Sunteți pe pagina 1din 18

Despre Piramida lui Maslow

Desi este o tema foarte utila si discutata, am constatat ca totusi putini sunt cei care cunosc aceasta teorie motivationala! De altfel chiar eu am aflat tarziu, pe la 40 de ani, si asta in cadrul unor cursuri de management! Asa am hotarat sa prezint un articol despre un subiect care ar trebui studiat inca din primii ani de liceu ! Teoria ierarhiei nevoilor a fost elaborata de psihologul american Abraham Maslow. Maslow ierarhizeaza nevoile umane in functie de prioritatea lor in cinci categorii:

Nevoile fiziologice sunt nevoile de baza ale corpului uman: hrana, apa, somn, adapost, etc. Ele sunt dominante atunci cand nu sunt satisfacute la un nivel acceptabil. in acest caz nici o alta nevoie nu poate sta la baza motivatiei.

Nevoile de siguranta si securitate cuprind nevoia de stabilitate, protectie impotriva imbolnavirilor, a vatamarilor fizice, a dezastrului economic, a factorilor ocazionali si imprevizibili, nevoia de structura, ordine si lege. De obicei nevoia de securitate este activa si dominanta in cazuri deosebite, cum ar fi razboiul, epidemiile, catastrofele naturale, dezorganizarea societatii, crize economice, nevroze, situatii negative cronice.

Nevoile sociale sunt legate de natura sociala a omului. Initial Maslow s-a referit la ele ca nevoie de dragoste si apartenenta. in aceasta categorie intra si nevoia de prieteni, de relatii agreabile cu cei din jur, nevoia de familie. Nevoile sociale se manifesta sub urmatoarele forme:

Nevoia de afiliere se refera la dorinta de a avea prieteni, colaboratori, de a se asocia cu alte persoane. Individul cauta compania altor persoane, fie in grupuri mici, informale, fie in organizatii formale. Nevoia de afectivitate este o nevoie sociala universala si se manifesta in doua directii: de la individ spre alte persoane si dinspre cei din jur spre individ. Nevoia de cooperare este una din cele mai puternice nevoi umane si rezulta din nevoia de afiliere. in cadrul organizatiilor se manifesta mai ales prin munca in echipa.

Nevoia de stima cuprinde doua grupe de nevoi delimitate in functie de unghiul de abordare care poate fi intern sau extern. Din punct de vedere intern, nevoia de stima cuprinde dorinta de putere, realizare, incredere, independenta, libertate iar din punct de vedere extern dorinta de a avea reputatie sau prestigiu, statut, faima si glorie, recunoastere, demnitate, apreciere. Satisfacerea acestor nevoi duce la incredere in sine, constientizarea valorii proprii, sentimentul de a fi util si necesar in lume.

Nevoia de autorealizare (autoactualizare) este dorinta unei persoane de a se realiza ca o personalitate unica in concordanta cu potentialul sau si in cadrul limitelor impuse de realitate. Satisfacerea acestei nevoi permite individului sa-si realizeze potentialul, talentele si capacitatile de care dispune, totodata va duce si la cresterea celorlalte nevoi.

Daca nici o nevoie nu este satisfacuta, cele de la baza piramidei trebuie satisfacute mai intai. Dupa ce un nivel de nevoi a fost satisfacut intr-o masura acceptabila, poate deveni operant urmatorul nivel. O nevoie odata satisfacuta inceteaza sa mai fie motivatoare. Nevoile de nivel superior, mai ales cele personale (stima, realizare), sunt mult mai puternice sub aspect motivational decat cele de nivel inferior si efectul lor este mai indelungat. Maslow sustine ca pentru satisfacerea nevoilor de baza exista anumite preconditii. Fara existenta acestora nevoile nu pot fi satisfacute. Amenintarile asupra existentei acestor conditii actioneaza ca si cum ar fi amenintata insasi satisfacerea nevoilor. Din aceasta cauza multi autori includ cele doua conditii intre nevoi, rezultand astfel o piramida cu sapte nivele. Cele doua conditii sunt:

Libertatea de exprimare si investigare, care se refera la existenta unor conditii sociale ce permit unei persoane sa se exprime liber, sa faca ceea ce doreste, atata timp cat nu raneste pe altii, sa investigheze, sa caute informatii, sa se apere si incurajeaza justitia, cinstea si onestitatea. Nevoia de a stii si a intelege, care cuprinde dorinta de a dobandi si a sistematiza cunostinte despre mediu, nevoia de a-si satisface curiozitatea, nevoia de meditatie, experimentare, explorare.

Aspecte specifice:

Nevoile sunt interdependente si isi gasesc exprimarea maxima in nevoia de autorealizare, care apare pe masura satisfacerii tot mai multor nevoi de pe nivelele inferioare.

Nevoile de ordin superior nu actioneaza in mod obligatoriu in ordinea ierarhiei lor.

La un moment dat pot fi active mai multe categorii de nevoi.

In plus, chiar Maslow a subliniat ca ierarhia nevoilor nu trebuie privita rigid, deoarece ordinea nevoilor poate varia de la o persoana la alta.

Ierarhia nevoilor depinde de personalitatea, mediul social-cultural si succesele sau esecurile anterioare ale persoanei. De exemplu, pentru persoanele creative satisfacerea nevoii de creativitate, parte a nevoii de autoactualizare, este mai importanta decat satisfacerea oricarei alte nevoi. Creativitatea lor se manifesta nu ca nevoie de autorealizare activata ca urmare a satisfacerii nevoilor de nivel inferior, ci ea este activa si in cazul in care nevoile de baza nu sunt satisfacute.

O alta cauza a rasturnarii ierarhiei poate fi satisfacerea unei categorii de nevoi pentru o perioada indelungata dupa care nevoia va fi subevaluata. De exemplu, persoana care niciodata nu a suferit de foame subestimeaza efectele nesatisfacerii nevoii de hrana si priveste hrana ca ceva neimportant.

O nevoie nu trebuie sa fie satisfacuta in proportie de 100% pentru ca o alta nevoie sa devina motivatoare. Cei mai multi oameni sunt numai partial satisfacuti in nevoile lor.

Abraham Maslow
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Abraham Maslow (n. 1 aprilie 1908; d. 8 iunie 1970) a fost un psiholog umanist american. Este cunoscut astzi pentru propunerea sa privind bazele teoriei ierarhiei nevoilor umane.

Cuprins

1 Viata 2 Munca o 2.1 Ierarhia Maslow o 2.2 Alte lucrri o 2.3 Critic 3 Note 4 Legturi ctre alte pagini

Viata
S-a nscut n Brooklyn, New York, ca primul copil al unei familii de evrei emigranti din Rusia. La insistentele printilor, Abraham a studiat trei semestre dreptul la City College of New York, dup care s-a transferat la Cornell University, ca mai apoi s revin la CCNY. Dup ce s-a cstorit cu verisoara sa primar Bertha Goodman, s-a mutat n Wisconsin pentru a studia la University of Wisconsin de unde, n cele din urm, si-a cptat doctoratul (1934) n psihologie. In Wisconsin, Maslow a studiat alturi de Harry Harlow, si mai apoi a revenit la New York pentru a lucra cu E. L. Thorndike la Columbia University. Profesorul Maslow a nceput s predea ca titular la Brooklyn College. In aceasta perioad a ntlnit multi psihologi europeni, printre care Alfred Adler si Erich Fromm. In 1951, Maslow a devenit seful catedrei de psihologie la Brandeis University, de unde si-a nceput activitatea de cercetare teoretic. Acolo l-a ntalnit pe Kurt Goldstein, care i-a sugerat ideea de auto-actualizare. S-a retras n California (1970), unde la vrsta de 62 ani, a murit n urma unei afectiuni a inimii.

Munca
4

Principala lui contributie n psihologie a fost n problema ierarhizrii nevoilor umane. Avnd o abordare umanist, Maslow observ c fiintele umane nu sunt mpinse sau atrase numai de forte mecanice, ci mai degrab de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute. Astfel, el sustine c fiintele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfcute, i c nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfcute nainte de a se putea ajunge la cele superioare. Una din diferentele esentiale fat de ceilalti doi capi ai psihologiei acelor vremuri (Freud si B.F. Skinner), a fost interesul mai degrab sczut al lui Maslow fat de oamenii bolnavi mintal sau nebuni, si orientat ctre persoane pe care le cataloga drept complet "functionale", cu personalitate "sntoas" (sau mai bine zis auto-actualizant), cum ar fi Einstein, Lincoln, Jefferson, Schweitzer, Jane Addams, Eleanor Roosevelt, Frederick Douglas.

Ierarhia Maslow

n ierarhia trebuinelor umane, Maslow situeaz nevoile cele mai primitive la baza piramidei Desi toate nevoile sunt instinctive, nu toate sunt la fel de puternice. Astfel, nevoile cele mai puternice au fost asezate la baza piramidei trebuintelor. Cu ct o nevoie urca spre vrful piramidei, cu att este mai slab si specific individului respectiv. Se observ astfel c nevoile primare sunt comune att tuturor oamenilor ct si animalelor. Ele includ necesittile fiziologice (cum ar fi cele biologice ca hrana, apa, aerul, igiena), somnul, sexul si o temperatura relativ constant a corpului. Odat ce individul si satisface acest nivel de necesitti, se poate concentra pe nevoile de sigurant. Acestea au de a face cu stabilitatea si consistenta ntr-o lume relativ haotic. Ele tin mai mult de integritatea fizic, cum ar fi securitatea casei si a familiei. n unele cazuri, nevoia de sigurant motiveaz unii indivizi sa devin religiosi, religia oferindu-le confortul unei promisiuni de sigurant printr-un loc paradisiac. Nevoile de sigurant sunt cruciale pentru copii.

Urmeaz apoi nevoia , de iubire si apartenent. In acest nivel se includ nevoia de prietenie, familie, apartenent la un grup, sau de implicare ntr-o relatie intima non-sexual. La nivelul patru sunt nevoile de stim. Acestea cuprind att recunoasterea venit din partea altor indivizi (care rezulta n sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) ct si din respectul de sine, ce creeaz sentimentul de ncredere, adecvare, competent. Nesatisfacerea nevoilor de stim rezulta n descurajare, si pe termen lung n complexe de inferioritate. O nevoie pronuntat de acest fel (de exemplu nevoia pentru admiratie) are la baz nesatisfacerea unor nevoi care stau n vrful piramidei, cele de autoactualizare estetic. Nevoile de auto-actualizare vin din plcerea instinctiv a omului de a fructifica la maximum capacittile proprii, pentru a deveni din ce n ce mai bun. In eseul The Farther Reaches of Human Nature, Maslow scrie c oamenii care au atins starea de auto-actualizare intr adesea ntr-o stare de transcendent, n care devin constienti nu doar de potentialul lor personal, ci si de ntreg potentialul speciei umane. Desi acesti indivizi triesc adesea o bucurie extatic, simt totodat si o tristete cosmic. Pe primele patru nivele ale piramidei sunt nevoile asa-zise "deficiente": o persoana nu simte nimic special dac acestea sunt satisfcute, dar simte un disconfort cnd nu sunt satisfcute. Dincolo de aceste nevoi, urmtoarele mai sunt numite de "crestere". Acestea nu dispar cnd sunt satisfcute, n schimb, motiveaz individul n continuare. n 1970 Maslow a publicat o revizie a piramidei din 1954, sitund n vrful acesteia nevoile cognitive (de a cunoaste, de a ntelege si de a explora) si pe cele estetice (pentru frumusete, ordine, simetrie) ([1]). Cu toate acestea, nu toate versiunile piramidei sale includ ultimele 2 nivele. Maslow a teoretizat c nevoile cognitive nesatisfacute se transform n nevoi neurotice (nonproductive, care perpetueaz un stil de viat nesntos). De exemplu, copiii ale cror nevoi de sigurant nu sunt satisfcute adecvat pot deveni adulti care pun deoparte bani sau diferite posesiuni. Maslow crede c singurul motiv pentru care oamenii nu se mica n directia auto-actualizrii este din cauza obstacolelor puse n calea lor de societate, mai ales printr-o educatie deficitar ce nu poate schimba o persoan cu o slab pregtire pentru viat ntr-o persoan cu o abordare pozitiv. Maslow e de prere c educatorii ar trebui sa fie rspunztori de potentialul pe care l are un individ pentru a ajunge la auto-actualizare n felul su.

Piramida lui Maslow


6

18 December 2006 No Comment Maslow este unul dintre precursorii miscarii psihologiei umaniste care au facilitat dezvoltarea bioenergiei, a gestaltu-lui, a Analizei tranzactionale, etc. El a descris nevoile fundamentale in cinci categorii regrupate sub forma unei piramide. Nevoile fundamentale, cele mai concrete sunt la baza, caci sunt prioritare fata de nevoile situate deasupra, mai subtile si mai fine. Realizarea de sine Respectul de sine Apartenenta si dragoste Securitate Nevoi fiziologice Omul devine mai sensibil la nevoile superioare daca nevoile precedente sunt relative implinite. O nevoie putin satisfacuta poata sa produca o frustrare sau o suferinta, dar poate de asemenea, sa-l determine pe om sa actioneze pentru a si-o implini: este motivatia. Orice nevoie cere un raspuns. Resursele noastre interioare sunt motivatiile noastre specifice pentru aceasta nevoie sau mai generale precum dinamismul nostru, energia noastra , capacitatea noastra de a face fata sau de a ne depasi dificultatile. Resursele noastre externe sunt persoanele noastre model, mediul inconjurator . Dar noi putem intalni si obstacole. Obstacolele externe, scoase in evidenta de Laborit in teoria sa despre stress, sunt dusmanul ce doreste cu ardoare acelasi obiect in rivalitate sau competitie. Obsacolele interne sunt si mai importante: rezistentele sau mecanismele de aparare (sunt o bariera in comportametul natural, un obstacol, un blocaj, o rezistenta la contactul cu nevoile ori sau cu celalalt, sau in sfarsit o rezistenta la schimbare. Ceea ce numim in limbajul popular defecte care urmaresc persoana precum umbra sa care corespunde destul de bine mecanismelor de aparare:a se scapa de responsabilitate, a se repeat aceleasi greseli, a-i acuza pe ceilalti ca beau prea mult, ca fumeaza prea mult, a invinui, dar si a fi coleric, irascibil, susceptibil, pasiv, dependent, neincrezator, dominator, arogant, dispretuitor, fricos, supus, ,schimbator, josnic, revoltat, agresiv. In rezumat, tot ce nu va place la celalalt, uneori chiar propriile voastre defecte fata de care sunteti orbi si pe care nu le suportati la ceilalti. Ce-ti ramane de facut tie?Sa treci de la un comportament nesatisfacator la in comportament dorit. Sa-ti invingi temerile, nesigurantele! Si merita sa o faci , doar lupti pentru tine, pentru un maine invingator , pentru o viata asa cum ti-ai dorit-o mereu. Am sa trec la nevoia de securitate, fiindca nevoile fiziologice sunt mai mult sau mai putin satisfacute. Aici vorbim de nevoia de a manca , de a bea, nevoia de caldura, sex, etc La nevoia de securitate vorbim despre nevoia de a fi protejat impotriva adversitatii. Termenul securitate este folosit in contextele unde domneste insecuritatea:in-securitate sociala, in-securitate profesionala, in-securitate pentru a te deschide in intimitate(fara bariere, a fi deschis si fara aparare) in grup sau in viata. 7

Noi consumam multa energie si un sfert din timpul nostru pentru a satisface aceasta nevoie precum si pe cea precedenta. Datorita activitatii noastre profesionale, ne procuram defapt hrana, caldura si beneficiem de un acoperis. De aici incolo suntem disponibili pentru nevoile urmatoare. Chiar si aceste nevoi pot, in parte, sa fie satisfacute prin munca noastra: ne putem implini nevoia de apartenenta, de a castiga suficienti bani pentru a trai genul si nivelul de viata pe care-l dorim. Putem sa ne realizam, afirmandu-ne in mod adecvat. Putem sa ne dezvoltam autonomia chiar fara respectul celorlalti. Daca iti este amentitat locul de munca poti deveni nesigur. A evita o activitate nesatisfacatoare face parte dintre solutiile posibile la o problema, dar incertitudinea de a da peste o alta determina numeroase persoane sa consulte un psiholog. A ramane blocat intr-o astfel de situatie este sursa de angoasa, de stres. Cautarea securitatii cu price prt poate fi sufocanta daca ea conduce la o existenta regulate, insotite de obiceiuri fixe. Toate ritualurile in viata, ca si in religie, fac viitorul previzibil. Pentru ca eviti neprevazutul, risti sa-ti ratezi viata! Si aici revenim la articolul pe care unii dintre voi l-au citit deja: Iti lipseste curajul?! In mare parte, lipsa curajulului te tine pe loc sau te retine intr-o situatie in care nu te simti implinit, multumit. Necunoscutul te tine prizionerul nefericiriiNu te mai teme de nou, infrunta necunoscutul.Elibereaza-te! Sa trecem la nevoia de apartenenta si de dragoste: a iubi si a fi iubit Acestei nevoi i se acorda cea mai mare importanta in viata si in film..Simtim nevoia sa apartinem, impreuna cu apropiatii nostri, unei viziuni comune despre viata in spiritualitate, religie, politica, in cluburi de petrecere a timpului liber sau intalniri profesionale. Adesea simtim nevoia sa ne grupam in jurul unor interese comune diversificandu-ne. Aceasta nevoie de apartenenta acopera domenii foarte vaste: nevoia de a ne iubi aproapele, nevoia de a-l iubi pe Dumnezeu, dragostea parinteasca sau sexuala, nevoia de a fi recunoscut, apreciat, nevoia de a primi sau de a da tandrete, etc. Aceasta nevoie este esentiala inca de la nastere: a fi dorit, a primi caldura, mangaieri. Cand nevoile sexuale se afirma la varsta adolescentei, ele trebuie sa infrunte limitele impuse de societate. Adultii celibatari sufera adesea de singuratate si de lipsa dragostei. Ei cauta unul sau mai multi parteneri si aspira cel mai adesea la casatorie. Ne casatorim ca sa aducem cel mai adesea un raspuns acestei asteptari: a iubi si a fi iubit, deopotriva. Cand observ in jurul meu evolutia sexualitatii si a casatoriei, obtin o descriere in trei: cautarea, fuziunea si apoi autonomia. Recunosc ca acest tablou nu este prea stiintific si sanatos, dar reflecta procesul pe care-l constat la numeroase persoane.Este de asemenea procesul de evolutie a majoritatii cuplurilor. Respectul de sine

Am nevoie sa fiu apreciat, sa mi se recunoasca valoarea, sa ma recunosc si sa fiu recunoscut. Pot sa ma apreciez si mai mult daca am fost iubit de parintii mei. Am atunci tendinta spontana de a ma iubi, dar si de a-i iubi pe ceilalti. Sa ma afirm ca persoana autonoma va veni de la sine. Fericit cel care reuseste sa se afirme fara sa domine sau sa se revolte, caci in caz contrar, el devine stapanul sau sclavul celorlalti. Aceste doua ultime situatii se dovedesc adesea nesatisfacatoare. Respectul de sine se dezvolta cand creez obiective realiste si dezvolt energia necesara pentru a reusi, respectandu-i si pe ceilalti in cauza. Am, de asemenea, nevoie sa fiu apreciat de ceilalti. Este nevoia de recunostinta, atat de importanta pentru majoritatea oamenilor. Plangem cu usurinta de bucurie cand, intr-un film, doi fosti dusmani se impaca sau cand doi indragostiti isi spun :te iubesc. Actualizarea de sine Este varful piramidei lui Maslow. Este, asadar, scopul ultim spre care tinde omul, viata care consta in a invata sa traiesti pentru a exista in echilibru. Aceasta nevoie devine mai precara pentru mama casnica ai carei copii cresc si pleaca sau pentru muncitorul aflat in somaj sau la pensie. O aud mai frecvent descrisa ca neimplinita de cei care au trait mai mult in rolurile lor decat in persoana lor. Aceasta atitudine altruista implica sa ramai centrat pe exigentele celorlalti, precum mama casnica care nu exista decat in functie de de dorintele copiilor sai in detrimental propriilor sale dorinte. Nevoia de libertate pare ca se opune nevoii precedente, nevoia de stima personala. Fiecare are nevoie de libertate pentru a actiona, la serviciu, acasa sau in exterior. Unii se simt umiliti si sufera. Multi se cred liberi , dar supusi unui sclavagism ignorat, precum supunerea pasiva a normelor. Nimeni nu este complet liber. Cine vrea sa ramana liber trebuie sa evolueze si sa evite anarhia si revolta. Cine se teme sa devina liber risca conformismul si supunerea. Satisfacerea acestei nevoi se dovedeste, din pacate dificila. Daca vreau sa ma simt complet liber si sa nu accept nici o constrangere, fara sa atac libertatea celorlalti, risti sa fii, fara idoiala, izolat de catre cei care resping aceasta atitudine. Oamenilor cumsecade nu le place sa urmezi un drum diferit de al lor (Georges Brassens) Ar trebui sa tin cont de opiniile celorlalti cautand sa ma satisfac sau sa-mi schimb relatiile. Dar cum? Pot, alege, fie sa renunt la libertatea mea, fie sa refuz parerea celorlalti. Suferinta poate sa apara deja in acest stadiu. Pot, de asemenea, sa dau prioritate la ce vor spune ceilalti, precum aceasta studenta care precizeaza: Nu voi iesi cu prietenul meu decat daca sunt sigura ca mama mea nu va suferi. Iata deci, inceputul unui calvar. Gura lumii nu este intotdeauna o limitare exterioara reala. Ea provine cel mai adesea chiar din interior. Fata sa ascunsa coincide in general cu ce voi spune eu despre asta. Daca mama ignora iesirile fetei, aceasta se va simti inselata sa nu o insele. Daca, la un moment 9

al evolutiei sale, ea se revolta si ii spune nu mamei, ea poate inca sa aleaga. O optiune ar fi sa iasa fara stirea ei pentru a evita sa o intristeze. O alta ar fi sa nu se ascunda, evitand totusi sa nu cada in ostentatie . Ar putea sa si o provoaca, sa o scandalizeze sau chiar sa rupa legatura pentru a nu se mai supune moralei materne. Altii in acceptarea climatului permisiv al grupului, doresc sa se elibereze de constrangeri in pozitia: vreau totul imediat fara sa-i respecte pe ceilalti. Aceasta pozitie nu raspunde nevoi de afirmare sau de autonomie. Este o alegere care poate fi anarhica sau totalitara. Anarhica daca vrea sa se elibereze de constrangeri fara sa cantareasca avantajele si dezavantajele pentru a-si evalua sansele si riscurile inainte de a decide, adica fara sa-si utilizeze Adultul din el. Este Copilul anarchic care conduce fara Adult. El este totalitar daca este un mod de a-si impune alegerile precum Isabelle, care dorind sa schimbe, fara sa negocieze, data unei casatorii, stabilita de mult timp cu prietenul sau, ii raspunde: Acum nu vreau sa ma marit constransa. Vreau sa fiu libera sa decid ce vreau, cand vreau. Daca n-o fac la varsta mea, n-am s-o mai fac niciodata. Dupa mai multe decizii asemanatoare, prietenul foarte autonom, nu a putut sa se resemneze si sa construiasca pe nisip si a ales progresiv sa o paraseasca. Daca ar fi fost dependent, ar fi inceput un lung calvar: cel care iubeste mai mult sufera mai mult. Cel care se actualizeaza este energic, pozitiv, vede partea buna a situatiilor, sufera putin din cauza dezavantajelor, este constient de nevoile sale, le gaseste cu usurinta raspunsuri si transforma problemele in solutii. Se afirma, prezinta putine mecanisme de aparare, si are deci putine rezistente la schimbare. Isi masoara mai liber sansele si isi asuma cu usurinta riscuri calculate. Constatam cum , de-a lungul vietii am fost formati si conditionati de educatia din anturajul nostru. Este o forma de dependenta din care se poate iesi prin perioade de revolta. Dar daca aceasta este permanenta, ea devine o dependenta de alt fel: contradependenta (a face pe dos nu inseamna a alege). Cu totii trecem prin asta, si nu lipsiti de neplaceri pentru noi si apropiatii nostrii. Dar, important e sa iesiti din aceasta stare si in momentul bilantului pierderi si profituri sa fiti pe plus, sa fie net pozitiv. Fara regrete, care sunt trecatoare si inevitabile. Sper sa va fie de folos acest material in depistarea rezistentelor, proiectiilor,etc. Si mie mi-a fost greu sa accept ca sunt fericita purtatoare a comportamentelor negative, perpetuate indelung. Cand, era atat de comod si simplu sa ii imbrac pe ceilalti cu ele. Dar, intr-o fericita zi, o forta spirituala, asa cum imi place mie sa-i spun, m-a trezit din basmul pe care-l traiam si care ma purtase deja departe de ceea ce numeam realitate. Nici un psiholog nu cauta sa te schimbe ca entitate , ori sa iti modifice conceptiile despre ce inseamna a trai. Doar se cauta a aduce mai multe informatii, optiuni, alternative din care tu sa alegi, si sa culegi ,doar ceea ce ai nevoie.

10

Piramida lui Maslow


Abraham Maslow s-a nscut la data de 1 aprilie 1908 n Brooklyn, New York. Este un renumitul psiholog umanist, fiind mai ales cunoscut pentru desenarea piramidei cu nevoile omeneti. Piramida lui Maslow a reprezentat i reprezint n continuare o contribuie foarte mare n domeniul psihologiei. Psihologul i ncepea disertaia pe baza explicrii piramidei sale prin a afirma c fiinele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfcute, i c nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfcute nainte de a se putea ajunge la cele superioare. Aceste fiine nu sunt mpinse sau atrase numai de fore mecanice, ci mai degrab de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute. Nevoile respective ale oamenilor au n comun faptul c sunt instinctive, ns se deosebesc prin aceea c au un grad de intensitate diferit, unele fiind mult mai puternice dect altele. Aceste nevoi principale sunt aezate la baza piramidei, iar cu ct se urc spre vrful piramidei, cu att importana, primordialitatea lor scade. Clasificarea nevoilor umane caracterizate de psihologul Maslow sunt urmtoarele, ncepnd de la baza piramidei i terminndu-se n vrf: 1. NEVOI FIZIOLOGICE. Sunt indispensabile pentru a supravieui: a mnca, a bea, a dormi, a se proteja de frig i de cldur. Ele reprezint cele mai puternice, cele mai importante nevoi ale omului. Satisfacerea lor este necesar pentru a rmne n via. 2. NEVOIA DE SIGURANA. Orice fiin omeneasc are nevoie s se simt protejat n faa oricrei ameninri a vieii. Dac triete ntr-o ar care se afl n rzboi, de exemplu, se presupune c aceast necesitate nu este acoperit. Odat ce nevoile fiziologice sunt satisfcute, intervine nevoia i dorina de a satisface nevoile de siguran. Cu toii avem nevoie de securitatea casei si familiei, mai ales atunci cnd vine vorba de copii. 3. NEVOIA DE DRAGOSTE l APARTENEN. O dat acoperite necesitile de baz, aceasta este cea mai important. Nimeni nu poate s se realizeze ca persoan fr a fi dorit i acceptat de ctre celelalte fiine omeneti. Aici sunt incluse nevoia de prietenie, familie, apartenen la un grup, sau de implicare ntr-o relaie intima non-sexual. Relaia cu celelalte persoane la un nivel afectiv profund este forma obinuit de a satisface aceast necesitate. De exemplu, familia, tovarul de via sau prietenul. Lipsa de dragoste i apartenen poate s dea ocazie la importante dezechilibre mintale. 4. NEVOIA DE AUTORESPECT. Fiecare fiin uman are nevoie s se respecte pe ea nsi i s aib o concepie potrivit despre propria sa persoan. Este vorba aici de recunoaterea venit din partea altor indivizi (care rezulta n sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) ct i din respectul de sine, ce creeaz sentimentul de ncredere, adecvare, competen. Nesatisfacerea nevoilor de stim rezulta n descurajare, i pe termen lung n complexe de inferioritate. Un nivel de autoestimare dezechilibrat (cum ar fi subestimarea, de exemplu, a gndi c toat lumea mi este superioar) are ca rezultat un randament sczut i, n consecin, deteriorarea comportamentului. 5. NEVOIA DE AUTOREALIZARE. Potrivit lui Abraham Maslow, o persoan din zece simte

11

intens aceast nevoie. Psihologul afirma c oamenii care au totul pot mari potenialul lor. Ei pot cuta cunotine, linite, experiene estetice, mplinire de sine. Cea mai mare parte se concentreaz n jurul nevoilor care pot fi prevzute. Autorealizarea include obiective mai nalte i mai abstracte (de exemplu: dreptate, perfeciune, buntate, adevr, hotrri individuale), care sunt tot mai fragile, ca i vrful piramidei.

12

Studiu: Tipuri de apeluri ale unui spot publicitar


Constructii care exploateaz diferitele nevoi din piramida trebuinelor a lui Maslow Contemporary Advertising-Bovee/Arems. Autorii incearca sa cristalizeze principalele categorii de resorturi psihologice actionate de publicitari pentru inducerea unui anumit gen de emotii in acord cu ierahizarea nevoilor cuprinsa in teoria lui Maslow. Ordinea prezentarii nu este neaparat cea a importantei categoriilor in declansarea emotiei ci mai degraba cea a incidentei cu care se recurge la acestea in realizarea spoturilor publicitare. Cele mai uzitate repertorii sunt cele de la baza piramidei lui Maslow, respectiv trebuintele primare, insa ingemanarea acestora cu cele superioare tine doar de imaginatia publicitarului. Categoriile pur teoretice sunt: 1. Apetitul

13

2. Gustul 3. Sntatea 4. Frica 5. Umorul 6. Securitatea 7. Curenia 8. Atracia sexual 9. Aventura romantic 10. Achiziiile de ordin social 11. Ambiia 12. Confortul personal 13. Protecia altora 14. Aprobarea social 15. Simpatia (compasiunea) fa de alii 16. Devoiunea fa de alii 17. Vina 18. Mndria 19. Confortul casnic 20. Mndria (prin etalarea proprieii) 21. Plcerea recreaiei 22. Distracia 23. Oportunitatea timpului liber suplimentar 24. Evitarea unei sarcini dificile

14

25. Creterera ctigurilor 26. Styling-frumusee 27. Mndria posesiei 28. Curiozitatea 29. Noutatea 30. Sigurana 31. Curtoazia 32. Odihn i somn 33. Realizarea de economii 34. Economisirea efortului 35. Eficiena n utilizare 36. Dependena n utilizare 37. Dependena n calitate 38. Durabilitatea 39. Varietatea n procesul selectiv 40. Simplitatea 41. Sport, joac, activiti fizice 42. Cooperare

15

Maslow, companiile si clientii


Cred ca unul dintre subiectele cele mai interesante de discutie pe tema antreprenoriatului si nu numai este cea plecata de la intrebarea De unde ne luam motivatiile?. Cu alte cuvinte, ce ne face sa mergem mai departe si mai ales de ce mergem mai departe. Care este scopul final, ce ne dorim in final si care sunt punctele de interes?

16

Am citit de curand un studiu facut de PriceWaterHouseCoopers pe tema principalelor obiective urmarite de companii in perioada incepand din 2008, asadar in perioada in care au fost afectate de criza. Una dintre concluzii a fost una oarecum evidenta: Companiile trebuie sa isi monitorizeze si sa isi gestioneze mai atente riscurile. E nevoie de intelegerea evenimentelor ce pot produce riscuri si posibilul efect al acestora asupra obiectivelor si strategiei companiei. Nimic deosebit intr-adevar pana aici. Desi tin sa reamintesc capcana lucrurilor simple si evidente dar pe care nimeni nu le gestioneaza. Totusi, ceea ce mi s-a parut mai interesant in urma acestui studiu a fost modul in care companiile au prioritizat o serie de factori ce influenteaza afacerea. Rezultatul e in imaginea de mai jos:

Rezultatul arata asadar o constientizare a importantei gestionarii riscurilor, alinierea cu asteptarile actionarilor. Ce mi se pare insa surprizator, si dupa parerea mea nu in sens bun, este lipsa focusului pe crearea unei culturi de customer service. Si asta in conditiile in care se pare ca se mentione interesul pentru dezvoltarea aptitudinilor soft ale angajatilor. Si alaturi de aceasta se pare ca se constientizeaza si performanta slaba a actiunilor de eficientizare a costurilor in contextul in care acestui subiect i se acorda o importanta mare, conform celor de mai sus.

17

Teoria lui Maslow spune ca pentru a fi motivati oamenii trebuie sa isi satisfaca in primul rand nevoile de baza. Mi-a fost de curand recomandata o carte pe acest subiect, al modului in care companiile isi satisfac propriile nevoi pe principiul lui Maslow. Plecand de la aceasta ierarhizare a nevoilor in cazul indivizilor si al companiilor, PwC a creat o piramida a modului in care se ajunge la livrarea valorii in companii.

Toate acestea sunt rezultatul unor studii in cadrul unui numar semnificativ de companii. Aceleasi rezultate le putem cu usurinta identifica si in mediul de afaceri din Romania in aceasta perioada. Cel putin cele de mai sus se potrivesc celor identificate de mine in ultima perioada. Asadar companiile se concentreaza pe eficientizarea afacerii,a costurilor si a proceselor. E un lucru normal, corect si evident. Se proiecteaza astfel cresterea gradului de satisfactie si a eficientei. Nimic anormal, ba din contra foarte corect. Ceea ce cred insa ca nu se potriveste in aceasta strategie este exact ceea ce Maslow spunea. Nu se poate trece la un alt nivel de satisfactie pana cand asteptarile, nevoile de baza nu sunt satisfacute. Iar guvernanta corporatista (Corporate Governance), asa cum si din figura de mai sus se vede, reprezinta o nevoie de baza. Si exact aici intra ceea ce mai sus era pus ca avand o importanta scazuta (enable a client service culture) Focusul asadar pe cresterea eficientei, pe minimizarea riscurilor specifice trebuie facut in urmatoarea perioada plecand de la o cultura solida in companie si pe ideea de customer service.

18