii valorilor temperaturilor în func ie de latitudine și de altitudine; R..............................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. temperatura medie a aerului în Lunca Dunării; R............................................................................................................. .
c. temperaturile medii ale aerului în Câmpia de Vest; R...................................................................................................... .
d. temperatura medie a aerului în Delta Dunării; R.............................................................................................................. .
e. temperaturile medii ale aerului în Podișul Moldovei și Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R..................................... .
f. temperatura medie a aerului la 2.000 m și la 2.500 m altitudine; R.................................................................................. .
g. temperatura maximă absolută și locul unde s-a înregistrat; R......................................................................................... .
h. temperatura minimă absolută și locul unde s-a înregistrat. R.......................................................................................... .
Analizaţi harta „România. Temperatura medie a lunii ianuarie” de mai jos.*
*Izotermă ţ linie ce une te punctele cu valori egale ale temperaturii aerului [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică,
Edit. Corint, Bucure ti, 1999, pag. 220].
43
Pe baza hărţii, scrieţi în fişa de lucru:
a. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Câmpia Română; R........................................................................................... .
b. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Carpa ii Meridionali; R........................................................................................ .
c. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Mun ii Apuseni; R............................................................................................... .
d. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Podișul Dobrogei; R........................................................................................... .
e. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Câmpia Moldovei; R........................................................................................... .
f. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Subcarpa ii Moldovei; R...................................................................................... .
g. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R........................................................... .
h. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Câmpia de Vest; R............................................................................................. .
i. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Dealurile de Vest. R............................................................................................ .
Analizaţi harta „România. Temperatura medie a lunii iulie” de mai jos.
Pe baza hărţii, scrieţi în fişa de lucru:

a. temperaturile medii ale lunii iulie în Câmpia Română; R.................................................................................................. .
b. temperaturile medii ale lunii iulie în Carpa ii Meridionali; R.............................................................................................. .
c. temperaturile medii ale lunii iulie în Mun ii Apuseni; R..................................................................................................... .
d. temperaturile medii ale lunii iulie în Podișul Dobrogei; R................................................................................................. .
e. temperaturile medii ale lunii iulie în Câmpia Moldovei; R................................................................................................. .
f. temperaturile medii ale lunii iulie în Subcarpa ii Curburii; R.............................................................................................. .
g. temperaturile medii ale lunii iulie în Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R.................................................................. .
h. temperaturile medii ale lunii iulie în Podişul Getic; R........................................................................................................ .
i. temperaturile medii ale lunii iulie în Câmpia de Vest; R.................................................................................................... .
j. temperaturile medii ale lunii iulie în Dealurile de Vest; R................................................................................................... .
k. temperaturile medii ale lunii iulie în Mun ii Banatului. R................................................................................................... .
44
 Exerci iu: VARIAŢIA TEMPERATURILOR MEDII LUNARE
Reprezentarea grafică alăturată
prezintă evoluţia temperaturii medii lunare în
Depresiunea Colinară a Transilvaniei.
Precizaţi:
1. valoarea minimă a temperaturii medii
lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
2. valoarea maximă a temperaturii medii
lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
3. valoarea amplitudinii termice1).
1. ……………………………………………..,
2. …………………………………………….., 1) Amplitudine termică = diferenţa în grade dintre
3. ……………………………………………. . valorile extreme ale temperaturii.
B. Precipitaţiile atmosferice

Ţe teritoriul României cade, în medie, o cantitate de precipita ii de circa 640 mm/an. Acestea
scad cantitativ de la vest la est (630- mm/an în Câmpia de Vest, - mm/an în Câmpia
Română și sub -450 mm/an în Ţodișul Dobrogei și cresc în altitudine . mm/an la înăl imi de
. m și . - . mm/an pe vârfurile montane înalte . În Dealurile de Vest cad -800 mm/an,
iar în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, între în vest și mm/an est .
Cea mai mare cantitate medie anuală de precipita ii din România este de . , mm și se
înregistrează la Stâna de Vale în Mun ii Apuseni, într-o depresiune situată la poalele mun ilor
Vlădeasa și Ţădurea Craiului), iar cea mai mare cantitate de precipita ii căzute în ore a fost de 530,6
mm și s-a produs în localitatea C. A. Rosetti în Delta Dunării , la . . .
a. sensul scăderii valorilor precipita iilor medii anuale în România; R.................................................................................. .
b. cantitatea medie anuală a precipita iilor în ara noastră; R.............................................................................................. .
c. cantită ile medii anuale ale precipita iilor în Câmpia de Vest; R....................................................................................... .
d. cantită ile medii anuale ale precipita iilor în Câmpia Română; R..................................................................................... .
e. cantită ile medii anuale ale precipita iilor în Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R..................................................... .
f. cantită ile medii anuale ale precipita iilor în Dealurile de Vest; R...................................................................................... .
g. cantită ile medii anuale ale precipita iilor la 1.000 m altitudine și pe vârfurile montane înalte; R.......................................
.............................................................................................................................................................................................. .
h. valoarea și locul în care se înregistrează cea mai mare cantitate anuală de precipita ii; R...............................................
.............................................................................................................................................................................................. .
i. valoarea și locul în care s-a înregistrat cea mai mare cantitate de precipita ii căzute în 24 ore. R.....................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Exerci iu: VARIAŢIA PRECIPITAŢIILOR MEDII LUNARE mm

Tabelul alăturat prezintă I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
evoluţia precipitaţiilor medii lunare la 79 103 90 99 157 159 168 130 74 53 59 105
2.500 m altitudine, în Carpaţii
Rezolvare:
Meridionali.
1. .…………………………………………………………………,
Precizaţi: 2. ………………………………………………………………….,
1. luna cu cele mai mari cantităţi de
3. ………………………………………………………………… .
precipitaţii precum i valoarea acestora;
2. luna cu cele mai reduse cantităţi de 1)
precipitaţii precum i valoarea acestora. Precipitaţiile medii anuale = suma precipitaţiilor medii
3. valoarea precipitaţiilor medii anuale . lunare.
1)
45
C. Vânturile regimul eolian
Pe suprafa a României vânturile sunt diferite ca direc ie și intensitate. Prin suprafa a pe care se
manifestă și prin frecven ă se eviden iază Vânturile de Vest, vânturi permanente care bat în păr ile centrală și
vestică ale ării.
Local, se manifestă: Crivă ul – vânt geros iarna –, care bate la est de Carpa ii Orientali în Ţodișul
Dobrogei, în jumătatea răsăriteană a Câmpiei Române ; Austrul – vânt cald –, bate în sud-vestul ării; Nemira –
vânt rece –, pătrunde iarna din est pe văile Carpa ilor Orientali*; Coșava, pătrunde în Banat din sud și sud-est;
föehnul – vânt cald și uscat – care coboară pe versan ii Carpa ilor în sud-vestul și sudul Depresiunii Colinare a
Transilvaniei**, în depresiunile submontane din Subcarpa i etc.; brizele montane se formează pe versan ii
văilor mari din Carpa i; brize marine, care se manifestă în Delta Dunării și în Zona litorală.
a. numele vânturilor permanente care bat în vestul și centrul ării; R................................................................................... .
b. numele vântului care pătrunde din est prin văile Carpa ilor Moldo-Transilvani; R............................................................ .
c. caracteristicile Crivă ului și regiunile geografice în care bate; R........................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d. numele vântului care bate în vestul Podișului Getic și în Câmpia Olteniei; R.................................................................. .
e. numele vântului cald care coboară pe versan ii Mun ilor Apuseni în sud-vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei;
R........................................................................................................................................................................................... .
f. locurile în care bat brizele montane și brizele marine. R.....................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
1. Temperatura maximă a aerului înregistrată pe teritoriul României a fost de 38,5oC._____ R.c.: ............... .
2. În România, temperatura aerului cre te de la nord la sud._____ R.c.: ........................................................ .
3. În Podi ul Dobrogei, precipita iile medii anuale au valori de 550-650 mm._____ R.c.: ............................. .
4. Cantită ile de precipita ii din Carpa ii Meridionali scad de la poale spre vârfuri._____ R.c.: ….…......... .
5. Vântul Mare bate în Depresiunea Făgăra ului._____ R.c.: ………........................…............................... .
 Temă pentru acasă: Analiza i reprezentările grafice de mai jos, care redau temperaturile medii lunare
multianuale (A.) i precipita iile medii lunare multianuale (B.) de la o sta ie meteorologică din România, i preciza i:
A. a. valoarea minimă a temperaturii medii lunare, A. TEMPERATURILE MEDII LUNARE
precum şi luna în care se înregistrează;
R. ..................................................................................
.................................................................................... .
b. valoarea maximă a temperaturii medii lunare,
precum şi luna în care se înregistrează.
R. ..................................................................................
.................................................................................... .
B. a. valoarea minimă a precipita iilor medii lunare, B. PRECIPITAŢIILE MEDII LUNARE
precum şi luna în care se înregistrează;
R. ..................................................................................
.................................................................................... .
b. valoarea maximă a precipita iilor medii lunare,
precum şi luna în care se înregistrează.
R. ......................................................................
......................................................................... .
    
* În sudul Carpaților Moldo-Transilvani i în nordul Carpaților Curburii.

** Föehnul care bate în Depresiunea Făgăra a fost numit Vântul Mare.
46
Nuan ele climatice
Clima României nu este omogenă pe întreaga sa întindere. Din cauza multitudinii de factori care determină clima
ării noastre, se deosebesc două categorii de nuan e climatice: etajele climatice i sectoarele/regiunile cu diferite
influen e climatice.
A. Etajele de climă

Etajele climatice sunt determinate de altitudinea reliefului. Climatul de litoral și deltă, specific
celor două regiuni geografice, se caracterizează prin temperaturi mai ridicate în timpul iernii și
precipita ii reduse. Clima de câmpie se eviden iază prin temperaturi ridicate (10-11oC și precipita ii
reduse (450-600 mm/an). Climatul de dealuri și podișuri cuprinde două subetaje: dealuri și podișuri
joase, până la m altitudine cu temperaturi de circa -9oC și precipita ii de 600-700 mm/an , și
dealuri și podișuri înalte, între și m cu temperaturi de circa -7oC și precipita ii de 700-900
mm/an). Climatul montan, la 800-1.800 m altitudine, se eviden iază prin temperaturi care scad -2oC)
și precipita ii care cresc (1.000-1.200 mm/an) cu altitudinea. Climatul alpin, la peste 1.800-2.000 m
altitudine, cu temperaturi sub 0oC, cu ierni geroase, cu precipita ii bogate (1.200-1.400 mm/an, frecvent
sub formă de zăpadă) și cu vânturi puternice. Climatul depresionar, prezent în marile depresiuni
intramontane, se caracterizează prin inversiuni termice și prin precipita ii de 600-700 mm/an.
a. factorul care determină etajele climatice; R...................................................................................................................... .
b. numele etajelor climatice; R...............................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. caracteristicile climatului de litoral și deltă; R.....................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d. caracteristicile climatului etajului de câmpie; R..................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
e. caracteristicile climatului de dealuri și podișuri joase; R.....................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
f. caracteristicile climatului de dealuri și podișuri înalte; R.....................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
g. caracteristicile climatului montan; R...................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
h. caracteristicile climatului alpin; R...................................................................................................................................... .
i. caracteristicile climatului depresionar. R.............................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
B. Sectoarele de influenţă climatică
Pe fondul climatului temperat-continental al

României, barajul orografic al Mun ilor Carpa i determină A. Clima cu influenţe oceanice, în centrul
formarea a ase sectoare cu nuan e regionale generate de României Câmpia de Vest, Dealurile de Vest,
influen ele climatice exterioare. Mun ii Apuseni, Depresiunea Colinară a
Transilvaniei etc. este moderată termic și mai
Citiţi textul alăturat (→) și scrieţi, în fișa
umedă.
de lucru, numele influenţelor climatice și
B. Clima cu influenţe submediteraneene, în
principalele caracteristici ale acestora. sud-vestul ării în Banat și în sud-vestul Olteniei),
R..................................................................................... mai caldă și mai umedă, cu ploi de toamnă și ierni
blânde.
47
........................................................................................ C. Clima cu influenţe de ariditate, în estul
........................................................................................ ării cea mai mare parte a Ţodișului Moldovei,
estul Câmpiei Române, Ţodișul Dobrogei etc.), cu
........................................................................................ ierni foarte reci, veri fierbin i și secetoase și cu
........................................................................................ ploi pu ine cu caracter toren ial.
........................................................................................ D. Clima cu influenţe scandinavo-baltice,
........................................................................................ în nordul României în Maramureș, Obcinele
Bucovinei, Ţodișul Sucevei etc. , cu ierni cu
........................................................................................ temperaturi foarte scăzute și cu precipita ii bogate.
........................................................................................ E. Clima cu influenţe pontice, în lungul
........................................................................................ litoralului, pe o fâșie cu lă imi de 25-30 km,
moderată termic, cu brize marine și cu umiditate
........................................................................................
ridicată.
........................................................................................ F. Clima cu influenţe de tranziţie, în sudul
........................................................................................ ării, între Jiu și Argeș-Sărata, cu precipita ii care
........................................................................................ scad cantitativ spre est [după S. Negu și colab.,
Edit. Humanitas, pag. 49; I. Mărcule , Cătălina.
........................................................................................ Mărcule , Aspecte privind clima Europei şi a
........................................................................................ României, Liceul – prezent și viitor, Vol. V,
…………………………………….…………………... Bucureşti, , pag. 21].
.............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................ .
Arătaţi,
pe harta murală a României, regiunile cu influenţe climatice oceanice,
submediteraneene, de ariditate, scandinavo-baltice, pontice și de tranziţie.

Pe baza cunoștinţelor acumulate, completaţi propoziţiile de mai jos:
1. Temperaturile medii sub 0oC sunt caracteristice etajului climatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Influenţele climatice din Podi ul Sucevei sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. Brizele marine sunt specifice climei cu influenţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. Precipitaţiile de 450-600 mm/an sunt caracteristice climatului de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5. Temperaturile foarte scăzute i precipitaţiile bogate sunt caracteristice climei cu influenţe . . . . . . . . . . . . . .
............
6. Influenţele climatice din Câmpia Transilvaniei sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
 Temă pentru acasă: Utilizând hăr ile de la paginile 37, 38 i 39 din manual [Edit. Corint],
caracteriza i clima regiunii în care locui i, precizând: temperatura medie anuală, precipita iile medii
anuale, influen a climatică i etajul climatic.
...........................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
    
48
Factorii care determină și influen ează
hidrografia. Dunărea
Pe baza cunoştinţelor din anii anteriori, definiţi hidrosfera.
Apa reprezintă un element vital al mediului nostru. ara noastră are numeroase râuri, dar pe vreme de secetă
devine un stat sărac în apă. Din Mun ii Carpa i izvorăsc circa 80% din râurile patriei, iar Dunărea – care se varsă în
Marea Neagră – colectează, direct ori indirect, majoritatea acestora.
A. Factorii care determină și influenţează reţeaua hidrografică
Citiţi textul din manual, referitor la factorii care determină și influenţează hidrografia [„A. Factorii care
determină și influen ează hidrografia”, pag. 41, Edit. Corint], și scrieţi în fișa de lucru:
a. elementele care compun hidrografia României; R.............................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. factorii care determină caracteristicile apelor continentale și modul prin care ac ionează. R............................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
De-a lungul timpului, omul a modificat mult re eaua hidrografică. În România a desecat suprafe e
mari mlăștinoase în Câmpia de Vest, Balta Brăilei etc. , a construit numeroase baraje și diguri
(formând numeroase lacuri), a creat canale prin care apa se scurge în alte direc ii Canalul Crișurilor,
Canalul Dunăre–Marea Neagră), canale pentru iriga ii etc. și a coborât ori a ridicat nivelul unor pânze
freatice [după Gr. Ţosea, Edit. ALL, pag. ].
Pe baza textului de mai sus (), scrieţi, în fișa de lucru, modalităţile prin care omul a influenţat hidrografia
României:
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
B. Dunărea
Citiţi textul din manual referitor la Dunăre [„B. Dunărea”, pag. 41, Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru:
a. lungimea fluviului şi locul ca lungime şi debit între fluviile Europei; R.............................................................................. .
b. mun ii din care izvorăşte, direc ia generală de curgere şi Marea în care se varsă fluviul; R..............................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. numele ărilor străbătute de fluviu; R……….......................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d. numele capitalelor străbătute de fluviu; R………................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
e. lungimea fluviului pe teritoriul României; R...................................................................................................................... .
f. numele celor patru sectoare ale Dunării de pe teritoriul României; R.................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
49
Citiţi textele din manual referitor la sectoarele Dunării [„B. Dunărea”, pag. 41, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa
de lucru, principalele caracteristici ale fiecărui sector:
. Sectorul Baziaş–Porţile de Fier Defileul Dunării .
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
. Sectorul Porţile de Fier–Călăraşi „Lunca” Dunării .*
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
. Sectorul Călăraşi–Brăila „Bălţile” Dunării .**
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
. Sectorul Brăila–Marea Neagră Dunărea Maritimă .***
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Analizaţi schiţa de mai jos și completaţi elementele geografice marcate cu numere, de la 1 la 5.
 Temă pentru acasă: Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
. Dunărea are direcţia generală de curgere de la
a. est la vest b. nord la sud c. vest la est
. Fluviul Dunărea trece prin ţara numită
a. Cehia b. Croaţia c. Slovenia
. Pe teritoriul României, cursul Dunării are lungimea de
a. 1.055 km b. 1.075 km c. 1.095 km
. Sectorul Dunării care asigură un pescaj de m se nume;te
a. „Bălţile” Dunării b. Dunărea Maritimă c. „Lunca” Dunării
5. Balta Ialomiţei este situată în sectorul Dunării numit
a. Bazia;–Porţile de Fier b. Brăila–Marea Neagră c. Călăra;i–Brăila
    
* Lunca fluviului ajunge până la 20-25 km lă ime.

** Pe acest sector, Dunărea asigură un pescaj de până la 2 m.
*** Cu un pescaj de 7 m.
50
Râurile interne
A. Caracteristicile reţelei hidrografice
Râurile principale formează, pe hartă, o re ea hidrografică radiară (divergentă). Lungimea totală a apelor
curgătoare este de aproximativ 100.000 km, iar numărul celor mai lungi de 5 km depă e te 4.000.
Citiţi textul referitor la caracteristicile reţelei hidrografice din manual [pag. 42, Edit. Corint] şi scrieţi în fişa
de lucru:
a. numele grupelor în care au fost ordonate râurile interioare; R...........................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. numele apei curgătoare în care se varsă râurile din grupa de vest; R........................................................................... .
c. numele apei curgătoare în care se varsă râurile din grupa de sud; R............................................................................ .
d. numele râurilor care colectează apele curgătoare din grupa de est; R........................................................................... .
e. numele locurilor în care se varsă râurile dobrogene; R................................................................................................. .
f. numele celor mai lungi opt râuri interne; R..........................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
g. numele râurilor care transportă cele mai mari cantită i de apă; R......................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
B. Principalele artere hidrografice
Analizaţi harta „Sectoarele Dunării, râurile principale și bazinele hidrografice” [fig. 1, pag. 43, Edit. Corint]
din manual și scrieţi în fișa de lucru:
a. numele râurilor care prin unire formează Someșul; R..................................................................................................... .
b. numele Crișurilor, de la nord la sud; R........................................................................................................................... .
c. numele afluen ilor râului Mureș; R.....................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d. numele afluen ilor râului Jiu; R......................................................................................................................................... .
e. numele afluen ilor râului Olt; R...........................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
f. numele unui afluent al râului Vedea; R............................................................................................................................. .
g. numele unui afluent al râului Argeș; R............................................................................................................................. .
h. numele unui afluent al râului Ialomiţa; R......................................................................................................................... .
i. numele afluen ilor râului Siret; R.........................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
î. numele unui afluent al râului Prut. R................................................................................................................................. .
Arătaţi, pe harta murală a României, râurile: Someș, Crișul Repede, Crișul Negru,
Crișul Alb, Mureș, Bega, Timiș, Bârzava, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Ialomiţa, Siret, Suceava,
Moldova, Bistriţa, Buzău, Bârlad, Prut, Jijia și Casimcea.

Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi voi răspunsurile corecte.
1. Râul Mure face parte din grupa de vest._________ Răspunsul corect: ....................................................... .
2. Râul Teleorman se varsă în Olt._________ Răspunsul corect: ..................................................................... .
3. Râul Moldova este afluent al Prutului._________ Răspunsul corect: ........................................................... .
51
4. Râul Arge se varsă în Dunăre. _________ Răspunsul corect: ..................................................................... .
5. De la nord la sud, Cri urile sunt ordonate astfel: Cri ul Alb, Cri ul Repede i Cri ul Negru. _________
Răspunsul corect: ............................................................................................................................................... .
6. În râul Prut se varsă Jijia. _________ Răspunsul corect: .............................................................................. .
7. Prahova se varsă în Dâmboviţa. _________ Răspunsul corect: .................................................................... .
8. Mureşul este cel mai lung râu intern. _________ Răspunsul corect: ............................................................ .
 Exerci iu:
AFLUENŢII OLTULUI Știaţi că ...
• Oltul este râul integral intern cu cel
Preciza i numele mai lung curs (698 km), cu cel mai mare
râurilor afluente Oltului bazin hidrografic (24.050 km2), cu cele mai
marcate, pe harta alaturată numeroase amenajări hidroenergetice şi
(„Afluenţii Oltului”), cu
cu cel mai mare potenţial hidroenergetic
numere de la 1 la 5.
amenajat . MW din România? Este
1. …...……………………….,
cunoscut în “ntichitate ca Alutus sau Aluta.
2. …..………………………..,
“re izvoarele în Munţii Hăşmaşu Mare
3. …...…………………….…,
Carpaţii Orientali şi se varsă în Dunăre, la
4. ..………………………….,
Islaz (la sud-vest de municipiul Turnu
5. …...……………………… .
Măgurele . Între hidrocentralele de pe Olt se
evidenţiază Turnu MW , Râmnicu
Vâlcea MW , Govora MW , Dăeşti
MW , Râureni MW , Străjeşti
MW , Drăgăşani MW , Drăgăneşti-Olt
MW şi Frunzaru MW .
 Temă pentru acasă: Pe baza

textului de mai jos, delimita i pe harta RÂURILE ROMÂNIEI
alăturată grupele de râuri ale României,
în func ie de direc ia de curgere i locul
de vărsare.
 Gr. Posea [pag. 46, Edit. ALL]
ordonează râurile după direcţia de
curgere, modul de colectare i regimul de
scurgere în cinci grupe:
1. râurile din grupa de vest sunt
colectate de Tisa i prezintă viituri de
iarnă (Vi eul, Some ul, Barcăul,
Cri urile, Mure ul i Bega);
2. râurile din grupa de sud-vest
(bănăţeană) se scurg către sud-vest i se
varsă direct în Dunăre (Timi , Cara ,
Nera i Cerna);
3. râurile din grupa de sud se scurg spre
sud i sud-est i sunt colectate de Dunăre
 După trasarea limitelor dintre grupe, coloraţi:
(Drincea, Jiu, Olt, Vedea, Arge , Ialomiţa
i Călmăţui);
4. râurile din grupa de est sunt colectate • Cu albastru deschis, grupa de vest;
de Siret i Prut; • Cu galben, grupa de sud-vest;
5. râurile din grupa de sud-est • Cu verde deschis, grupa de sud;
(dobrogeană) se varsă în lacurile din • Cu portocaliu, grupa de est;
zona litorală (Teliţa, Taiţa, Slava, • Cu mov, grupa de sud-est.
Casimcea etc.).
    
52
Lacurile. Apele subterane și izvoarele
A. Lacurile
În România se găsesc peste 3.400 de lacuri (circa 2.300 fiind naturale), care ocupă aproximativ 1% din suprafa a
ării
Pe baza textului din manual [„A. Lacurile”, pag. 44, Edit. Corint], scrieţi în fișa de lucru numele principalelor
tipuri de lacuri de pe teritoriul României și exemplificaţi.
• .............................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................;
• .............................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................;
• .............................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................;
• .............................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................;
• .............................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................;
• .............................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................;
• .............................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................;
• .............................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................;
• .............................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................;
• .............................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................;
• .............................................................................................................................................................................................
Arătaţi,
.............................................................................................................................................................................................. .
pe harta murală a României, lacurile: Sfânta Ana, L. Roșu, Snagov,

Căldărușani, Complexul Razim-Sinoie, Siutghiol, Tașaul, Mangalia, Porţile de Fier I și II,
Izvorul Muntelui, Vidra, Vidraru, Stânca-Costești și Cefa.
B. Apele subterane și izvoarele

Apele subterane se împart în ape freatice i ape de adâncime sau captive.
Citiţi textul din manual, referitor la apele subterane [„B. Apele subterane și izvoarele”, pag. 44, Edit. Corint], și
scrieţi, în fișa de lucru, principalele caracteristici ale apelor freatice și de adâncime.
• Apele freatice. R.................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................;
• Apele de adâncime. R........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
53
Apele subterane apar la zi sub formă de izvoare sau extrase prin foraje.
Izvoarele minerale reprezintă ape încărcate cu gaze și/sau săruri minerale, care ies la suprafa ă,
uneori și cu temperaturi ridicate ape termale . În ara noastră se găsesc peste . de astfel de izvoare și
sunt carbogazoase și bicarbonatate în regiunea lan ului vulcanic, la Vișeu de Sus, Bilbor, Borsec, Zizin etc. ,
feruginoase carbogazoase (la Vatra Dornei, Miercurea-Ciuc, Buziaș etc.), sulfuroase în Subcarpa i, Ţodișul
Transilvaniei, Ţodișul Moldovei , sărate Cacica, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Slănic-Prahova ș.a. , iodurate
Bazna, Sărata-Monteoru, Berca și radioactive Covasna, Tușnad, Băile Felix etc. .
Apa plată este nemineralizată și lipsită de impurită i și de germeni patogeni și nu se alterează. Astfel
de ape se găsesc în Mun ii Vlădeasa la )zvorul Minunilor , în Carpa ii Orientali și în Ţodișul Mehedin i
[după Gr. Ţosea, Edit. ALL, pag. -49].
a. ce sunt apele minerale; R...................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. tipurile de ape minerale prezente pe teritoriul României; R................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. ce sunt apele plate și unde se găsesc pe teritoriul ării noastre. R.....................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Temă pentru acasă: Cu ajutorul hăr ii „România – principalele tipuri de lacuri” [pag. 45, Fig. 1,
Edit. Corint] i a Atlasului Geografic colar, reda i pe harta de mai jos: arealele cu lacuri între dune de
nisip (cu portocaliu), arealele cu lacuri în depresiuni de tasare (cu galben), arealele cu lacuri glaciare (cu
albastru), L. Sfânta Ana, L. Ro u, L. Bâlea, L. Bucura, L. Zănoaga, L. Snagov, L. Zăton, L. Ursu, Laguna
Razim-Sinoie, L. Ighiu, L. Mosti tea, L. Techirghiol, L. Cefa, L. Por ile de Fier I, L. Vidraru, L. Izvorul
Muntelui, L. Stânca-Coste ti i L. Vidra.
    
54
Marea Neagră
Citiţi textul de la pagina 46 din manual [Edit. Corint] şi scrieţi, în fişa de lucru, pentru Marea Neagră:
a. tipul de mare; R................................................................................................................................................................ .
b. continentele între care se află situată; R.......................................................................................................................... .
c. cea mai mare peninsulă și cel mai mare golf; R............................................................................................................... .
d. formele care compun relieful mării; R.................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
e. adâncimea platformei continentale; R.............................................................................................................................. .
f. adâncimea abruptului continental; R................................................................................................................................. .
g. bilan ul apelor mării; R...................................................................................................................................................... .
h. numărul straturilor de apă și adâncimile acestora; R.........................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
i. numele curen ilor acvatici; R.............................................................................................................................................. .
j. sensurile curen ilor de „descărcare” și de „compensare”; R................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
k. elementele care compun biodiversitatea mării; R...............................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Din cauza lipsei curenţilor verticali, în Marea Neagră se găsesc două straturi de apă cu
proprietăţi diferite. Pe baza textului din manual, completaţi caracteristicile celor două straturi de apă din
schiţa de mai jos, precizând: 1. valorile salinităţii, 2. gazele dizolvate și 3. prezenţa ori lipsa vieţuitoarelor.
Analizaţi harta „Marea Neagră – adâncimi, curenţi și principalele porturi” din manual [Fig. 1, pag. 46, Edit.
Corint] și scrieţi în fişa de lucru:
a. numele celei mai mari insule din Marea Neagră; R.......................................................................................................... .
b. adâncimea maximă a Mării Negre;* R.............................................................................................................................. .
c. numele strâmtorii care face legătura între Marea Neagră și Marea Azov; R.................................................................... .
d. numele principalelor porturi de la Marea Neagră și statele pe teritoriile cărora se găsesc. R............................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
* S. Neguț i colab. [Edit. Humanitas, pag. 59] indică adâncimea maximă de 2.245 m.
55
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
Încă din Antichitate, Marea Neagră a permis ărilor riverane să realizeze legături comerciale,
aceste rela ii accentuându-se în secolul XX. Din platforma nord-vestică, România și ările vecine
exploatează zăcămintele de petrol și gaze naturale, iar clima locală și plajele au favorizat dezvoltarea
multor sta iuni de odihnă și turism. De asemenea, bogata faună piscicolă găzduită de Marea Neagră
este în bună măsură valorificată [după S. Negu și colab., Edit. Humanitas, pag. 60-61].
Pe baza textului de mai sus (), scrieţi în fișa de lucru importanţa economică a Mării Negre.
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
1. Marea Neagră este o mare:
a. continentală b. interinsulară c. mărgina ă
2. Faţă de Marea Neagră, România este situată în:
a. est b. sud c. vest
3. Platforma continentală a Mării Negre coboară până la adâncimi de:
a. 200 m b. 400 m c. 600 m
4. Curenţii circulari din Marea Neagră sunt generaţi de:
a. cutremure (seisme) b. vărsarea Dunării c. vânt
5. Stratul de apă inferior este lipsit de viaţă din cauza:
a. O2 b. CO2 c. H2S
 Lectură
Marea Neagră este cea mai izolată mare a Oc. Planetar și cu cele mai multe denumiri avute de-a
lungul timpului. Este pozi ionată între Europa şi Asia Mică, fiind aproape închisă din cauza comunicării sale
foarte dificile cu Oc. Planetar: prin Strâmtoarea Bosfor (30 km lungime, 660-3. m lă ime şi m
adâncime minimă) cu M. Marmara, mai departe, prin Strâmtoarea Dardanele cu M. Egee şi, în continuare,
cu M. Mediterană, de unde, prin Strâmtoarea Gibraltar se ajunge în Oc. Atlantic, iar prin Canalul Suez se
poate ajunge în M. Roşie şi Oc. Indian. Ea a purtat în decursul istoriei numeroase denumiri  Akhshaena =
întunecată, închisă la culoare; Pontus Axeinos = M. Ostilă, Neospitalieră; Pontus Euxeinos = M. Ospitalieră;
Bar al Tarabazunda = M. Trapezuntului; Bahr al Kirim = M. Crimeei; Bahr al Rus = M. Ruşilor; Mare
Maggiore = M. cea Mare; Kara Deniz = M. Neagră  şi a avut cea mai radicală schimbare de nume  din
Axeinos = )nospitalieră, în Euxeinos = Ospitalieră. Denumirea actuală M. Neagră concordă cu cea dată, în
timpuri străvechi, de popula iile indigene de sci i, Akhshaena având în elesul de întunecată. Grecii antici au
denumit-o ini ial Axenos inospitalieră sau ostilă , cel mai probabil prin adaptarea numelui indigen la
propriul limbaj, dând sensul cel mai potrivit cu faptul că, la începuturi, nu cunoşteau această mare cu ierni
aspre şi furtuni necru ătoare, dar şi cu popula ii locale crude şi ucigaşe cu străinii. După întemeierea
oraşelor colonii de-a lungul coastelor ei precum (istria, Tomis şi Callatis din sec. VII-V) î.(r., pe actualul
ărm românesc i-au schimbat numele în sensul opus, Euxeinos ospitalieră . În evul mediu, geografii arabi
o men ionau pe hăr i cu denumirile: Bahr al Tarabazunda M. Trapezuntului , indicând drumul comer ului
oriental prin cetatea Trapezunt, Bahr al Kirim (M. Crimeei , eviden iind importan a Pen. Crimeea şi Bahr al
Rus (M. Ruşilor , reflectând preocupările bizantinilor cauzate de incursiunile pira ilor nordici în sec. X şi X).
Din sec. X))), prin denumirea dată de popoarele turco-tătare  Kara Deniz  se reia sensul primordial de
negru, întunecat, dar şi de mare, puternic, temut. Mai târziu, acest ultim în eles, este dat de navigatorii
genovezi şi vene ieni şi de domnii munteni şi moldoveni prin denumirea de Mare Maggiore, respectiv, M. cea
Mare. După cucerirea Constantinopolelui , închiderea naviga iei străine prin strâmtori şi preluarea
controlului lor de Imperiul Otoman, s-a impus denumirea actuală Kara Deniz, în limba română M. Neagră
[după ). Mărculeţ (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, , pag.
    
148-149].
56
Vegeta ia, fauna și solurile
A. Vegetaţia naturală și fauna
Pe baza cunoştinţelor din anii anteriori, definiţi biosfera.

Citiţi textul de mai jos (), referitor la factorii care au determinat variaţia și distribuţia vegetaţiei.
Pozi ia geografică a ării noastre permite interferen a caracteristicilor climatului temperat-
oceanic cu cel temperat-continental și unele influen e din sudul sau nordul României. Aceasta a
determinat tipul de vegeta ie zonală și extinderea arealelor diferitelor specii vegetale și animale din
acele locuri peste teritoriul României*.
Relieful, alcătuit din câmpii, podișuri, dealuri și mun i, cu dezvoltarea în altitudine până la .
m, a impus condi ii de via ă diferite mai ales climatice , care au determinat etajarea vegeta iei [după
S. Negu și colab., Edit. Humanitas, pag. 62].
O importan ă locală în modificarea și răspândirea biodiversită ii mai au: caracteristicile re elei
hidrografice, substratul geologic, tipul de sol și activită ile desfășurate de om**.
În răspândirea faunei, un loc important îl ocupă vegeta ia, care îi asigură hrană și adăpost.
a. importan a pozi iei geografice și a reliefului în distribu ia vegeta iei și faunei României;
• Pozi ia geografică. R............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• Relieful. R.............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. factorii de importan ă locală în distribuirea biodiversită ii;
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. rolul vegeta iei în răspândirea faunei. R.............................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Identificaţi și scrieţi în fișa de lucru activităţile umane care au determinat reducerea arealelor cu
vegetaţie naturală din regiunea în care locuiţi.
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
Pe teritoriul României se întâlnesc: zona stepei și silvostepei, zona de pădure (între 200 i 1.800 m
altitudine) – cu trei etaje: stejarului (200-500 m altitudine), fagului (500-1.200 m) i coniferelor (1.200-1.800 m) – i zona
alpină (la înăl imi mai mari de peste 1.800 m). La contactul dintre etajele forestiere, sunt păduri de amestec.
* „În est i sud s-a dezvoltat o vegetație ierboasă de stepă, în sud-vest i în Dobrogea s-au dezvoltat specii sudice, pe dealurile înalte
s-a extins fagul, provenit din vestul Europei etc.” [după S. Neguț i colab., Edit. Humanitas, pag. 62].
** „Cre terea suprafeței agricole, a zonelor de locuit i industriale etc. a fost însoțită de înlăturarea vegetației naturale de pe spații
întinse din câmpie i dealuri, de introducerea unor specii cu valoare economică mai mare (plantații de molid în locul pădurilor de
fag), de protejarea speciilor declarate monumente ale naturii” [după S. Neguț i colab., Edit. Humanitas, pag. 62].
57
Pe baza textului din manual [pag. 48] și a figurii numărul 1 [„Reparti ia vegeta iei naturale”, Edit. Corint, pag.
49], scrieţi în fișa de lucru arealele ocupate de zonele sau etajele de vegetaţie și speciile de plante și animale
caracteristice acestora.
1. Zona de stepă și silvostepă;
• Stepa:
Pozi ia geografică/localizare: .................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
Plante caracteristice: .............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
Animale caracteristice: ..........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• Silvostepa:
.............................................................................................................................................................................................. .
.............................................................................................................................................................................................. .
.............................................................................................................................................................................................. .
2. Zona de pădure;
• Etajul stejarului
.............................................................................................................................................................................................. .
.............................................................................................................................................................................................. .
.............................................................................................................................................................................................. .
• Etajul fagului
.............................................................................................................................................................................................. .
.............................................................................................................................................................................................. .
.............................................................................................................................................................................................. .
• Etajul coniferelor
.............................................................................................................................................................................................. .
.............................................................................................................................................................................................. .
.............................................................................................................................................................................................. .
4. Zona alpină;
• Etajul subalpin
Pozi ia geografică/localizare (1.800-2.000 m altitudine): .......................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
Plante caracteristice: jneapăn, ienupăr, afin, meri or.
• Etajul paji;tilor/pă;unilor alpine
Pozi ia geografică/localizare (la peste 2.000 m altitudine): ...................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
Plante caracteristice: ierburi mărunte.
Animale caracteristice: vulturul i ........................................................................................................................................ .
58
Citiţi textul de mai jos () referitor la vegetaţia azonală*** și fauna.
„În lungul văilor principale, cu lunci largi, mai ales în regiunile de câmpie, dealuri și mun i joși, există
o vegeta ie bogată, iubitoare de umezeală. Ţentru că ea se limitează la zona de luncă, mai este denumită
vegeta ie de luncă zăvoaie . În componen a ei intră sălcii, plopi în câmpie și dealuri , anin la munte .
Acolo unde sunt lacuri, băl i, se dezvoltă și stuf, papură, rogoz. În mun i există și mlaștini și turbării. Pe
terenurile sărăturate, ca și pe cele nisipoase, s-a dezvoltat o vegeta ie cu specii adaptate la condi iile de
via ă vitrege de aici. Ţe nisipuri s-au realizat și planta ii de salcâmi. În Dobrogea și sud-vestul României
există speciile submediteraneene: liliac sălbatic, cărpini ă, mojdrean, castan comestibil, iasomie etc.” [S.
Negu și colab., Edit. Humanitas, pag. 64-65].
Faunistic, se distinge fauna acvatică cu diferite specii de pești din râuri și lacuri păstrăvi în apele
de munte; crap, șalău, caras, știucă, somn în apele din câmpie; sturioni și scrumbie în Dunăre , precum și
din Marea Neagră [după O. Mândru , Edit. Corint, pag. 48, și S. Negu și colab., Edit. Humanitas, pag. 66].
a. asocia iile/tipurile de vegeta ie azonală din România;
R.............................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. speciile de plante caracteristice zăvoaielor;
R.............................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. speciile de plante caracteristice asocia iilor submediteraneene;
R.............................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d. speciile de pești caracteristice:
• apelor de munte; R............................................................................................................................................................. .
• apelor de câmpie; R........................................................................................................................................................... .
• Dunării. R........................................................................................................................................................................... .
B. Solurile
Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi în fișa de lucru definiţia solului și principala sa
caracteristică.
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
Utilizând textul din manual [„B. Solurile”, Edit. Corint, pag. 48], scrieţi în fișa de lucru:
a. clasele și tipurile de soluri de pe teritoriul României;
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. regiunile geografice și unită ile de relief în care se eviden iază:
• molisolurile; R................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• argiluvisolurile; R.........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• cambisolurile; R.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• spodosolurile.**** R.........................................................................................................................................................
*** Azonal ţ care nu formază o zonă. Termenul se folose te la vegetație i soluri [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie
fizică, Edit. Corint, Bucure ti, 1999, pag. 39].
**** Începând din anul 2003, molisolurile sunt numite cernisoluri, argiluvisolurile – luvisoluri, iar spodosolurile – spodisoluri.
59
.............................................................................................................................................................................................. .
 Exerci iu:
Pe baza cunoștinţelor acumulate, completaţi tabelul de mai jos corelând zonele de vegetaţie cu
fauna și solurile.
Zone/etajele de Regiunile/arealele Componentele Fauna Solurile
vegetaţie pe care le ocupă floristice
1. Stepa
2. Silvostepa
. Pădurea
a) Etajul stejarului
b) Etajul fagului
c) Etajul coniferelor
4. Zona alpină
 Temă pentru acasă: Caracteriza i biopedogeografic localitatea/regiunea îm care locui i,

completând coloanele din tabelul de mai jos.
Localitatea/ Unitatea de Zone/etajele de Plante Specii Solurile
regiunea relief vegeta ie caracteristice faunistice
geografic caracteristice
    
60
Numărul popula iei și evolu ia numerică.
Densitatea popula iei și reparti ia ei geografică
A. Numărul populaţiei și evoluţia numerică
România are în prezent un număr de 20,1 milioane locuitori.
Analizaţi graficul alăturat STATELE EUROPEI CU PESTE 10 MILIOANE LOCUITORI

(„Statele Europei cu peste 10 milioane
locuitori”) și scrieţi în fișa de lucru:
a. pozi ia/locul României în cadrul
statelor Europei;
R............................................................. .
b. statele mai mari ca România, în ordine
descrescătoare;
R...............................................................
………………………………………………
………………………………………………
………………………………………………
………………………………………………
………………………………………………
………………………………………………
………………………………………………
…………………………………………….. .
În ultimele decenii, numărul popula iei ării noastre a înregistrat o perioadă de cre tere i una de scădere numerică.
Analizaţi graficul alăturat EVOLUŢIA NUMERICĂ A POPULAŢIEI ROMÂNIEI
(„Evoluţia numerică a populaţiei
României”) și scrieţi în fișa de lucru:
a. intervalul cu creștere numerică a
popula iei;
R................................................................. .
b. intervalul cu scădere numerică a
popula iei;
R................................................................. .
c. anul în care România a avut cel mai
redus număr de locuitori (15,8 mil.);
R................................................................. .
d. anul în care România a înregistrat cel
mai mare număr de locuitori (23,2 mil.).
R................................................................. .
Evolu ia numerică a popula iei României a fost influen ată de mi carea naturală* i de mi carea migratorie**.
Bilan ul natural*** al popula iei ării a înregistrat numeroase fluctua ii, ca urmare a situa iilor economice din diferitele
momente istorice i a politicilor demografice ale statului român.
* Mi carea naturală a populației ţ schimbările produse în numărul i structura populației, ca urmare a na terilor i deceselor [după G.
Erdeli (coord.), Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, Bucure ti, 1999, pag. 197].
** Mi carea migratorie a populației ţ transformările produse în numărul i structura populației, ca urmare a schimbărilor domiciliului
permanent [după G. Erdeli (coord.), Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, Bucure ti, 1999, pag. 197].
*** Bilanțul natural al populației (sporul natural) ţ diferența dintre numărul na terilor i cel al deceselor, calculată pentru un an sau
pentru o perioadă determinată de timp. Este exprimată în valori relative (‰) [după G. Erdeli (coord.), Dicționar de geografie umană,
Edit. Corint, Bucure ti, 1999, pag. 50].
61
Analizaţi graficul alăturat EVOLUŢIA BILANŢULUI NATURAL DIN ROMÂNIA
(„Evoluţia bilanţului natural din
România”) și scrieţi în fișa de lucru:
a. intervalul cu bilan natural pozitiv;
R........................................................... .
b. valoarea maximă a bilan ului natural
și anul în care s-a înregistrat;
R........................................................... .
c. intervalul cu bilan natural negativ;
R........................................................... .
d. valoarea minimă a bilan ului natural
și anul în care s-a înregistrat.
R........................................................... .
 Exerci iu:
Pe baza informaţiilor pe care le deţineţi și a cunoștinţelor dobândite până în prezent, alături de
profesorul de la clasă, încercaţi să identificaţi cauzele care au determinat intervalul cu bilanţ natural
negativ din România.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
În România, după anul 1989 numărul EVOLUŢIA EMIGRAŢIEI POPULAŢIEI

celor care au părăsit definitiv ara a fost mai GERMANE DIN ROMÂNIA ÎNTRE 5-1997
mare decât al celor care s-au stabilit. La germani
acest proces a contribuit i emigrarea unor 70000
minorită i etnice, cum a fost cea germană 60000

(saşii, din Transilvania, şi şvabii, din Banat).
Analizaţi graficul alăturat (→) și
50000
scrieţi, în fișa de lucru, cele mai mari trei 40000
valori ale emigranţilor germani și anii în 30000

care s-au înregistrat.
R.................................................................... 20000
………………………………………………... 10000
..................................................................... . 0
(Pentru mai multe detalii privind popula ia germană din 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
an
România, citi i Lectura de la sfârşitul fişei.)
B. Densitatea populaţiei și repartiţia ei geografică
Densitatea medie a popula iei României este de 84,4 loc./km2.

Popula ia ării nu este uniform răspândită. Diferen ele de densitate sunt determinate de gradul de favorabilitate al
condi iilor naturale i de unele cauze de ordin istoric, economic etc.
Analizaţi figura 2 – „Dinamica populaţiei (valori și areale generalizate)” – din manual [Edit. Corint, pag. 57]
și scrieţi în fișa de lucru:
a. principalele regiuni geografice cu densitate mai mare de 150 loc./km2;
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
……………..............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. principalele regiuni geografice cu densitate mai mică de 50 loc./km2.
R.............................................................................................................................................................................................
62
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
Citiţi textul de mai jos (), referitor la distribuţia populaţiei pe teritoriul României.
După cum s-a văzut, pe cuprinsul României se găsesc unele diferen ieri în răspândirea geografică a
popula iei, determinată de gradul de favorabilitate al condi iilor naturale, precum și de cauze de ordin
istoric, economic etc. Astfel, valori mai mari ale densită ii popula iei peste media pe ară se întâlnesc în:
a) regiunile de câmpie, deal și podiș, cu relief relativ neted, cu bogate și variate resurse naturale petrol,
gaze naturale, cărbuni, sare, soluri fertile etc. și cu veche și permanentă populare; b) unele depresiuni
colinare Rădău i, Câmpina, Ţucioasa etc. și intramontane joase Brașovului, Maramureșului, Ţetroșani
ș.a.); c) regiunile cu spor natural ridicat în Ţodișul Moldovei și Subcarpa ii Moldovei ; și d) arealele cu
puternică dezvoltare a industriei sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, regiunea Capitalei, Gala i–
Brăila etc. . Densită i mai scăzute se întâlnesc în aria montană din cauza condi iilor naturale mai pu in
favorabile dezvoltării așezărilor omenești , în cea mai mare parte a Ţodișului Dobrogei din cauza
insuficien ei apei și a condi iilor istorice vitrege și în Delta Dunării care este acoperită în propor ie de
circa % de apă [după S. Negu și colab., Edit. Humanitas, pag. 72-73].
a. factorii care favorizează concentrarea popula iei pe teritoriul României;
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. factorii defavorabili concentrării popula iei pe teritoriul României.
R.............................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Exerci iu:
Explicaţi faptul că densitatea medie a populaţiei Europei (72,6 loc./km2) este mai scăzută ca cea a
României (84,4 loc./km2). R……………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………….
 Temă pentru acasă: Realiza i un scurt eseu geografic, referitor la popula ia localită ii în care
ave i domiciliul, arătând: evolu ia numerică a locuitorilor şi factorii care au contribuit la dinamica sa.
R………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………… .
 Lectură
Popula ia germană din România este foarte eterogenă. Saşii, germanii din Transilvania, cunoscu i
în documente ca Flandreuses, Teutonici şi Saxones, au fost coloniza i de maghiari în sec. X))-XIII, din
regiunile situate la vest de valea Rinului, cu menirea de a crea orașe pe care să le poată exploata prin
impozite. Au fost grupa i în sudul şi nordul provinciei, în regiunile Sibiului, Braşovului, Târnavelor şi
Bistri ei, unde au fost împăr i i în scaune şi districte săseşti. Tot în Transilvania, în regiunea oraşului
Sibiu, au mai fost aduşi landleri sec. al XV)))-lea , cunoscu i şi sub numele de transmigran i. În sec. XV))-
X)X au mai fost coloniza i de austrieci şvabii bănă eni şi sătmăreni, aduşi ca agricultori din regiunea
Würtenberg, ip erii din Maramureş, ca prelucrători în lemn, şi germanii din Bucovina, iar de către ruşi
germanii din sudul Basarabiei şi Dobrogea. Șvabii, germanii din Banat, originari din Boemia, au ajuns în
provincie în trei mari faze de colonizare – carolina, tereziana şi iozefina – şi au înfiin at numeroase
aşezări în centrul, nord-vestul şi în regiunile miniere şi forestiere montane [după ). Mărculeţ, 1930-2002.
Aspecte privind germanii din România, (istoria, nr. , București, , pag. ].
    
63
Structura popula iei României
Structura popula iei poate fi privită sub mai multe puncte de vedere: pe sexe și grupe de vârstă, na ională, pe
medii, confesională etc.
A. Structura pe sexe și grupe de vârstă
1. Structura pe sexe a popula iei României este de 48,6% bărba i i 51,4% femei.
Încerca i să explica i ponderea mai mare a femeilor în România. R..................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
. Structura pe grupe de vârstă redă mărimea i propor iile diferitelor contingente sau grupe de popula ii.
Analizaţi tabelul alăturat (→) și
scrieţi, în fișa de lucru, proporţiile STRUCTURA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ
populaţiei: GRUPA DE Popula ie Popula ie Popula ie
• tinere: ......................................................; VÂRSTĂ tânără adultă vârstnică
(ANI) (0-24) (25-64) ≥
• adulte: .....................................................; PROPOR IA 28,2 55,7 16,1
• vârstnice: ............................................... . (%)
Încerca i să explica i necesitatea cre terii ponderii popula iei tinere în România. R.......................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
Analizaţi diagrama PIRAMIDA VÂRSTELOR* PENTRU ANUL 2011
alăturată (→) și scrieţi în fișa de
lucru:
a. sexul (masculin sau feminin) cu
cea mai mare pondere în cadrul
popula iei tinere;
R...................................................;
b. sexul (masculin sau feminin) cu
cea mai mare pondere în cadrul
popula iei vârstnice;
R...................................................;
c. intervalul cu cea mai redusă natalitate. R ........................................................................................................................ .
 Exerci iu:
Pe baza informaţiilor acumulate până în prezent şi cu sprijinul profesorului de la clasă, explicaţi:
1. numărul mai redus al locuitorilor cu vârste cuprinse între 65 şi 69 ani; R.....................................................
............................................................................................................................................................................. .
2. numărul mai ridicat al locuitorilor cu vârste cuprinse între 40 şi 44 ani; R....................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
*Piramida vârstelor (piramida pe grupe de vârstă i sexe) ţ diagramă liniară prin care sunt reprezentate grafic, în mod simetric, o
caracteristică cantitativă i una calitativă. Bilateral, pe verticală sunt redate grupele de vârstă pe cele două sexe, iar pe orizontală,
numărul de persoane [după G. Erdeli (coord.), Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, Bucure ti, 1999, pag. 239].
64
B. Structura naţională sau etnică
Popula ia României este compusă majoritar din români (peste 80%), ceea ce îi conferă ării statutul de stat
na ional unitar. Alături de români trăiesc mai multe minorită i na ionale.
Analizaţi diagrama de mai jos – „Structura etnică a populaţiei (%) României în anul 2011” – și scrieţi, în
fișa de lucru, primele patru etnii din structura etnică a României și ponderile acestora.
R............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Citiţi textul de mai jos (), referitor la STRUCTURA ETNICĂ A POPULAŢIEI (%)
minorităţile etnice de pe teritoriul României. ROMÂNIEI ÎN ANUL
Maghiarii din România locuiesc în centrul
ţării în judeţele (arghita, Covasna și Mureș)*, în
vestul acesteia (judeţele Cluj, Sălaj ș.a. și în
judeţele de la graniţa cu Ungaria (Satu Mare, Bihor
și Arad). Romii, originari din )ndia și Ţakistan, sunt
prezenţi în întreaga ţară și formează comunităţi
mai mari în regiunea Capitalei (inclusiv judeţul
Ilfov), în judeţele Mureș, Dolj, Sibiu etc. Ucrainenii,
rușii și lipovenii sunt mai numeroși în nordul ţării
și în Delta Dunării, sârbii și croa ii, în Banat, iar
slovacii, în Crişana. În Dobrogea sunt prezente
comunităţi mai mari de turci și tătari.
a. regiunile geografice și jude ele cu mari concentrări ale popula iei maghiare;
R.........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................... .
b. regiunea geografică și jude ele cu mari concentrări ale popula iei rome; R...................................................................
......................................................................................................................................................................................... .
c. regiunea geografică în care se găsesc comunită i de turci și tătari; R......................................................................... .
d. regiunile geografice cu comunită i de ucraineni, ruși și lipoveni; R................................................................................
......................................................................................................................................................................................... .
e. regiunea geografică în care sunt concentrări de slovaci; R......................................................................................... .
f. regiunea geografică în care sunt concentrări de sârbi și croa i; R................................................................................ .
C. Structura confesională
A a cum indică ultimul recensământ (2011), după religie, cea mai mare parte a popula iei României este cre tin-
ortodoxă (81,0%). Credincioşii ortodocşi sunt majoritari în aproape toate jude ele ării. Fac excep ie doar Harghita (cu
12,1%) şi Covasna (cu 20,6%).
 Exerci iu:
Cu ajutorul profesorului de la clasă, încercaţi să explicaţi:
1. ponderea mare a creştinilor ortodocşi pe teritoriul României;R…………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………….. .
2 ponderea mică a credincioşilor ortodocşi în jude ele Harghita şi Covasna. R…………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………………….. .
* Maghiarii din județele Harghita i Covasna i o parte dintre cei din județul Mure sunt descendenții secuilor maghiarizați. Conform
lui J. Nouzille [1995, pag. 77], secuii sunt la rândul lor, cel mai probabil, descendenți ai tribului kabar (cu structură tribală de tip turcic)
care s-au răsculat împotriva cazarilor i s-au alăturat maghiarilor înainte de cucerirea, de către ace tia, a regiunii intracarpatice [I.
Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare a României. Observații geodemografice,
Comunicări tiințifice, VI, Edit. Samuel, 2007, pag. 290].
65
Analizaţi tabelul de mai jos () și scrieţi, în fișa de lucru, primele opt religii de pe teritoriul României, ca
număr de credincioși.
STRUCTURA CONFESIONALĂ A POPULAŢIEI ÎN ANUL
Religia Număr Religia Număr
credincioși credincioși
Ortodoxă 16.307.004 Adventistă de ziua a ;aptea 80.948
Romano-catolică 870.774 Musulmană 64.337
Reformată 600.932 Unitariană 57.686
Penticostală 362.314 Martorii lui Iehova 49820
Greco-catolică 150.593 Cre;tină după Evanghelie 42.495
Baptistă 112.850 Cre;tină de rit vechi 32.558
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Exerci iu:
Explicaţi ponderea mare a romano-catolicilor, reformaţilor şi greco-catolicilor în Transilvania şi a
musulmanilor, în Dobrogea. R…………………………………………………………………..……………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………….. .
D. Structura pe medii rural și urban
Analizaţi diagrama alăturată (→) și scrieţi, STRUCTURA PE MEDII A POPULAŢIEI

în fișa de lucru, proporţiile populaţiei României pe ROMÂNIEI ÎN ANUL
cele două tipuri de medii.
• rural: R..................................................................... .
• urban: R................................................................... .
Cre terea popula iei urbane de la 21,4% în

1930, la 50 în 1985 i la 54% în 2011 s-a datorat mai
multor factori, cum sunt: a) sporul natural mai ridicat
al popula iei orașelor, b) atragerea de către așezările
urbane a unui număr însemnat de persoane din sate,
îndeosebi ca urmare a mecanizării lucrărilor agricole
și a industrializării orașelor, și c) trecerea unor sate
mai dezvoltate în categoria orașelor.
 Exerci iu:
Cu ajutorul profesorului de la clasă, încercaţi să explicaţi:
1. Sporul natural mai ridicat din mediul urban; R……………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………………... .
2. Efectul mecanizării agriculturii asupra mobilită ii teritoriale a popula iei din a ezările rurale.
R………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………... .
 Temă pentru acasă: Realiza i un scurt eseu geografic, referitor la popula ia localită ii în care
ave i domiciliul, arătând: structura etnică şi structura confesională.
R………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………….
    
66
Așezările rurale şi tipologia lor
Aşa cum dovedesc săpăturile arheologice şi alte mărturii, spa iul românesc este un teritoriu de străveche şi
continuă locuire. În prezent, în România se găsesc circa 13.000 de sate şi 320 de oraşe.
A. Aspecte generale
Aşezările rurale sau satele sunt acele comunită i umane care trăiesc în grupuri pu in numeroase, în gospodării
individuale şi care desfăşoară, predominant, activită i agricole.
Pe baza textului din manual [„A. Aspecte generale”, Edit. Corint, pag. 64], scrieţi, în fișa de lucru, elementele
componente ale satelor.
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
B. Tipologia aşezărilor rurale
Satele româneşti diferă ca mărime, formă, structură etc. şi sunt grupate în cadrul a 2.800 de comune.
I. Clasificarea satelor după numărul de locuitori. După acest criteriu, satele se pot grupa astfel: mici,
mijlocii, mari şi foarte mari.*
Pe baza textului din manual [„Clasificarea satelor după numărul de locuitori”, Edit. Corint, pag. 64], scrieţi, în
fișa de lucru, numărul locuitorilor caracteristic fiecărei categorii.
a. mici: R............................................................................................................................................................................... .
b. mijlocii: R.......................................................................................................................................................................... .
c. mari: ** R............................................................................................................................................................................ .
d. foarte mari:*** R................................................................................................................................................................. .
II. Clasificarea satelor după forma vetrei.

Pe baza textului din manual [„Clasificarea satelor după formă”, Edit. Corint, pag. 64], scrieţi, în fișa de
lucru, tipurile de forme ale vetrelor şi factorii/condiţiile care au determinat geneza acestora.
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
III. Clasificarea satelor după structură. Structura aşezărilor rurale reprezintă modul de
grupare/pozi ionare a gospodăriilor în teritoriu. Se eviden iază trei tipuri de sate: risipit, răsfirat şi adunat.
Pe baza textului din manual [„Clasificarea satelor după structură”, Edit. Corint, pag. 64], scrieţi, în fișa de
lucru, principalele caracteristici ale celor trei tipuri de sate.
 satul risipit; R.......................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 satul răsfirat; R....................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
* Gr. Posea [Edit. ALL, pag. 64] distinge o categorie de sate „foarte mici (sub 100 locuitori)”.
** între 1.500 şi 4.000 locuitori [după S. Neguț i colab., Edit. Humanitas, pag. 78].
*** peste 4.000 locuitori [după S. Neguț i colab., Edit. Humanitas, pag. 78].
67
 satul adunat; R….................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
Analizaţi harta „Repartiţia după structură a aşezărilor rurale”, din manual [Edit. Corint, Fig. 1, pag. 65], și
completaţi, în fișa de lucru, tipurile de sate (după structură) caracteristice unităţilor/subunităţilor de relief de mai jos:
• Grupa Făgăraş R………………………………. . • Podişul Sucevei R……………………………….. .
• Câmpia Olteniei R………………………………. . • Delta Dunării R………………………………… .
• Subcarpaţii Getici R..…………………………… . • Podişul Getic R………………………………….. .
• Podişul Dobrogei R..……………………………. . • Podişul Mehedinţi R…………………………..… .
•Câmpia de Vest R………………………………... . • Munţii “puseni R………………………………. .
IV. Clasificarea satelor după activităţile economice.

Pe baza textului din manual [„Clasificarea satelor după activită ile economice”, Edit. Corint, pag. 64], scrieţi,
în fișa de lucru, tipurile de aşezări rurale după principalele ocupaţii economice ale locuitorilor.
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate
1. Aşezărilor rurale le sunt caracteristice activităţile:
a. agricole b. industriale c. comerciale
2. Satele de mărime mijlocie numără:
a. între 500 şi 1.500 locuitori b. între 1.500 şi 3.000 locuitori c. peste 3.000 locuitori
3. Satele dezvoltate în lungul unui drum principal sunt de formă:
a. dreptunghiulară b. liniară c. poligonală
4. În cadrul aşezării rurale, locuinţele sunt concentrate în cadrul:
a. extravilanului b. moşiei c. vetrei
5. Funcţiile economice ale satelor sunt date de:
a. activităţile populaţiei b. forma vetrei c. numărul locuitorilor
6. În Podişul Sucevei predomină satele:
a. adunate b. răsfirate c. risipite
7. Satele de tip crâng sunt caracteristice:
a. Câmpiei Bărăganului b. Munţilor Apuseni c. Podişului Getic
8. Satele adunate sunt majoritare în:
a. Podişul Getic b. Subcarpaţii Getici c. Subcarpaţii Transilvaniei
 Vreau sa ştiu mai multe!
Gr. Posea [Edit. ALL, pag. 64-65] identifică şi descrie trei tipuri regionale de sate: carpatic, subcarpatic şi de
câmpie.
a) Tipul carpatic variază de la adunat în depresiuni , la risipit pe culmi . Are ca specific satele foarte mici
crânguri , care urcă în altitudine până la . - . m. Ţredomină func ia zootehnică de creştere a animalelor ,
urmată de cea de cultivare a plantelor.
b) Tipul subcarpatic este dominat de satele înşirate în depresiuni, pe aliniamente de contact, în bazinete de
versant şi, mai rar, pe culmi. Sunt majoritare satele răsfirate, dar sunt prezente şi sate adunate şi risipite. Aceste
sate au func ii agro-pomicole, viticole şi, uneori, industriale.
c) Tipul de câmpie este prezent în văi şi pe interfluvii câmpuri . Satele de câmpie au structuri şi texturi
variate (predominant geometrice) şi func ii preponderent agricole.
    
68
Așezările urbane. Tipuri de orașe
A. Vechimea și evoluţia așezărilor urbane
În prezent, re eaua urbană a României este formată din 320 de ora e. Pe teritoriul ării, cele mai vechi a ezări
urbane au apărut încă din Antichitate (Histria, în sec. VII î.Hr.).
Utilizând textul din manual [Edit. Corint, pag. 62] și figura 1 („Clasificarea orașelor în funcţie de vechime”)
[Edit. Corint, pag. 63], scrieţi în fișa de lucru:
a. numele orașelor grecești (sec. VII-VI î.Hr.) de pe teritoriul României; R............................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. numele a opt orașe daco-romane; R..................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. numele principalelor orașe din perioada feudală, astfel:
• numele a cinci orașe din Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R......................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• numele a cinci orașe din Câmpia de Vest și Dealurile de Vest; R.......................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• numele a patru orașe din Podișul Moldovei și Subcarpa ii Moldovei; R...............................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• numele a șase orașe din Subcarpa ii Getici, Podișul Getic și Câmpia Română; R..............................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d. numele a patru orașe din epoca modernă; R.....................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
e. numele a două orașe declarate după 1950. R................................................................................................................. .
B. Clasificarea orașelor
A ezările urbane pot fi clasificate după mai multe criterii:

I. Clasificarea orașelor după mărimea demografică: orașe foarte mari (cu peste 1,5 milioane locuitori),
orașe mari (între 80.000 i 350.000 locuitori), orașe de mărime mijlocie (între 40.000 i 80.000 locuitori), orașe mici (între
20.000 i 40.000 locuitori) i orașe foarte mici (sub 20.000 locuitori)*.
 Se dau ora ele: Alba Iulia, Bacău, Bârlad, Bistri a, Blaj, Bra ov, Bucure ti, Calafat, Caransebe , Câmpina,
Cernavodă, Cluj-Napoca, Constan a, Craiova, Deva, Fălticeni, Fete ti, Ia i, Media , Oradea, Oră tie, Ploie ti, Rădău i,
Roman, Sibiu, Sighetu Marma iei, Slatina, Slobozia, Timi oara, Tulcea i Vaslui.
Cu ajutorul hărţii „Clasificarea orașelor după mărime” din manual [Fig. 1, Edit. Corint, pag. 69],
separaţi/clasificaţi orașele de mai sus () după mărimea demografică.
• orașe foarte mari: R............................................................................................................................................................ .
• orașe mari: R........................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• orașe de mărime mijlocie: R.................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• orașe de mărime mică: R.....................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
*În alte lucrări: orașe foarte mari (cu peste 1 milion de loc.), orașe mari (100.000-350.000 loc.), orașe de mărime mijlocie (50.000-
100.000 loc.), orașe mici (20.000-50.000 loc.) i orașe foarte mici (sub 20.000 loc.).
69
II. Clasificarea orașelor după formă și structură. Se disting tipurile: semicircular (Brăila), radiar și circular
 Localizaţi, pe harta murală a României, orașele menţionate mai sus (Brăila, București,
(Bucure ti, Ploie ti), dreptunghiular (Drobeta-Turnu Severin), linear și digital (Câmpulung i Câmpulung Moldovenesc).
Ploiești, Drobeta-Turnu Severin, Câmpulung și Câmpulung Moldovenesc).

III. Clasificarea orașelor după activităţile economice. După acest criteriu pot fi identificate: orașe cu
caracter complex (cu mai multe activită i economice i servicii), orașe cu activită i industriale (cu 1-2 ramuri industriale),
orașe cu activită i de servicii (noduri feroviare, porturi, sta iuni balnearo-climaterice, sta iuni montane etc.) i orașe cu
activită i agricole (sunt mici i sunt situate, predominant, în regiunile de câmpie).
 Se dau ora ele: Adjud, Arad, Baia Mare, Bârlad, Bistri a, Blaj, Bucure ti, Buzău, Carei, Cluj-Napoca, Curtea
de Arge , Fete ti, Foc ani, Giurgiu, Hunedoara, Ia i, Mangalia, Medgidia, Media , Motru, Pa cani, Petro ani, Rădău i,
Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Slatina, Târgovi te, Târgu Neam , Turda i Zalău.
Cu ajutorul hărţii „Clasificarea funcţională a orașelor (2000)” din manual [Fig. 2, Edit. Corint, pag. 69],
separaţi/clasificaţi orașele de mai sus () după activităţile economice.
• orașe cu caracter complex: R...............................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• orașe industriale: R..............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• orașe cu activită i de servicii: R............................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Tem ăpentruăacas : Cu ajutorul hăr ii „Ora ele României” din manual [Fig. 1, Edit. Corint, pag. 66-
67], scrie i, în fi a de lucru numele ora elor re edin ă de jude marcate, pe harta de mai jos („România. Ora ele
re edinţă de judeţ”), cu
numere.
1. ………………..
2. ………………..
3. ………………..
4. ………………..
5. ………………..
6. ………………..
7. ………………..
8. ………………..
9. ………………..
10. ……………….
11. ……………….
12. ……………….
13. ………………. 20. ………………. 27. ………………. 34. ……………….
14. ………………. 21. ………………. 28. ………………. 35. ……………….
15. ………………. 22. ………………. 29. ………………. 3 . ……………….
16. ………………. 23. ………………. 30. ………………. 37. ……………….
17. ………………. 24. ………………. 31. ………………. 38. ……………….
18. ………………. 25. ………………. 32. ………………. 39. ……………….
19. ………………. 26. ………………. 33. ………………. 40. ……………….
    
70
Caracterizarea geografică a orașului București
Municipiul Bucureşti, capitala României (cu o suprafa ă de 228 km2 i 1.883.425 locuitori, în anul 2011), este
situat în partea de sud a ării, la intersec ia paralelei de 44o25’50’’ latitudine nordică cu meridianul de 26o4’50’’
longitudine estică.
 Pe baza textului alăturat (→), pentru relieful  Relieful. Municipiul București se află situat în
Municipiulu București, precizaţi: partea centrală a Câmpiei Române, numită Câmpia
a. numele câmpiei, componentă a Câmpiei Române, în Vlăsiei subunitatea Câmpia Bucureștiului . Câmpia
care se află Municipiul București; Bucureștiului s-a format prin acumulări de roci
R...................................................................................... . sedimentare: loess, nisipuri, argile nisipoase și, mai
b. valoarea altitudinii minime și valoarea altitudinii rar, pietrișuri.
maxime; În arealul Capitalei relieful are altitudini cuprinse
R...................................................................................... . între și m.
c. numele rocilor din care este format relieful; Câmpia Bucureștiului este constituită dintr-o
succesiune de trei câmpuri (interfluvii) separate de
R...................................................................................... . văi Colentinei și Dâmbovi ei cu lunci și terase:
d. numele câmpurilor care formează Câmpia Câmpul Băneasa, la nord de râul Colentina, Câmpul
Bucureștiului. Colentina, între râurile Colentina și Dâmbovi a, și
R........................................................................................ Câmpul Cotroceni-Berceni, la sud de râul Dâmbovi a.
......................................................................................... . Pe suprafe ele interfluviilor s-au format crovuri.
 Pe baza textului și diagramei alăturate (→),  Clima. Regiunea Municipiului București este
pentru clima Municipiulu București, precizaţi: situată în climatul temperat-continental, la contactul
a. tipul de climă în care se încadrează Municipiul dintre influen ele climatice de ariditate cu cele de
București; tranzi ie. Aici, durata de strălucire a Soarelui este de
R...................................................................................... . 2.242 ore/an, iar radia ia solară globală, de
b. durata strălucirii Soarelui; aproximativ 125,5 kcal/cm2/an.
Temperaturile medii anuale au valori cuprinse
R...................................................................................... . între , oC, la periferia orașului, și , oC, în partea
c. valorile medii anuale ale temperaturilor și precipita iilor centrală, iar precipita iile, între mm, la periferie,
în partea centrală a orașului; și mm, în partea centrală.
R...................................................................................... . Vânturile au frecven a mai mare dinspre nord-est
d. regiunile cu temperaturile cele mai scăzute; și est, iar în timpul iernii bate Crivă ul vânt rece și
uscat) care poate genera viscol.
R...................................................................................... .
e. valoarea maximă a temperaturii medii lunare și luna în REGIMUL TEMPERATURILOR MEDII
care se înregistrează; LUNARE MULTIANUALE
R...................................................................................... .
f. valoarea minimă a temperaturii medii lunare și luna în
care se înregistrează;
R...................................................................................... .
g. direc iile dominante ale vânturilor.
R...................................................................................... .
 Pe baza textului alăturat (→), pentru apele  Apele. Dâmbovi a, unul dintre cele două râuri
Municipiulu București, precizaţi: care străbat capitala, are izvoarele în Mun ii Făgăraş
a. numele apelor curgătoare care străbat Capitala; şi în Mun ii Leaota și după un curs, predominant pe
R...................................................................................... . direc ia nord-vest–sud-est, se varsă în râul Argeş, cu
b. locul din care izvorăște Dâmbovi a, direc ia de curgere un debit mediu de 13,3 m3/s. Alimentarea sa este
și râul în care se varsă; preponderent nivo-pluvială %), iar regimul de
scurgere se caracterizează prin viituri mari de
R........................................................................................ primăvară, vară şi toamnă şi prin perioade cu ape
........................................................................................... foarte mici vara şi iarna.
Ţentru stoparea frecventelor inunda ii ,
......................................................................................... . 1673, 1774, 1798, 1864, 1893, 1932, 1948, 1975,
71
c. perioada în care a fost amenajată Dâmbovi a și în ce a 1979 ș.a.) s-au ini iat o serie de lucrări de amenajare
constat amenajarea; care au început încă din sub domnia lui Al.
)psilanti . În perioada - au fost proiectate şi
R........................................................................................ executate lucrările de amenajare complexă a
........................................................................................... Dâmbovi ei: Acumularea Lacul Morii (241,6 ha) şi
cuva de ape curate şi caseta de ape uzate.
......................................................................................... .
Râul Colentina, afluent al Dâmbovi ei – cu un debit
d. în ce a constat amenajarea râului Colentina; mediu de 2,39 m3/s şi o cantitate medie de aluviuni în
R...................................................................................... . suspensie de 0,094 kg/s – prin lucrările de
e. numele a trei lacuri amenajate pe râul Colentina. regularizare începute în anul a fost
transformat într-o salbă de lacuri. Dintre acestea, pe
R........................................................................................ teritoriul oraşului Bucureşti se găsesc lacuri
......................................................................................... . (Străulești, Băneasa, (erăstrău, Tei ș.a.).
Citiţi textul de mai jos (), referitor la evoluţia Municipiului București*.
Oraşul Bucureşti a fost men ionat documentar pentru prima dată la septembrie , într-un act
domnesc dat de Vlad epeş pentru a întări mai multe moşii unor boieri olteni. Însă, urmele de locuire pe
acest teritoriu sunt mult mai vechi, coborând în timp până în epoca pietrei.
Dezvoltarea sa economică şi politică a făcut ca în secolul XV) oraşul Bucureşti să devină prima
reşedin ă domnească a ării Româneşti, Târgovişte, vechea capitală, trecând în plan secundar. În anul
, juristul parizian Ţierre Lascalopier găseşte oraşul înconjurat cu „trunchiuri mari de copaci înfip i în
pământ unul lângă altul şi lega i între ei cu grinzi în curmeziş”. Străzile erau podite cu grinzi de copaci.
În secolul XV)), pe lângă vechiul centru comercial de la curtea domnească „Târgul dinlăuntru”) se
dezvoltă alte două noi centre comerciale: „Târgul Cucului” în jurul bisericii Sfântul Gheorghe Nou şi
„Târgul de sus” având ca arteră principală „uli a mare”, azi strada Lipscani . Tot în această perioadă
încep să se dezvolte marile artere de circula ie ale oraşului – Podul Beilicului azi Calea Şerban Vodă ,
Podul Târgului de Afară azi Calea Moşilor , Podul Mogoşoaiei (azi Calea Victoriei), Podul Calicilor (azi
Calea Rahovei) şi Podul de Pâmânt (azi Calea Plevnei) – şi a fost ridicat primul han bucureştean: Hanul
Şerban Vodă.
Dezvoltarea aşezării s-a realizat şi sub raport social şi cultural. Astfel, a fost înfiin ată tipografia
mitropoliei**, Academia domnească – prima institu ie de învă ământ superior din ara Românească cu
predarea în limba greacă – şi Spitalul Col ea.
În a doua parte a secolului X)X au loc importante prefaceri edilitar-urbanistice şi culturale:  în
a fost introdus iluminatul cu gaz***;  în încep lucrările de canalizare a Dâmbovi ei, de aliniere a
străzilor şi de amenajare a pie elor;  în a fost construită uzina electrică de la Grozăveşti;  în a
fost introdus tramvaiul electric (folosindu-se şi cel cu trac iune animală . Ţartea centrală a oraşului a fost
dotată cu construc ii impunătoare: Palatul C.E.C.-ului între 1875- , Palatul Poştelor -1900),
Palatul Băncii - , Ateneul Român -1888) ş.a.
În perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial oraşul Bucureşti îşi modifică radical structura.
Unele pie e Pia a Palatului, Pia a Gării de Nord, Pia a Universită ii, Pia a Unirii ş.a. sunt transformate în
complexe arhitecturale, iar zonele mărginaşe şi spa iile virane au fost înlocuite cu cartiere în care
predomină blocurile Vatra Luminoasă, Ferentari, Floreasca, Bucureştii Noi, Balta Albă, Drumul Taberei,
Militari, Colentina, Berceni, Progresul ş.a. . Tot acum, tradi ia industrială legată ini ial de morărit, textile,
tăbăcărie etc. cunoaşte o transformare rapidă prin construirea de noi întreprinderi de mari dimensiuni şi
cu structură variată. În anul s-a dat în exploatare prima linie de metrou.
Însă, deşi de-a lungul timpului evolu ia Bucureştiului a cunoscut şi perioade de regres cauzate de
războaie distrus de turci în , ocupat de turci în , bombardat în cele două războaie mondiale etc.),
revolte răscoala seimenilor şi doroban ilor din , revolu ia condusă de Tudor Vladimirescu în ,
ciumă molima din - a secerat aproape . de vie i , cutremure – la 26.X.1802 (s-au prăbuşit
multe case şi Turnul Col ei , la .X). cca. . de mor i , la .))). de blocuri s-au prăbuşit,
iar peste 100 au fost avariate) etc., suprafa a orăşenească a cunoscut o extindere aproape continuă:  în
secolele XIV-XV vatra aşezării ocupa malul stâng al Dâmbovi ei, având în partea centrală Curtea
Domnească;  în secolul XV) oraşul se încadra între actuala Ţia ă a Universită ii, colina Mitropoliei şi actuala
* Textul a fost preluat parțial din articolul Municipiului Bucureşti – aspecte istorico-geografice, [autori: I. Mărcule , Gra ianca
Vlăsceanu, Funigei, Nr. 14-15, Bucure ti, 2009, pag. 34-35].
** Prima carte tipărită de tipografie a fost „Cheia În elesului”, la 1678.
*** Din anul 1882 este introdus, sporadic, i iluminatul electric.
72
stradă Brezoianu;  în intravilanul capitalei era situat între lacurile Colentinei la nord , Lacul
Văcăreşti la sud , Şoseaua Ţantelimon la est şi aliniamentul Ciurel-Ghencea (la vest);  în preajma anului
Municipiul Bucureşti ocupa o suprafa ă de . ha, iar în prezent, de cca. 22.800 ha.
a. anul atestării documentare; R........................................................................................................................................... .
b. modul de fortificare din sec. XVI; R....................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. numele centrelor comerciale din oraș în sec. XVII; R.........................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d. numele primei institu ii de învă ământ superior din ara Românească; R....................................................................... .
e. anul în care a fost introdus iluminatul cu gaz; R............................................................................................................... .
f. anul în care a fost introdus tramvaiul electric; R................................................................................................................ .
g. numele a zece cartiere cu blocuri construite în a doua jumătate a sec. XX; R..................................................................
................................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................
…………………………………………………......................................................................................................................... .
h. suprafa a actuală a Municipiului București. R………………............................................................................................. .
Analizaţi schiţa alăturată (→) și scrieţi, în fișa de
lucru, numele câmpurilor marcate cu numerele I, II și III.
I. ............................................................................................... .
II. ............................................................................................. .
III. ............................................................................................ .
MUNICIPIULăBUCURE TI.ăSCHI A
GEOMORFOLOGIC : 1. interfluviu; 2. terase; 3. luncă;
4. versant/mal; 5. martor de eroziune; 6. crovuri; 7. cotă;
8. limita intravilanului.
 Tem ăpentruăacas : În coloana A sunt numele vechi ale unor străzi din Bucure ti, iar în coloana
B, numele actuale. Stabili i coresponden a dintre numele vechi ale străzilor cu cele actuale.
A B
____a. Podul Belicului 1. Calea Dorobanţilor
____b. Podul Calicilor 2. Calea Mo ilor
____c. Podul Mogo oaei 3. Calea Plevnei
____d. Podul de Pământ 4. Calea Rahovei
____e. Podul Târgul de Afară 5. Calea erban Vodă
6. Calea Victoriei
 Lectură
Amenajarea complexă a râului Dâmbovi a a fost realizată abia în perioada - , când au fost
executate acumularea Lacul Morii, cuva de ape curate şi caseta de ape uzate. Aval de lac, albia râului a fost
amenajată tip cuvă betonată, având sec iunea trapezoidală. Pe acest sector, debitul maxim evacuat este de
m3/s, iar albia a fost împăr ită în mai multe biefuri – Grozăveşti lung de . m , Ştefan Furtună m,
Eroilor m , Operetă . m , Mărăşeşti . m , Timpuri Noi m , Mihai Bravu 962 m), Vitan
. m , Sere m , Popeşti . m şi Glina m – cu ajutorul nodurilor hidrotehnice la număr ,
creându-se lucii de ape cu adâncimi cuprinse intre , – , m. Lă imea ei variază între – m la fund şi -44
m la nivelul splaiurilor [după ). Mărcule , Gra ianca Vlăsceanu, Municipiului Bucureşti – aspecte istorico-
geografice, Funigei, Nr. 14- , București, , pag. ].
    
73
Organizarea administrativ-teritorială
România este organizată în jude e, municipii, ora e i comune.
Unitatea administrativ-teritorială specifică spa iului românesc, atestată încă din perioada formării
ărilor române, este jude ul. Numele său provine din termenul latin indicum, care însemnă judecată.
În organizarea spa iului românesc s-au eviden iat patru momente: 1. prima lege de organizare
administrativ-teritorială , în patru regiuni corespunzătoare provinciilor istorice; 2. în reforma
din 1926, teritoriul ării a fost împăr it în de jude e cu plăși ; 3. în anii ’ , în România se găseau
regiuni și de raioane organizare specifică modelului sovietic ; 4. Din anul 1968 s-a revenit la
organizarea pe jude e [Gr. Posea, Edit. Humanitas, pag. 72-73].
a. numele termenului latin de la care provine numele de jude ; R........................................................................................ .
b. numărul jude elor la reforma din anul 1926; R................................................................................................................. .
c. anul în care s-a revenit la organizarea pe jude e. R......................................................................................................... .
Utilizând textul din manual [Edit. Corint, pag. 74], scrieţi în fișa de lucru:
a. defini ia jude ului; R............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. numărul actual al jude elor din România; R...................................................................................................................... .
c. defini ia municipiului; R.......................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d. numărul actual al municipiilor din ara noastră; R............................................................................................................. .
e. defini ia comunei; R............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
f. numărul actual al comunelor din România. R.................................................................................................................... .
Analizaţi DOC 1 din manual [„Principalele elemente ale organizării administrative: suprafa a, popula ia,
reședin ele de județ și indicativele auto” (redate sub formă de tabel), Edit. Corint, pag. 74] și scrieţi în fișa de lucru:
a. numele celor mai întinse patru jude e, în ordinea descrescătoare a suprafe ei; R.............................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. numele celor mai populate patru jude e, în ordinea descrescătoare a numărului locuitorilor. R........................................
.............................................................................................................................................................................................. .
Analizaţi harta alăturată

(„Judeţele României”). Cu ajutorul
figurii 1 din manual [„România –
organizarea administrativ-teritorială”,
Edit. Corint, pag. 75], completaţi
căsuţele din tabelul de mai jos, care
reprezintă numele judeţelor marcate,
pe harta „Judeţele României”, cu
numere.
1.
2.
74
3. 4. 5.
6. 7. 8.
9. 10. 11.
12. 13. 14.
15. 16. 17.
18. 19. 20.
21. 22. 23.
24. 25. 26.
27. 28. 29.
30. 31. 32.
33. 34. 35.
36. 37. 38.
Cu
39. 40. 41.
ajutorul profesorului de la clasă, arătaţi pe harta administrativ-teritorială a
României judeţele ţării în funcţie de provinciile istorice: Banat, Bucovina, Crișana-Maramureș,
Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania.
1. În prezent, pe teritoriul României se găsesc 41 de jude e._____ R.c.: .......................................................... .
2. Cel mai întins jude din ara noastră este Timi ._____ R.c.: ........................................................................ .
3. Comunele au în compunere unul sau mai multe ora e._____ R.c.: .............................................................. .
4. Municipiul Bucure ti se află situat în interiorul jude ului Călăra i._____ R.c.: ….....................…......... .
5. Jude ul Tulcea se află în provincia istorică Oltenia._____ R.c.: ………........................…........................... .
 Tem ăpentruăacas : Caracteriza i geografic jude ul în care locui i, precizând:
1. poziţia geografică în cadrul României; R........................................................................................................ .
2. judeţele vecine, în funcţie de punctele cardinale; R..........................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
3. suprafaţa sa; R................................................................................................................................................. .
4. unitatea/unităţile de relief de pe teritoriul său; R..............................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
5. temperaturile medii ale aerului; R................................................................................................................... .
6. precipitaţiile medii anuale; R.......................................................................................................................... .
7. două ape curgătoare; R.................................................................................................................................... .
9. ora ul re edinţă de judeţ; R............................................................................................................................. .
10. numărul locuitorilor. R.................................................................................................................................. .
 Lectură
Hunedoara este jude ul cu cele mai multe municipii şi cu cea mai mare pondere a popula iei urbane
, %, în din România. Este situat în partea central-vestică a ării la contactul dintre Carpa ii
Meridionali şi Carpa ii Occidentali. Până la Marea Unire, jude ul avea în compunere doar patru oraşe: Deva,
(a eg, (unedoara şi Orăştie. Recensămintele ulterioare indică următoarea evolu ie a sistemului urban: până în
celor patru aşezări urbane existente se alătură oraşul Petroşani, iar până în , oraşele Brad şi Lupeni.
Apoi, până în anul , datorită exploatării huilei în Bazinul Petroşani şi industrializării for ate, oraşelor vechi
li s-au adăugat alte şase nou înfiin ate: Aninoasa, Petrila, Vulcan, Uricani, Simeria şi Călan. Până în ,
localitatea Aninoasa a fost transformată în comună, iar până în a devenit din nou oraş. În jud.
Hunedoara avea în alcătuire trei municipii – Deva, (unedoara şi Petroşani –, zece oraşe – Aninoasa, Brad, Călan,
(a eg, Lupeni, Orăştie, Petrila, Simeria, Uricani şi Vulcan – şi de comune. În , Brad şi Orăştie au fost
declarate municipii, în comuna Geoagiu a fost ridicată la rang de oraş, iar în localiă ile Lupeni şi
Vulcan au fost declarate municipii. În prezent jude ul de ine oraşe, din care şapte sunt municipii Deva –
reşedin a jude ului, (unedoara, Petroşani, Orăştie, Brad, Vulcan şi Lupeni şi de comune (cu 457 sate) [după ).
Mărcule (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, , pag.
    
-130].
75
Agricultura. Premisele naturale, cultura plantelor
și creșterea animalelor
Agricultura cuprinde: cultura plantelor (cu circa 60% din totalul produc iei) i creșterea animalelor (cu 40%).
A. Premisele naturale ale activităţilor agricole
Analizaţi textul de la pagina 77 din manual – „A. Premisele naturale ale activităţilor agricole” [Edit. Corint]
– și scrieţi în fișa de lucru:
a. defini ia fondului funciar; R.................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. importan a tereului arabil pentru ara noastră; R................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. importan a terenurilor situate în regiunile de câmpie; R.....................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d. măsurile luate în scopul utilizării aproape a tuturor terenurilor din câmpie; R....................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
e. principalele activită i agricole din regiunile de deal și podiș; R...........................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
f. principalele activită i agricole din regiunile de munte. R......................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
Analizaţi harta „Utilizarea terenurilor” din manual [Fig. 1, pag. 79, Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru:
a. tipul de teren dominant în regiunile de câmpie, în dealurile și podișurile joase; R........................................................... .
b. două categorii de terenuri dominante în regiunile montane; R......................................................................................... .
.............................................................................................................................................................................................. .
c. tipul de vegeta ie din Delta Dunării. R.............................................................................................................................. .
B. Cultura plantelor și utilizarea lor economică
Analizaţi textul de la paginile 77 și 78 din manual – „B. Cultura plantelor și utilizarea lor economică” [Edit.
Corint] – și scrieţi, în fișa de lucru, despre:
a. cultura cerealelor;
• speciile de cereale cultivate în România; R.........................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• principalele regiuni cerealiere; R..........................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• modul de utilizare a cerealelor; R.........................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• principalele platforme cu industrie a morăritului și panifica iei; R.........................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. plantele tehnice;
• regiunile de cultivare a sfeclei de zahăr; R...........................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• regiunile de cultivare a inului și cânepei; R..........................................................................................................................
76
.............................................................................................................................................................................................. .
• centrele în care se produc textile din in și cânepă; R...........................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• regiunile geografice și statele de unde este adus bumbacul; ..............................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. cultura cartofului;
• regiunile geografice în care se cultivă cartoful; R.................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d. cultura legumelor și leguminoaselor;
• regiunile în care se cultivă legume și leguminoase; R.........................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
e. cultura viţei-de-vie (viticultură);
• principalele regiuni viticole; R...............................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
• marile centre de vinifica ie; R...............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
f. cultura pomilor fructiferi (pomicultură);
• regiunile geografice cu mari bazine pomicole. R..................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, marcaţi pe harta de mai jos, cu numere de la 1 la 14,

următoarele podgorii: 1. Cotnari - Ia;i - Hu;i, . Nicore;ti - Ive;ti, . Panciu - Odobe;ti, . Dealu
Mare, . Pite;ti, . Drăgă;ani, . din Sudul Olteniei, 8. Strehaia, 9. Arad - Teremia Mare - Buzia;,
10 Valea lui Mihai - Săcueni, . Târnavelor ;i Alba Iulia, . Niculiţel, 13. Murfatlar, 14. Ostrov.
77
C. Creșterea animalelor și utilizarea produselor animaliere
Analizaţi textul de la pagina 78 din manual – „C. Creșterea animalelor și utilizarea produselor animaliere”
[Edit. Corint] – și scrieţi în fișa de lucru:
a. regiunile de răspândire a bovinelor; R................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. centrele tradi ionale de industrializare a laptelui; R............................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. zonele importante de creștere a porcinelor; R.................................................................................................................. .
d. centrele de industrializare a cărnii; R.................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
e. regiunile de răspândire a ovinelor; R..................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
f. centrele de prelucrare a lânii; R...........................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
g. locul de creștere a păsărilor de curte; R........................................................................................................................... .
h. răspândirea apiculturii; R.................................................................................................................................................. .
i. regiunile cu sericicultură mai dezvoltată; R....................................................................................................................... .
î. centrele de prelucrare a mătăsii naturale. R...................................................................................................................... .
D. Regiunile agrogeografice
Activită ile agricole au anumite caracteristici legate de treptele de relief i de condi iile climatice. Datorită acestui
fapt, în România se pot distinge mai multe regiuni agrogeografice, caracterizate de diferitele practici agricole
predominante.
Analizaţi harta „Regiunile agricole” din manual [Edit. Corint, pag. 79, Fig. 2] și scrieţi în fișa de lucru:
a. regiunile cu agricultură mixtă*; R........................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. regiunile cu predominarea pomiculturii, viticulturii și creșterii animalelor; R.......................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. regiunile cu agricultură montană, cu preocuparea creșterii animalelor; R........................................................................ .
d. depresiunile intramontane cu agricultură mixtă; R.............................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
e. regiunile piscicole. R......................................................................................................................................................... .
1. Sericicultura este mai dezvoltată în Podi ul Moldovei._____ R.c.: .............................................................. .
2. Podgoria Niculi el se găse te în Podi ul Transilvaniei._____ R.c.: ............................................................. .
3. Bumbacul este importat din ări precum China i India._____ R.c.: ............................................................ .
4. Cea mai mare regiune piscicolă din România este Câmpia Bărăganului._____ R.c.: …........................... .
5. Sibiul nu face parte din centrele de prelucrare a lânii._____ R.c.: ……………............................................. .
 Tem ăpentruăacas : Realiza i un scurt eseu prin care să explica i importan a agriculturii pentru
economia României.
    
* Cultura intensivă a plantelor i cre terea animalelor.
78
Industria energetică și industria energiei electrice
Industria este o ramură a produc iei materiale, de exploatare a resurselor naturale şi de transformare a lor şi a
produselor agricole în mijloace de produc ie şi în bunuri de consum.
În România, primele activită i industriale au apărut la sfârşitul secolului al X)X-lea. A constat în:
exploatarea cărbunilor în Depresiunea Ţetroşani , exploatarea şi prelucrarea petrolului lângă Ţloieşti ,
dezvoltarea metalurgiei feroase la Reşi a, O elu Roşu, (unedoara, Călan , producerea cimentului etc. În
primele decenii ale secolului al XX-lea a început exploatarea gazului metan, apari ia unor noi ramuri ale
industriei chimice, producerea de automobile şi avioane la Arad , motoare industriale la Reşi a etc.
După anul în perioada socialistă , în România s-a trecut la un amplu proces de industrializare
for ată a ării, iar după până în prezent industria se află în restructurare.
a. momentul apari iei primelor activită i industriale în România; R..…………………………………………………………….. .
b. locul de exploatare a cărbunilor; R……………………………………………………………………………………………….. .
c. locul de exploatare şi prelucrare a petrolului; R………………………………………………………………………………... .
d. centrele metalurgiei feroase; R………………………………………………………………………………………………….... .
c. perioada în care a avut loc industrializarea for ată a României; R……………………………………………………………. .
d. situa ia industriei în prezent. R……………………………………………………………………………………………………. .
Între ramurile industriei se eviden iază: industria energetică, industria energiei electrice, industria metalurgică,
industria chimică, industria lemnului şi industria materialelor de construc ie.
A. Industria energetică
Industria energetică cuprinde exploatarea petrolului, a gazelor naturale, a cărbunilor, a energiei eoliene i a
apelor geotermale.
Analizaţi textul de la pagina 86 – „A. Industria energetică” – și figura 1 – „România – resurse energetice” [pag.
87] – din manual [Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru:
a. regiunile de exploatare a petrolului; R..............................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. regiunile de exploatare a gazelor naturale (gaz metan și gaze asociate);
• gaz metan; R...................................................................................................................................................................... .
• gaze asociate; R...................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. cărbuni (huilă și lignit);
• huilă; R............................................................................................................................................................................... .
• lignit. R............................................................................................................................................................................... .
Energia eoliană este mai intensă în Podi ul Dobrogei, în estul Câmpiei Române, în regiunea montană înaltă etc.,
iar sursele geotermale se găsesc, în special, în vestul ării, pe un aliniament situat între Băile Felix i Buzia .
B. Industria energiei electrice
Energia electrică este indispensabilă unei economii moderne, aceasta fiind folosită în celelalte ramuri industriale,
în agricultură, în construc ii, în transporturi, pentru iluminatul public etc. Pentru producerea sa, în România sunt utilizate
variate resurse naturale: gaze naturale, cărbuni, hidroenergie, energie nucleară etc.
Analizaţi textul de la pagina 86 – „B. Industria energiei electrice” – și figura 3 – „România – principalele
centrale electrice” [pag. 87] – din manual [Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru:
79
a. cele mai importante termocentrale*; R..............................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. cele mai mari hidrocentrale și apele curgătoare pe care au fost amenajate; R..............................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. localitatea în care a fost amenajată singura centrală nucleară din ară. R..................................................................... .
Analizaţi diagrama alăturată (→) și STRUCTURA PRODUCŢIEI

scrieţi, în fișa de lucru, ponderea energiei ENERGIEI ELECTRICE Tipurile de centrale
electrice produsă în România de: utilizate pentru
• termocentrale: R.................................................. producerea energiei
• centrală nucleară: R............................................. electrice:
• hidrocentrale: R.................................................... A – termocentrale
• alte tehnologii: R................................................ . B – centrală nucleară
C – hidrocentrale
D – alte tehnologii
(surse)

1. Gaz metan se exploatează din:
a. Podi ul Dobrogei b. Podi ul Mehedinţi c. Podi ul Transilvaniei
2. Hidrocentrala Vidraru este situată pe râul:
a. Arge b. Bistriţa c. Lotru
3. Huilă se găse te în Depresiunea:
a. Bra ovului b. Maramure ului c. Petro ani
4. Din Podi ul Getic se exploatează:
a. cărbune brun b. huilă c. lignit
5. Termocentrala Brazi este situată în:
a. Carpaţii Orientali b. Câmpia de Vest c. Câmpia Română
6. Din Platforma continentală a Mării Negre se exploatează:
a. cărbuni superiori b. petrol c. substanţe radioactive
7. Hidrocentrala Porţile de Fier I este situată îmtre România i:
a. Bulgaria b. Serbia c. Ungaria
8. O salbă de hidrocentrale a fost construită pe râul:
a. Bistriţa b. Some ul Mare c. Târnava Mică
 Tem ăpentruăacas :
Explica i:
a) importan a enegiei electrice pentru dezvoltarea socio-economică a României;
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
……………………………………………................................................................................................................ .
a) necesitatea înlocuirii cărbunilor cu alte surse energetice.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
……………………………………………................................................................................................................ .
    
* Termocentralele utilizează în procesul tehnologic cărbuni (76,7%) şi hidrocarburi (23,3%).
80
Alte ramuri industriale
 Industria metalurgică
Cuprinde: industria siderurgică, metalurgia neferoasă, industria constructoare de maşini.
A. Industria siderurgică utilizează minereul de fier, cocsul, manganul etc.
Analizaţi figura 1 – „Industria siderurgică – resurse şi centre principale (1990-2010)” – din manual [pag. 89,
Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru:
a. regiunile de exploatare a minereului de fier; R………………………………………………………………………………….. .
…………………………………………………………………………………………………………………………………………... .
b. regiunea de exploatare a manganului. R……………………………………………………………………………………….. .
În prezent, centre siderurgice cu profil complex se găsesc la Gala i, Hunedoara şi Reşi a.
B. Metalurgia neferoasă utilizează: cuprul, plumbul, zincul, aurul, argintul şi bauxita.

Analizaţi figura 2 – „Metalurgia neferoasă (1990-2010)” – din manual [pag. 89, Edit. Corint] și scrieţi în fișa
de lucru:
a. regiunile de exploatare a minereurilor complexe; R……………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………….. .
b. regiunea de exploatare a minereurilor auro-argintifere; R……………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………….. .
c. regiunea de exploatare a bauxitei; R………………………………………………….…………………………....................... .
d. centrele de prelucrare a minereurilor complexe; R………………………………………………….…………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………….…………………….. .
e. centrele de producere a aluminei (din bauxită); R………………………………………………….…………………………... .
f. centru de producere a aluminiului (din alumină). R………………………………………………….………………………….. .
C. Industria constructoare de maşini produce: utilaje, diferite mijloace de transport*, produse electronice şi
electrotehnice.
Analizaţi figura 3 – „Industria constructoare de maşini – centre principale (1990-2010)” – din manual [pag.
89, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa de lucru, centrele foarte mari şi mari constructoare de maşini.
R…………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………….. .
 Industria chimică
Cuprinde: industria clorosodică, industria acidului sulfuric, industria petrochimică, industria îngrăşămintelor
chimice, industria celulozei şi hârtiei şi industria farmaceutică şi cosmetică.
În procesul tehnologic utilizează: sarea (din Depresiunea Colinară a Transilvaniei – de la Ocna Dej, Ocna Mureş,
Praid –, şi Subcarpa i – de la Târgu Ocna, Slănic, Ocnele Mari), piritele cuprifere, sulful, potasiul, petrolul, gazele
naturale, lemnul, stuful, paiele etc.
Analizaţi harta de mai jos („România. Industria chimică”) și scrieţi, în fișa de lucru, centrele în care se
fabrică:
a. produse clorosodice; R……………………………………………………..........................……………………………………. .
b. acid sulfuric; R……….……………………………………………………………………………………………………………... .
c. produse petrochimice; R…………………………………………………………………………………………………………... .
d. îngrăşăminte chimice; R………………………….……………………………………………………………………………….. .
…………………………………………………………………………………………………………………………………………... .
* Autoturisme, la Mioveni şi Craiova.
81
e. celuloză şi hârtie;
R………………………...
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………….……….
……..……………………
..….…………………… .
f. produse farmaceutice
şi cosmetice.
R…………………..….…
…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………....................
…………………………..
………………………… .
 Industria lemnului
Produce: cherestea, plăci aglomerate şi fibrilemnoase, placaje, furnire, mobilă, instrumente sportive şi muzicale,
chibrituri etc.
Cele mai multe centre de prelucrare primară a lemnului se găsesc în Carpa ii Orientali, iar importante combinate
de prelucrare complexă a lemnului se găsesc la Sighetu Marma iei, Suceava, Târgu Jiu, Arad, Caransebeş, Blaj,
Bucureşti, Constan a etc.
 Arătaţi, pe harta murală a României, centrele de prelucrare primară a lemnului

- Cum explicaţi numărul mare de centre de prelucrare a lemnului în Carpaţii Orientali?
(Sighetu Marmaţiei, Suceava, Târgu Jiu, Arad, Caransebeş, Blaj, Bucureşti şi Constanţa).
 Industria materialelor de construcţie

Utilizează diferite tipuri de roci şi este foarte diversificată. Se produce ciment (la Câmpulung, Bicaz, Medgidia,
Comarnic etc.), var, azbociment, sticlă, ceramică etc.
Cu ajutorul documentului (DOC) 3 din manual [pag. 91, Edit. Corint], completaţi propoziţiile de mai jos.
1. Granitul şi andezitul fac parte din categoria rocilor ……………………………………………………………………………. .
2. Din Mun ii Măcinului se exploatează ……………………………………………………………………………………………. .
3. Marmura, rocă cristalină, se exploatează din …………………………………………………………………………………... .
4. Şisturile verzi sunt prezente în …………………………………………………………………………………………………… .
5. Calcarele sunt localizate în ………………………………………………………………………………………………………. .
Știaţi că ...
• Iacobdeal este cea mai mare carieră de granit din România? Este situată în nord-vestul Masivului
Dobrogei de Nord, în comuna Turcoaia, şi este cunoscută din vremea ocupaţiei turceşti. În prezent are mai
multe fronturi de lucru, în văile Mărgăritei, Şerpilor, Talienilor şi ”urlacului.
• Ruschiţa este cea mai mare carieră de marmură din ţara noastră? Este situată în Munţii Poiana Ruscă
la m altitudine , în comuna Rusca Montană. “rhitectul austriac Johann ”ibel, care a redescoperit
zăcământul, a supranumit-o cariera „a magyar Carrara”. Între şi , extracţia rocii s-a făcut în formă
de clopot răsturnat şi a atins adâncimea de m. După anul exploatarea s-a realizat în felii orizontale şi
fâşii longitudinale. În a intrat în exploatare o carieră nouă. Marmura de Ruschiţa este apreciată şi peste
hotare, fiind exportată în Ungaria, Franţa, Italia S.U.“., Germania, “ustralia, Egipt etc.
    
82
Transporturile și telecomunica iile
A. Axe naturale cu importanţă naţională
România are o re ea diversificată de căi de comunica ie: feoviare (circa 11.500 km), rutiere (72.800 km),
navigabile interne (1.690 km), maritime i aeriene.
Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, definiţi căile de comunicaţie.
 Căile de comunicaţie feroviare. Analizaţi textul de la pagina 98 – „Căile de comunica ie feroviare” – și
figura 1 – „Principalele căi ferate și porturi” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru:
a. direc ia magistralelor feroviare; R.......................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. principalele poduri feroviare; R...........................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. principalele puncte de frontieră; R......................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d. principalele magistrale feroviare și statele cu care fac legătura. R....................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Căile de comunicaţie rutiere. Analizaţi textul de la pagina 98 – „Căile de comunica ie rutiere” – și

figura 4 – „Principalele căi rutiere și aeroporturi” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru:
a. principalele rute interna ionale; R..................................................................................................................................... .
b. traseul rutei E60; R.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. traseul rutei E70; R.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d. traseul rutei E85; R.............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................………..
e. principalele puncte de frontieră rutiere; R...........................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
f. re eaua de autostrăzi; R......................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
g. principalele poduri rutiere și apele peste care au fost construite. R...................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Transporturile fluviale. Analizaţi textul de la pagina 98 – „Transporturile fluviale” – și figura 1 –

„Principalele căi ferate și porturi” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru:
a. unită ile acvatice pe care se efectuează transporturi fluviale; R.........................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
83
b. principalele porturi dunărene; R.........................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. porturile fluvio-maritime; R................................................................................................................................................ .
d. principalele caracteristici ale Canalului Dunăre–Marea Neagră și importan a lui pentru naviga ia fluvială.
R.............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Transporturile maritime. Analizaţi textul de la pagina 98 – „Transporturile maritime” – și figura 1 –

„Principalele căi ferate și porturi” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru:
a. porturile maritime ale ării; R...............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. porturile dunărene până la care pătrund vasele maritime mici. R......................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Transporturile aeriene. Analizaţi textul de la pagina 98 – „Transporturile aeriene externe” – și figura 4

– „Principalele căi rutiere și aeroporturi” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru:
a. aeroporturile interna ionale; R............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. alte aeroporturi. R...............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Transporturile speciale. Analizaţi textul de la pagina 98 din manual [Edit. Corint] și scrieţi în fișa de
lucru tipurile de transporturi speciale.
R.............................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
B. Telecomunicaţiile
Telecomunica iile reprezintă un sistem de transport a informa iilor la mare distan ă.

Pe baza informaţiilor acumulate până în prezent, scrieţi, în fișa de lucru, sistemele de telecomunicaţii
cunoscute.
R.............................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
 Temă pentru acasă: Citi i cu aten ie propozi iile de mai jos i preciza i dacă enun urile sunt
adevărate (A) sau false (F). Dacă afirma iile sunt false, scrie i voi răspunsurile corecte (R.c.).
1. Portul Giurgiu este de tip fluvio-maritim._____ R.c.: .................................................................................. .
2. Podul de la Ungheni a fost construit peste râul Siret._____ R.c.: ................................................................ .
3. Punctul de frontieră Siret este situat pe ruta E85._____ R.c.: ..................................................................... .
4. Sectorul rutier Pite ti–Bucure ti este situat pe ruta E60._____ R.c.: ..……................................................ .
5. În România se găsesc 8 magistrale feroviare._____ R.c.: ………...........................................…................... .
6. Canalul Dunăre–Marea Neagră are lungimea de 64 km._____ R.c.: ………........................…................... .
7. Sectoarele de râuri interne navigabile sunt pe Siret i Bega._____ R.c.: ………........................….............. .
8. Aeroportul Mihail șogălniceanu se găse te în Timi oara._____ R.c.: ……........................…................... .
    
84
Comer ul interior și turismul
Sectorul ter iar include activită ile economice care nu se materializează într-un produs: comer ul, turismul,
transporturile, telecomunica iile, educa ia, cultura, sănătatea.
A. Comerţul interior
Comer ul interior cuprinde toate schimburile economice care se produc pe teritoriul na ional.
Analizaţi figura 2 din manual [„Structura comer ului interior după forme de proprietate”, Edit. Corint, pag. 97] și
scrieţi, în fișa de lucru, formele de proprietate din compunerea comerţului interior din România și procentele
acestora (%).
• ............................................................................................................................................................................................;
• ............................................................................................................................................................................................;
• ........................................................................................................................................................................................... .
În cadrul vânzărilor de mărfuri se eviden iază produsele alimentare i bunurile de consum.
Analizaţi figura 3 din manual [„Structura vânzărilor pe grupe de mărfuri”, Edit. Corint, pag. 97] și scrieţi, în
fișa de lucru, proporţiile (%) următoarelor grupe de mărfuri:
• produse alimentare = . . . . . . . . . . • produse agricole brute = . . . . . . . . . .
• produse neagricole ţ . . . . . . . . . . • alte vânzări ţ . . . . . . . . . .
• bunuri de consum nealimentare ţ . . . . . . . . . . • alte mărfuri = . . . . . . . . . .
 Exerci iu: Argumentaţi importanţa comerţului interior pentru activităţile socio-economice din România.
R……………………………………………………………………………………………………………………………..…
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………….. .
B. Turismul
Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, definiţi turismul.

România este considerată o ară cu un important poten ial turistic, iar prin natura activită ilor turistice se găsesc
mai multe tipuri i categorii de turism, cum ar fi: balneoclimateric, hibernal și al sporturilor de iarnă, litoral și
cultural.
Analizaţi textul de la pagina 96 din manual – „B. Turismul” [Edit. Corint] – și scrieţi în fișa de lucru:
a. principalele sta iuni balneoclimaterice; R...........................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
b. principalele sta iuni destinate turismului hibernal; R...........................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. principalele sta iuni destinate turismului litoral; R...............................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d. regiunile geografice și centrele urbane cu turism cultural; R..............................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
e. mun i în care se practică drume iile. R............................................................................................................................. .
Analizaţi figura 1 din manual [„Regiuni, areale și centre turistice”, Edit. Corint, pag. 97] și scrieţi în fișa de
lucru:
a. orașele cu important poten ial turistic din Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R...........................................................
................................................................................................................................................................................................
85
.............................................................................................................................................................................................. .
b. orașele cu important poten ial turistic din Dobrogea; R......................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
c. sta iunile montane din Valea Prahovei; R...........................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
d. castelele de importan ă turistică; R....................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
e. mânăstirile și bisericile din Bucovina; R.............................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
f. mânăstirile și bisericile din regiunea Târgu Neam ; R.........................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
g. mânăstirile și bisericile din Subcarpa ii Getici; R................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
h. localită ile cu biserici din lemn din Maramureș. R...............................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................. .
1. Sta iunea Băile Felix este pentru turism hibernal._____ R.c.: ...................................................................... .
2. Mânăstirea Putna se găse te în Dobrogea._____ R.c.: ................................................................................. .
3. Neptun i Eforie sunt sta iuni litorale._____ R.c.: ....................................................................................... .
4. La Bran a fost construită o mare biserică din lemn._____ R.c.: …...................................................…......... .
5. Sta iunea montană Bu teni a fost construită în Valea Prahovei._____ R.c.: ………........................…....... .
6. Bisericile din lemn sunt caracteristice Maramureşului._____ R.c.: …........................................................ .
7. Tropaeum Traiani (de la Adamclisi) a fost construit în perioada medievală._____ R.c.: …........................ .
8. Castelul de la Carei este situat în unitatea de relief numită Dealurile de Vest._____ R.c.: …..................... .
 Temă pentru acasă: Caracteriza i turismul din orizontul local.1)
R………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………….. .
1) La indicaţia profesorului de la clasă, poate fi caracterizat turismul din localitatea de domiciliu sau din judeţ.
Știaţi că ...
•”ăile Herculane este cea mai veche staţiune balneoclimaterică din ţară? Î;i are originea în epoca
stăpânirii romane. Ea a fost vizitată de împărăteasa “ustriei, Elisabeta „Sisi , care a fost găzduită într-o
vilă construită în stil rococo.
•Eforie Sud este cea mai veche staţiune balneoclimaterică de pe litoralul românesc. “ici, primul hotel
;i cele dintâi amenajări balneare au fost construite în , dar a devenit staţiune în . În perioada
interbelică a purtat numele de Carmen Silva pseudonimul de poetă al reginei Elisabeta a României .
    
86
România în Europa şi în lume.
Locul României în economia europeană şi în lume
După întinderea teritoriului, România se află pe locul 83 în lume, iar prin numărul locuitorilor, pe locul 57.
Din anul 1955, România face parte din cea mai importantă organiza ie interna ională din lume – Organiza ia Na iunilor
Unite (ONU). Obiectivele principale ale organiza iei sunt:
- men inerea păcii şi securită ii interna ionale;
- respectarea drepturilor omului;
- dezvoltarea economică şi asisten a mutuală.
Din anul 2004, ara noastră face parte din Organiza ia Tratatului Atlanticului de Nord (OTAN sau NATO), cea mai
importantă alian ă politico-militară din lume, formată din state independente interesate de men inerea păcii şi apărarea
propriilor independen e, prin solidaritate politică şi printr-o for ă militară corespunzătoare, capabilă să descurajeze şi,
dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor de agresiune împotriva ei sau a statelor membre.
 Exerci iu: Arătaţi beneficiile României ca stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
R………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………….. .
 Exerci iu: Pe baza informaţiilor din harta CONFLICTELE INTERNE DIN ZONA EXTINSĂ A
alăturată („Conflicteleă interneă dină Zonaă MĂRII NEGRE
Extins ăaăM riiăNegre”), explicaţi necesitatea
României de a face parte dintr-o structură
militară importantă cum este OTAN (NATO).
R……………………………………………………...
……………………………………………………….
……………………………………………………….
……………………………………………………….
……………………………………………………….
……………………………………………………….
……………………………………………………….
……………………………………………………….
……………………………………………………….
……………………………………………………….
……………………………………………………... .
Datorită pozi iei geografice şi specificului economico-geografic, România face parte din mai multe ansambluri economice.
Citiţi textul din manual – „A. Specificul economico-geografic al României” [pag. 102, Edit. Corint] – şi scrieţi, în
fişa de lucru, caracteristicile economico-geografice ale ţării noastre.
R…………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………... .
87
Din anul 2007, România este stat membru al Uniunii Europene (UE). Uniune economică şi politică, UE
func ionează printr-un sistem de institu ii suprana ionale independente şi interguvernamentale care iau decizii prin
negocieri între statele membre.
Analizaţi harta de mai jos („Europa. Ansambluri economice”) şi scrieţi în fişa de lucru:
a. numărul statelor care compun Uniunea Europeană; R………………………………………………………………………... .

b. pozi ia geografică a României în cadrul Uniunii Europene; R……………………………………………………………….... .
c. numele structurii economice vecină cu România; R………………………………………………………………………….... .
d. numele ansamblului economic din care face parte Republica Moldova. R………………………………………………….. .
 Temă pentru acasă:
1. Cu ajutorul Atlasului geografic, scrie i numele statelor care compun Uniunea Europeană.
R………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………….. .
2. Pe baza informa iilor pe care le de ine i, arăta i avantajele României ca stat membru al Uniunii
Europene.
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………….. .
    
88
Caracteristici ale mediului înconjurător
Mediul înconjurător reprezintă totalitatea elementelor, proceselor şi fenomenelor naturale, precum şi a celor
introduse de om ce caracterizează un anumit teritoriu şi în care îşi desfăşoară activitatea societatea omenească.
Cuprinde: elemente, fenomene şi procese naturale şi elemente, fenomene şi procese introduse de om.
Cu ajutorul textului din manual, „A. Ce este mediul înconjurător” [pag. 106, Edit. Corint], completaţi, în
tabelul de mai jos, elementele componente ale mediului înconjurător.
Elemente, fenomene şi procese naturale Elemente, fenomene şi procese introduse de om
De-a lungul timpului, interven ia umană asupra mediului natural a determinat transformarea acestuia
(antropizarea mediului).
Transformarea foarte puternică a mediului natural s-a produs în regiunile marilor oraşe (Bucureşti, Iaşi, Braşov,
Timişoara etc.), în regiunile cu mari complexe industriale (Gala i, Baia Mare, Reşi a, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti,
Bacău ş.a.)* şi în regiunile de exploatare a resurselor subsolului (Bazinul Petroşani, Bazinul Motru-Rovinari, Podişul
Târnavelor etc.).
Cu ajutorul hărţii „România – gradele de transformare a peisajului şi a mediului înconjurător” din manual
[Fig. 1, pag. 107, Edit. Corint], completaţi pentru unităţile/subunităţile de relief din tabelul de mai jos, gradul de
transformare a mediului natural, utilizând simbolurile: , pentru transformare redusă, , pentru transformare
moderată, , pentru transformare puternică.
Unitate/subunitate de relief Simbol Unitate/subunitate de relief Simbol
Câmpia Română Câmpia Transilvaniei
Câmpia de Vest Subcarpa ii Transilvaniei
Delta Dunării Dealurile de Vest
Câmpia Moldovei Subcarpa ii
Podişul Sucevei Carpa ii Meridionali
Podişul Mehedin i Mun ii înal i din Carpa ii Orientali
Podişul Getic Mun ii Banatului
Masivul Dobrogei de Nord Depresiunile intramontane
Cu ajutorul hărţii „România – gradele de transformare a peisajului şi a mediului înconjurător” din manual
[Fig. 1, pag. 107, Edit. Corint], identificaţi şi scrieţi, în fişa de lucru, ariile afectate de fenomene de degradare.
R…………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………... .
Precizaţi o cauză a declanşării proceselor de degradare a mediului în regiunile de mai sus. R………………..…... .
Caracteristicile elementelor mediului înconjurător sunt determinate de pozi ia geografică la nivelul Globului,
Europei şi ării, de particularită ile relieful major şi de gradul de antropizare a mediului.
În România se găsesc trei etaje principale ale mediului: montan, de dealuri şi de câmpie.
 Temă pentru acasă: Pe baza cunoştin elor acumulate până în prezent, a textului din manual şi a
hăr ii „România – principalele tipuri de medii” [Fig. 1, pag. 109, Edit. Corint], caracteriza i mediile
înconjurătoare din Câmpia Bărăganului, Podişul Sucevei şi Grupa Parâng. În caracterizare se va avea în
vedere: pozi ia geografică, tipul/tipurile de mediu, caracteristicile reliefului, particularită ile climatice,
vegeta ia, fauna, solurile şi gradul de transformare antropică.
    
* În majoritatea cazurilor, regiunile industriale corespund marilor oraşe.
89
Regiunile geografice ale României
Regiunea geografică ţ un spa iu caracterizat printr-un grad ridicat de omogenitate în desfăşurarea elementelor
fizico-geografice şi umane.
Integrarea României în Uniunea Europeană (în 2007) a impus propunerea de constituire a unor noi teritorii
administrative numite regiuni de dezvoltare. Acestea sunt în număr de opt.
Analizaţi harta de mai jos („România. Regiunile de dezvoltare”) și scrieţi în fișa de lucru:
a. numele regiunilor de dezvoltare;
R………………………………………
………………………………………...
………………………………………...
………………………………………...
………………………………………...
………………………………………...
………………………………………...
…………………………………….… .
b. numele regiunii de dezvoltare în
care locui i;
R……………………………………. .
c. numele jude elor care intră în
compunerea regiunii de dezvoltare
în care locui i. R……………………..
………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………………………………... .
Analiza regiunii de dezvoltare Bucureşti-Ilfov

Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (1.820 km2), compusă din Municipiul Bucureşti şi jude ul Ilfov,
se află situată în partea centrală a Câmpiei Române, numită Câmpia Vlăsiei. Relieful are altitudini între și
m și este alcătuit din roci sedimentare loess, nisipuri, argile nisipoase și pietrișuri . În cuprinsul Câmpiei
Vlăsiei se disting mai multe subdiviziuni Câmpia Snagovului, Câmpia Movili ei, Câmpia Bucureştiului,
Câmpul Câlnăului ș.a. separate de văi )alomi ei, Ţasărea, Colentina, Dâmbovi a ș.a. cu lunci și terase.
În regiune, relieful și clima imprimă trăsăturile re elei hidrografice. Se eviden iază: a o re ea alohtonă,
tranzitorie, cu debite mai mari (Ialomi a, Colentina, Dâmbovi a, Sabar și Argeș și b una autohtonă,
secundară, cu debite reduse Snagov, Vlăsia, Ţasărea, Șindrili a, Câlnău ș.a. . Lacurile, după originea cuvetei, se
împart în două categorii: naturale (limanuri fluviatile: Snagov, Căldărușani ș.a.; lacuri de depresiuni sau
crovuri, în văile Cociovaliștea, Ţasărea, Șindrili a ș.a. și antropice, pe râurile Colentina L. (erăstrău, L.
Cernica ş.a. , Dâmbovi a L. Morii , Argeș L. Mihăilești ș.a.
a. tipul genetic de relief din regiunea analizată; R………………………………………………………………………………… .
b. patru subdiviziuni ale Câmpiei Vlăsiei; R………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………... .
c. patru ape curgătoare alohtone; R…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………... .
d. cinci ape curgătoare autohtone; R………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………... .
e. două limanuri fluviatile; R…………………………………………………………………………………………………………....
f. patru lacuri antropice. R……………………………………………………………………………………….……………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………... .
90
În regiune, densitatea medie a popula iei este de 1.248,4 loc./km2, cu aproape 15 ori mai mare decât media pe
ară. Explicaţi acest aspect.
Datorită prezen ei Municipiului Bucureşti, 90,1% din totalul popula iei trăieşte în mediul urban.
Analizaţi diagrama de mai jos (). Analizaţi tabelul de mai jos ().
NUMĂRUL REPREZENTANŢILOR PRINCIPALELE CONFESIUNI DIN REGIUNEA
PRINCIPALELOR ETNII DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE BUCUREŞTI-ILFOV (2011)
DE DEZVOLTATE BUCUREŞTI-ILFOV (2011) Confesiunea Număr credincioşi
Ortodoxă 1.622.575
Romano-catolică 28.768
Reformată 1.384
Penticostală 6.467
Greco-catolică 4.230
Baptistă 3.986
Adventistă de ziua a şaptea 4.909
Musulmană 10.507
Martorii lui Iehova 2.164
Creştină după Evanghelie 2.344
Creştină de rit vechi 1.183
Evanghelică lutherană 2.074
Pe baza diagramei, scrieţi în fişa de lucru: Mozaică 1.559
a. numărul românilor din regiune; R……………………….. .
Pe baza tabelului de mai sus, scrieţi, în fişa de
b. a doua etnie şi numărul reprezentan ilor acesteia;
lucru, numele principalelor opt confesiuni în ordine
R……………………………………………………………… .
descrescătoare. R…………………………………………….
c. numele etnicilor situa i pe locurile 3, 4, 5, 6 şi 7.
……………………………………………………………………
R………………………………………………………………….
…………………………………………………………………....
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
………………………………………………………………….. .
………………………………………………………………….. .
-Explicaţi numărul mare al chinezilor în regiune.
În prezent, structura a ezărilor umane din Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov este constituită din 9 ora e
(Bragadiru, Bucureşti, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti-Leordeni şi Voluntari) şi 91 de sate.

A ezările rurale au, în general, morfostructura adunată i au fost grupate în 32 de comune.
Arătaţi, pe harta murală a României, oraşele Bragadiru, Buftea, Chitila,
Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti-Leordeni şi Voluntari.
Sub aspect socio-economic, Regiunea Bucureşti-Ilfov este cea mai dezvoltată din ară, majoritatea unită ilor
economice şi institu iilor culturale fiind concentrate în Municipiul Bucureşti.
 Temă pentru acasă: Înlocuind cifrele cu

litere pe verticala A-B ve i ob ine numele unei specii de
păsări pe cale de dispari ie, iar pe orizontale numele
unor specii de mamifere i păsări care trăiesc pe
teritoriul Regiunii de dezvoltare Bucureşti-Ilfov.
Știaţi că ...
• localitatea Otopeni a fost declarată ora; în anul ? În acesta se găse;te cel mai mare aeroport din
România „Henri Coandă .
• localităţile Pope;ti-Leordeni ;i Voluntari au intrat în categoria ora;elor în anul ?
• cel mai mare val de urbanizare din regiune a avut loc în anul ? “tunci au fost declarate ora;e
localităţile Chitila, Pantelimon, Măgurele ;i ”ragadiru.
    
91
Elemente ale dezvoltării durabile
Dezvoltarea durabilă urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea genera iilor
viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. În acest sens, un rol important îl ocupă asigurarea unui mediu optim de via ă.
Din cauza exploatării şi prelucrării resurselor naturale, în unele regiuni mediul înconjurător este intens degradat.
Pe baza textului din manual [pag. 112, Edit. Corint], scrieţi în fișa de lucru:
a. măsurile destinate reducerii cantităţilor de poluanţi:
R…………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………... .
b. măsurile menite conservării caracteristicilor actuale ale mediului înconjurător:
R…………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………... .
c. măsurile destinate reconstrucţiei ecologice a unor teritorii cu degradare pronunţată:
R…………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………... .
d. acţiunile destinate realizării educaţiei privind mediul înconjurător:
R…………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………... .
Asemănător celor prezentate mai sus, un rol important îl de ine „adoptarea unei legislaţii
corespunzătoare şi globale care să aibă în vedere pozi ia prioritară a calită ii mediului asupra altor elemente din
natură” [O. Mândru , Edit. Corint, pag. 112].
 Temă pentru acasă: Identifica i măsurile destinate protejării mediului înconjurător din localitatea
în care ave i domiciliul.
    
92
BIBLIOGRAFIE
Dulamă Maria Eliza: Modele, strategii și tehnici didactice activizante, cu aplicare în geografie, Edit. Clusium,
Cluj-Napoca, 2002.
Dumitru M., Szepesi Al., Szepesi Manuela, Cruceru N., Mărcule ).: Bucureşti. (ăr i pentru studiul orizontului
local Ţlanşă , SC. NOBLE (OUSE D)DACT SRL, Brăila, .
Erdeli Ge. coord. , Cândea Melinda, Braghină C., Costachie S., Zamfir Daniela: Dic ionar de geografie umană,
Edit. Corint, București, .
Georgescu F.: Pagini din trecutul Bucureştilor, Muzeul de )storie a Oraşului Bucureşti, .
Giurcăneanu Cl., Muşat )uliana, Ghica Gh.: Geografia României, Edit. Didactică şi Ţedagogică, Bucureşti, .
Ielenicz M.: Dealurile şi podişurile României, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” – Facultatea de
Geografia Turismului, Sibiu, 1996.
Ielenicz (coord.), Comănescu Laura, Mihai B., Nedelea A., Oprea R., Ţătru )uliana: Dic ionar de geografie fizică,
Edit. Corint, București, .
Marin Lumini a, Anastasiu Viorela: Geografia României. Exerci ii geografice şi teste-grilă, Edit. ALL, Bucureşti,
1997.
Mărcule I.: 1930- . Aspecte privind germanii din România, Historia, nr. , București, .
Mărcule I.: Jude ul Ilfov. Mapa de geografie a orizontului local, Editor Vlad Voicu, ISBN 978-973-0-14111-5,
Voluntari, 2013.
Mărcule ).: Utilizarea fișei de lucru la clasa a V-a, pentru cunoașterea geografiei orizontului local Municipiul
București , Funigei, Nr. 24- , București, .
Mărcule ).: Geografia României. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V)))-a, Editor Vlad Voicu, ISBN 978-973-0-
18369-6, Voluntari, 2015.
Mărcule )., Mărcule Cătălina: Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare a României. Observa ii
geodemografice, Comunicări Știin ifice, VI, Edit. Samuel, 2007.
Mărcule )., Vlăsceanu Gra ianca: Aspecte privind geomorfologia şi hidrografia Municipiului Bucureşti, Funigei,
Nr. 10- , București, .
Mărcule )., Mărcule Cătălina: Aspecte privind clima Europei şi a României, Liceul – prezent și viitor, Vol. V,
Bucureşti, .
Mărcule )., Vlăsceanu Gra ianca: Municipiului Bucureşti – Aspecte istorico-geografice, Funigei, Nr. 14-15,
București, .
Mărcule I. (coord.), Mărcule Cătălina, Marcu Daniela, Mărcule V.: Superlativele României. Mică enciclopedie,
Edit. Meronia, București, .
Mărcule )., Vlăsceanu Gra ianca: Aspecte privind particularită ile climatice ale Municipiului Bucureşti, Funigei,
Nr. 16- , București, .
Mărcule )., Biriș Dorina: )ntroducere în geografie. Valea Lungă – orizontul local. Activită i de învă are. Clasa a
IV-a, ISBN 978-973-0-15527-3, Blaj, 2013.
Mărcule )., Mărcule Cătălina: Problema energiei în Zona Extinsă a Mării Negre la începutul secolului al XX)-lea,
Anuarul Muzeului Marinei Române, tom XV)), Constan a, .
Mândru O.: Geografia României, Edit. Corint, Bucureşti, şi .
Mândru O.: România. Geografie regională, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, 2002.
Negu S., Apostol Gabriela, Ielenicz M.: Geografie. Manual pentru clasa a VIII-a, Edit. Humanitas Educa ional,
2010.
Nouzille J.: Transilvania – zonă de contacte și conflicte, Edit. Enciclopedică, București, .
Posea Gr.: Geografia României, Edit. ALL, Bucureşti, .
Ţosea Gr. coord. , Barbu N., Ciulache S., Ţosea Aurora, Nicolae J., Ştefănescu )oana, Vespremeanu E., Giurescu
D.: Geografia de la A la Z. Dic ionar de termeni geografici, Edit. Ştiin ifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1986.
Roșu C. Al.: Geografia României. . întrebări-grilă, Edit. Carminis, Ţitești, 1999.
Șerban Cătălina, Burcea Nela, Matasariu Liliana: Teste de geografie pentru clasa a VIII-a, partea I, Edit. Mistral
)nfo Media, București, .
Tufescu V., Giurcăneanu Cl., Anastasiu Viorela: Geografia României, Edit. Didactică şi Ţedagogică, Bucureşti,
2000.
***: Geografia României, vol. I, Geografie fizică, Edit. Academiei Române, București, .
***: www.recensamantromania.ro.
93
94

Geografia Romaniei Caiet Pentru Clasa A 8 A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografia Romaniei Caiet Pentru Clasa A 8 A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DIRECȚIA PENTRU CULTURĂ, SPORT, TURISM ȘI TINERET – MEDIAȘ

COLEGIUL TEHNIC „MED)ENS)S” MEDIAȘ

Prof. dr. IOAN MĂRCULE

Prefață: Prof. dr. CRISTINA GHI Ă

Editura Sfântul Ierarh Nicolae

Redactare și tehnoredactare: Ioan Mărculeţ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

I. Ghiță, Cristina pref.

Editori: Direcția pentru Cultură, Sport, Turism și Tineret – Mediaș

Prof. dr. Cristina GHI Ă

În încheiere, doresc să aduc mulțumiri conducerii Direcției pentru Cultură, Sport,

Prof. dr. )oan MĂRCULE

c. Capul Roca = d. Capul Nord =

Analizaţi harta României de mai jos și scrieţi în fișă:

a. punctele extreme ale României în func ie de pozi ia geografică (punctele cardinale);

b. principalele coordonate geografice care se intersectează pe teritoriul ării;

Arătaţi, pe harta murală, punctele extreme și statele vecine României.

SCHIŢA GEOLOGICĂ GENERALIZATĂ A ROMÂNIEI

II. Roci eruptive:

* Subdiviziune a unei unități de relief.

Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief de pe teritoriul României.

Arătaţi, pe harta murală a României, limitele și vecinii Carpaţilor Orientali.

Pe baza textului alăturat (→), completaţi propoziţiile Carpa ii Orientali au altitudini

 Verifica i-v ăcuno tin ele acumulate

* Altitudinea maximă este de 2.303 m, în Munții Rodnei.

Carpa ii Orientali au fost împăr i i în trei grupe transversale.

A. Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei:

• vest: ………………............................., centru: ……..……………..........................., est: ….....................….....………….. .

• din roci vulcanice: ……………………………………………......................................................................................……..;

• Depr. ………………………….……….............. şi Depr. …............……………………….……… .

Arătaţi, pe harta murală a României, poziţia geografică a Carpaţilor Maramureșului și

ai Bucovinei, a Depresiunii Maramureșului și a Pasului Prislop.

• est şi sud: ………………..............., centru: ………………....................., vest: ………………............... .

roci sedimentare cutate;

• Depr. ………………..…………..……..., Depr. ….……..…...………………….… şi Depr. ………..…..……………............. .

Arătaţi, pe harta murală a României, poziţia geografică a Carpaţilor Moldo-

• Depr. ……………………………………….…… şi Depr. …………………………………….……… .

 Temă pentru acasă: Preciza i numele

Arătaţi, pe harta murală a României, limitele și vecinii Carpaţilor Meridionali.

Pe baza textului alăturat, completaţi Carpa ii Meridionali „formează un

Carpa ii Meridionali au fost împăr i i în patru grupe transversale.

Arătaţi, pe harta murală a României, grupele Carpaţilor Meridionali și depresiunile

Godeanu, Depresiunea Haţeg și pasurile Poarta de Fier a Transilvaniei şi Poarta Orientală.

 Temă pentru acasă: Preciza i numele mun ilor

Arătaţi, pe harta murală a României, limitele și unităţile vecine Carpaţilor Occidentali.

Carpa ii Occidentali au fost împăr i i în două grupe transversale.

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii și depresiunile din componenţa grupei.

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii și depresiunile din componenţa grupei.

 Verifica i-v ăcuno tin ele acumulate

Arătaţi, pe harta murală a României, unităţile vecine Depresiunii Colinare a

Arătaţi, pe harta murală a României, Subcarpaţii, limitele și unităţile de relief vecine

SUBCARPAŢII – MODEL GENERAL

Arătaţi, pe harta murală a României, subdiviziunile Subcarpaţilor, limitele și unităţile

Arătaţi, pe harta murală a României, Culmea Pleșului, Culmea Pietricica, Depresiunea

Neamţ, Depresiunea Cracău-Bistriţa și Depresiunea Tazlău-Cașin.

Arătaţi, pe harta murală a României, Măgura Odobești, Dealul Istriţa, Depresiunea

Vrancei, Depresiunea Vălenii de Munte și Depresiunea Pucioasa.

Arătaţi, pe harta murală a României, subdiviziunile Podișul Getic și văile Argeșului,

Arătaţi, pe harta murală a României, Podișul Mehedinţi, limitele și unităţile de relief

Arătaţi, pe harta murală a României, Podișul Moldovei, limitele și unităţile de relief

Subdiviziunile Podi ul Moldovei sunt:

Arătaţi, pe harta murală a României, Podișul Sucevei, Depresiunea Rădăuţi, Podișul

Arătaţi, pe harta murală a României, Podișul Dobrogei, limitele și unităţile de relief