Ce este piramida lui Maslow?Cum progresează oamenii prin ierarhia nevoilor?

Care sunt nevoile din piramida lui Maslow?Caracteristicile persoanelor care ajung
să-și satisfacă nevoia de auto-actualizareCum ne ajută piramida lui Maslow în viața
de zi cu zi
Piramida lui Maslow este una dintre cele mai cunoscute și discutate teorii
motivaționale din psihologie. Ea cuprinde ierarhia nevoilor umane și poate fi de
folos pentru a observa ce anume îi motivează pe oameni în viață. Nevoile umane
au fost grupate pe 5 niveluri majore, care au fost adesea prezentate ca o o ierarhie
în cadrul unei piramide. Descoperă detalii neștiute despre piramida lui Maslow și
cum poți folosi teoria nevoilor umane în viața ta de zi cu zi!
Ce este piramida lui Maslow?
Abraham Maslow a fost un psiholog american, fiul unei familii de evrei emigranți
din Rusia. El este renumit pentru dezvoltarea teoriei de ierarhizare a nevoilor
umane, un concept cunoscut astăzi sub denumirea de piramida lui Maslow.

Pentru a descifra mai bine motivațiile care stau la baza tuturor acțiunilor
oamenilor, Maslow a propus ca nevoile umane să fie grupate și organizate într-o
ierarhie. Această ierarhie variază de la nevoi mai concrete, precum nevoia de hrană
și apă, până la concepte mai abstracte, precum stima de sine și nevoia de
actualizare. La baza piramidei se situează cele mai primitive nevoi umane, iar pe
măsură ce se urcă spre vârful piramidei, nevoile sunt mai din ce în ce mai specifice
fiecărui individ în parte.
Cum progresează oamenii prin ierarhia nevoilor?
Atunci când o persoană și-a satisfăcut o nevoie primară, tinde să le satisfacă pe
următoarele din cadrul piramidei. Maslow era de părere că oamenii au nevoi parțial
satisfăcute și nevoi parțial nesatisfăcute în același timp. Prin urmare, este suficient
ca o nevoie de nivel inferior să fie satisfăcută doar parțial, ca să apară o nevoie de
nivel superior. Psihologul american susținea că ordinea în care apar nevoile nu este
fixă.
De asemenea, în concepția lui Maslow, un comportament poate satisface două sau
mai multe nevoi. De exemplu, dacă împarți o masă cu cineva, îi poți satisface
acestuia nevoia fiziologică de hrană, dar în același timp îi satisface și nevoia de
apartenență și conexiune socială.

Ce înseamnă dacă și sub ce formă ai inelul

lui Venus în palmă Cum alungi ghinionul din

viața ta? Sfaturi prețioase de la Lidia Fecioru
 8 sfaturi pentru a decodifica trucurile de
marketing, care te ajută să cumperi ieftin și...
Conform site-ul ThoughtCo.com, Maslow susținea că există mai multe premize
pentru satisfacerea trebuințelor umane. De exemplu, libertatea de exprimare și
traiul într-o societate justă și echitabilă este importantă pentru ca oamenii să își
atingă mai ușor nevoile. De asemenea, accesul la informație și capacitatea unei
persoane de a înțelege mai bine lumea din jurul său au un rol major în satisfacerea
nevoilor. De exemplu, cu cât afli mai multe despre mediul înconjurător, cu atât te
poți simți mai în siguranță, iar cu cât înțelegi mai bine un subiect de care ești
pasionat, cu atât vei avea o stimă de sine mai mare, ceea ce poate contribui la auto-
actualizare.
Care sunt nevoile din piramida lui Maslow?
Maslow a afirmat că motivația oamenilor este de a-și satisface anumite nevoi, dar
și faptul că unele nevoi au prioritate față de altele. Iată cum au fost grupate nevoile
umane în piramida lui Maslow:
Nevoile fiziologice
 Acestea sunt cerințele biologice pentru supraviețuirea omului, nevoile fără de care
organismul uman nu poate funcționa optim. Nevoile fiziologice includ:
 Nevoia de aer
 Nevoia de hrană (mâncare, băutură)
 Nevoia de adăpost (un loc de dormit)
 Nevoia instinctivă de sex pentru perpetuarea speciei
Maslow a considerat nevoile fiziologice ca fiind cele mai importante deoarece
toate celelalte nevoi devin secundare până când aceste nevoi sunt satisfăcute. De
exemplu, dacă unui om îi este foame, nu se poate concentra la nimic altceva decât
să găsească ceva de mâncare. De-abia după ce și-a îndeplinit această cerință, el
poate să aspire și la altceva.
Nevoia de a fi în siguranță (nevoia de securitate)
Din momentul în care cerințele fiziologice au fost îndeplinite, următoarea nevoie
din piramida lui Maslow care așteaptă să fie satisfăcută este obținerea unui mediu
sigur. Oamenii își doresc să aibă o ordine, o predictibilitate și un control în viața
lor.
Concret, nevoia de securitate include:
 Nevoia de ordine și justiție (stabilitatea socială)
 Securitatea emoțională
 Securitatea financiară (de exemplu, nevoia de a avea un loc de muncă, nevoia de
bunăstare socială)
 Nevoia de a sta departe de pericole (siguranța împotriva accidentelor și rănilor)
Aceste nevoi sunt îndeplinite de familie și societate (de exemplu, poliție, școli,
afaceri și asistență medicală). Atunci când oamenii nu se simt în siguranță, pot
reacționa cu frică sau anxietate.
Nevoia de dragoste și apartenență
După ce nevoile fiziologice și de siguranță au fost îndeplinite, al treilea nivel al
trebuințelor umane din piramida lui Maslow este cel social. Acesta implică
 sentimente de dragoste și apartenență. Dragostea se referă atât la relațiile
romantice, cât și la relațiile de prietenie sau între membrii unei familii. Apartenența
se referă la nevoia emoțională a unui om de a dezvolta relații interpersonale, de a
se conecta cu semenii săi și de a face parte dintr-un grup.

Nevoia de apartenență include:

 Nevoia de a avea familie și prieteni
 Nevoia de a aparține unui grup
 Nevoia de a fi acceptat
 Nevoia de a avea încredere
 Nevoia de a afecțiune și iubire
După Maslow, cercetătorii au continuat să exploreze modul în care dragostea și
nevoia de apartenență influențează bunăstarea fizică și psihică a unei persoane. Ei
au descoperit că oamenii care au legături sociale puternice au o sănătate fizică mai
bună decât cei izolați/singuri.
Nevoia de stimă
Acestea se află pe al patrulea nivel în piramida lui Maslow și se referă la dorința
unei persoane de a se simți bine cu sine însăși.
Maslow a clasificat nevoile de stimă în două categorii:
 Stima pentru sine (include nevoia de demnitate, realizare, stăpânire și
independență)
 Nevoia de reputație sau respect din partea celorlalți (include statutul și prestigiul
unei persoane)
Când nevoile de stimă sunt satisfăcute, oamenii se simt încrezători. Ei percep
realizările lor ca fiind valoroase și importante. În schimb, dacă aceste nevoi nu sunt
satisfăcute, oamenii pot experimenta sentimente de inferioritate.
 Nevoia de auto-actualizare
Pe nivelul cel mai înalt din piramida lui Maslow se află așa-numitele nevoi de
auto-actualizare. Ele se referă la împlinirea potențialului unei persoane,
autorealizarea, autoîmplinirea. Maslow descrie acest nivel ca pe dorința de
dezvoltare personală și căutarea experiențelor de vârf.
Nevoile de auto-actualizare sunt specifice fiecărui individ în parte și pot include:
 Nevoia de cunoaștere
 Nevoia de a ajuta pe semenii săi
 Nevoia de a obține realizări în diverse domenii (artă, invenții, academic, etc)
 Nevoia de estetică
În esență, auto-actualizarea înseamnă să simți că faci ceea ce ești destinat, ceea ce
crezi că ar trebui să faci. Potrivit lui Maslow, atingerea auto-actualizării este relativ
rară, iar exemplele sale de indivizi celebri auto-actualizați includ personalități
precum Abraham Lincoln, Albert Einstein sau Maica Tereza.
Caracteristicile persoanelor care ajung să-și satisfacă nevoia de auto-
actualizare

Conform celebrului psiholog american, doar 2% din totalul persoanelor ajung să-și
satisfacă nevoia de auto-actualizare. Aceste persoane tind să aibă anumite trăsături
specifice, precum:
 Percep realitatea eficient și au capacitatea de a tolera incertitudinea
 Se acceptă pe ei înșiși și pe ceilalți oameni pentru ceea ce sunt
 Sunt spontani în gândire și acțiune
 Se concentrează pe o problemă (nu pe sine)
 Au un simț al umorului neobișnuit
 Sunt capabili să privească viața în mod obiectiv
 Sunt, de obicei, foarte creativi
 Sunt neconvenționali
 Sunt preocupați de bunăstarea umanității
 Se bucură de viață
 Stabilesc relații interpersonale profunde și satisfăcătoare cu un număr mic de
persoane
 Simt nevoia de a avea experiențe ieșite din comun
 Au nevoie de intimitate
 Au atitudini democratice
 Au standarde morale/etice puternice
Pentru a reuși să-ți satisfaci nevoia de auto-actualizare prezentă în piramida lui
Maslow, nu este necesar să deții toate caracteristicile mai sus menționate. În
schimb, poți încerca să adopți anumite comportamente, care implică:
 Experimentarea vieții ca un copil. Acest lucru înseamnă să-ți păstrezi
curiozitatea și concentrarea spre îndeplinirea potențialului tău.
 Deschiderea la lucruri noi. Acest lucru înseamnă, de fapt, să ieși din zona ta de
confort cât mai des.
 Deținerea unei voci proprii. Este important să ții cont de părerea ta, să-ți urmezi
instinctele și să nu te iei numai după ce spune lumea. De asemenea, este esențial să
te pregătești să fii nepopular dacă opiniile tale nu coincid cu cele ale majorității.
 Sinceritatea. Acest lucru implică să fii sincer cu tine însuți, dar și cu cei din jurul
tău.
 Asumarea responsabilității și munca. Nu există o cale de mijloc. Pentru a reuși,
trebuie să muncești și să perseverezi mereu.
Cum ne ajută piramida lui Maslow în viața de zi cu zi
Există mai multe critici referitoare la piramida lui Maslow și, de-a lungul timpul,
au fost propuse diverse actualizări ale acestei teorii. Cu toate acestea, în prezent,
conceptul original este aplicat în diverse domenii, inclusiv dezvoltare personală,
educație sau în cultura organizațională. Piramida lui Maslow pornește de la ideea
conform căreia, cu cât îți cunoști mai bine nevoile, ție, studenților, angajaților sau
clienților tăi, cu atât poți obține rezultate mai bune în tot ceea ce faci și ajungi mai
repede la auto-actualizare.
În viața de zi cu zi, piramida lui Maslow te ajută să evaluezi direcția în care merge
viața ta. De asemenea, te poate ajuta să răspunzi la întrebări precum: Ce cauți în
viață? sau Care sunt prioritățile tale? Apoi te poate determina să acorzi o atenție
cuvenită fiecărei nevoi.
În plus, teoria lui Maslow ne demonstrează că viața înseamnă un echilibru între
partea materială și spirituală și că nu ne putem concentra energia doar într-o
singură parte. Pentru a fi împliniți, trebuie să ținem cont atât de chemările noastre
spirituale, cât și de bunăstarea fizică și materială.
Așadar, piramida lui Maslow reprezintă de fapt o ierarhizare a nevoilor umane.
Acest concept al cunoscutului psiholog american Abraham Maslow susține că
motivația ce stă la baza tuturor acțiunilor oamenilor reprezintă satisfacerea unor
anumite nevoi.

5555555555555555555
=
CUPRINS

Capitolul I. Date despre Abraham H.

Maslow..................................................................................2
1.1.
Introducere...................................................................................................................
.........2
1.2.
Biografie......................................................................................................................
..........2
1.3.
Profesie........................................................................................................................
..........3
1.4. Ideile de
bază........................................................................................................................4
Capitolul II. Teoria lui Maslow și școala relațiilor
umane................................................................6
2.1.
Introducere...................................................................................................................
.........6
2.2. Cum au influențat teoriile lui Maslow managementul – Ierarhia
trebuințelor....................7
2.3. Impactul teoriilor lui Maslow asupra
sănătății.....................................................................9
2.4. Proiectul VALS: o aplicație directă a ierarhiei
trebuințelor.................................................10
Capitolul III. Opera lui
Maslow......................................................................................................10
3.1. Publicații
importante...........................................................................................................10
3.2. Citate din
operă...................................................................................................................11
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................
....................13

1.1. Introducere
Abraham Maslow s-a născut la 1 aprilie 1908 în Brooklyn, New York și a fost un
psiholog umanist
american. El a fost numit pionier, vizionar, optimist și filozof al științei.
,,Maslow a contribuit în mai mare măsură la schimbarea concepției noastre
despre natura
umană și despre posibilitățile individului decât orice alt psiholog american din
ultimii 50 de ani.
Influența sa, deopotrivă directă și indirectă, se află în continuă creșere, mai ales în
domeniul
sănătății, educației și teoriei managementului, ca și în viața personală și socială a
milioane de
americani.” (George Leonard, 1983)

1.2. Biografie
Părinții lui erau evrei ruși imigranți. Tatăl său era dogar de meserie și a emigrat în
tinerețe din
Rusia în America. După ce s-a stabilit în America, i-a trimis o scrisoare verișoarei
sale, în care a
rugat-o sa vină în America să se căsătorească cu el. Ea a acceptat iar Abraham
Maslow a fost
primul dintre cei 7 copii ai lor.
În tinerețe Maslow era extrem de timid, foarte nefericit, singuratic și cu o părere
foarte proastă
de propria persoană.
,,Dat fiind copilăria mea mă mir că nu am ajuns psihotic. Eram micul evreu dintr-o
comunitate
nonevreiască. Era aproximativ ca și cum aș fi fost primul negru înscris la o școală a
albilor. Eram
izolat și nefericit, am crescut prin biblioteci, făra prieteni, înconjurat de cărți”
(Maslow,în Hall,
1968, p 27).
Cu toate că părinții lui nu aveau studii, ei au insistat, ca Maslow, să urmeze
facultatea de drept.
Acesta se înscrie la City College of New York și frecventează cursurile vreme de 2
saptămăni
după care se întoarce acasă la tatăl său și îi spune că nu poate deveni avocat. Cand
tatăl său îl
întreabă ce vrea să devină Maslow îi raspunde că ,,dorește să studieze totul”. Cu
toate că tatăl
său nu era un om școlit și nu-i întelegea pasiune pentru învățătură acesta era un om
de treaba ,
considera Maslow. După trei semestre la CCNY Maslow se transferă la facultatea
Cornell, dupa
care se transferă din nou la CCNY. Abraham Maslow a fost un student
strălucitor datorita
dragostei lui pentru învățătură și inteligenței sale extraordinare. Mai tarziu când a
fost evaluat
IQ-ul său, era la 195, al doilea dintre cele mai mari scoruri la vremea respectivă.
Maslow era
extrem de îndrăgostit de verișoara sa, Bertha Goodman, iar la vârsta de 19 și-a
facut curaj și a
sărutat-o. Dupa acel moment stima de sine a lui Maslow a crescut considerabil, iar
un an mai
târziu aceștia ajung să se căsătorească și să aiba doua fete. În 1928, Maslow se
transferă la
Universitatea Wisconsin, unde se înscrie la psihologie. În 1930 primește diploma
de licență, în
1931 diploma de masterat și în 1934 cea de doctorat, toate în psihologie

complete asupra naturii umane. De asemenea, el începe să se intereseze de lumea afacerilor. În

vara anului 1962 primește o bursă de cercetare la Non-Linear Systems, corporație californiană

inovatoare în domeniul înaltei tehnologii. Acolo el descoperă că teoriile sale pot fi aplicate în

managementul organizațional. ,,Am fost întrebat de nenumărate ori ce m-a facut să mă îndrept

către Non-Linear Systems (...) Unul dintre motive a fost înțelegerea treptată a faptului că teoriile

mele, în special cele despre motivație, erau folosite și testate în laboratorul industrial, nu în cel

experimental. Mă simțeam vinovat pentru ca nu reușisem sămi dau seama cum să testez teoria

motivației și cea despre actualizare a sinelui în laborator. Acești oameni m-au eliberat de

vinovăție și m-au făcut să părăsesc ceretarea de laborator pentru totdeauna. Nu văd cum s-ar fi

putut întâmpla altfel. Non-linear este un mare laborator și un mare experiment.

Am renunțat la idea că psihologia managementului este o simplă aplicație a psihologiei pure.

Psihologia pură avea mai multe de învățat din cercetările desfășurate în viața reală decât invers.

Psihologia vieții trebuia testată în laboratoarele vieții. Laboratorul de chimie și experimentul în

eprubetă sunt modele jalnice pentru cercetarea vieții umane”.(Maslow, în Lowery, vol.I, p. 191).

În 1967-1968 a fost președintele Asociației Americane de Psihologie. În 1968, lui Maslow i-a fost

alocat un fond de cercetare care i-a permis să-și dedice ultimii ani din viață scrisului. A plecat de

la Brandeis și a mers în Clifornia, unde a murit din cauza unui infarct, la 8 iunie 1970

,,(1) presupune că toți merită încredere”; ,,(2) presupune că toți trebuie informați cât mai complet
posibil în legătură cu cât mai multeadevăruri și date posibile, în legătură cu tot ce e relevant pentru
situația dată”; ,,(3) presupune că toți oamenii tăi au imboldul de a obține realizări, că sunt în favoarea
munciibune, că sunt impotriva ineficienței si pierderii de timp, că vor să facă treabă bună, etc.”; ,,
(12)presupune că toți se bucură de lucrul în echipă, prietenie, spiritul de echipă, sentimentul
deapartenență și de dragoste”; ,,(14) presupune că toți oamenii pot îndura, că sunt puternici, mai
puternici decât ar crede unii”;,,(17) presupune că toți prefera sau trebuie să-și iubească șeful și că toți
preferă să-și respecteșeful”; ,,(23) presupune că toți preferă să fie utili, în loc să stea pe degeaba”; ,,(29)
trebuie să presupunem că toți vor să fie tratați cu dreptate și respect, în special în public”;,,(36) în
sfârșit, presupune că există o tendință sau preferință de identificare cu o parte tot maimare a lumii și o
mare nevoie de valori precum adevărul, frumusețea, dreptatea, perfecțiunea șiașa mai departe”. Aceste
presupoziții au revoluționat modelul economic clasic, sărac incluzând impulsul deactualizare a
sinelui, de a iubi și de a atinge cele mai înalte valori umane. Teoria Z consideră căluarea deciziilor în
comun, încrederea reciprocă, intimitatea, afecțiunea, și cooperarea suntesențiale pentru dezvoltarea
organizațională. Companiile care folosesc această teorie se preocupă de educarea continuă a
angajațiilor,întărind ideea că afacerea are potențialul de a-i transforma și susține pe cei aflați în
procesulactualizării sinelui.Teoria Z recunoaște relațiile complexe și schimbătoare dintre oamenii de
latoate nivelurile unei companii. Trebuințele de dezvoltare personală și respect sunt la fel deimportante
ca și siguranța economică. Munca este considerată deopotrivă o experiență psihicăși un demers
economic. Punctul forte a lui Maslow stătea în capacitatea de a pune întrebări semnificative cum ar fi: -
Cum ajunge o ființă umană sa fie fericită, creativă și împlinită? -Cum putem stabili că o persoană și-a
stabiit intregul potențial? -Ce îi motivează pe indivizii sănătoși psihic? Întrebările cretive puse de
Maslow continuă să inspire relații intuitive importante legate denatura umană și încurajează noi
explorări. Maslow și-a dedicat viața studierii oamenilor pe care-iconsidera sănătoși psihic. El considera
că oamenii care au ajuns la un nivel înalt de maturitate,de sănatate și de împlinire personală au atât de
multe să ne învețe , încât uneori par a fimembrii unei cu totul alte specii umane. Studiul lui Maslow
asupra naturii umane l-au condus lanumeroase conlcuzii cum ar fi:

managementului resurselor umane a căror rezolvare duce la satisfacția angajaților şi, implicit, la

atingerea scopurilor organizației.

Abraham Maslow a arătat că oamenii doresc să-și satisfacă necesități diferite și că aceste

necesități pot fi aranjate într-o ierarhie după importanța lor, în cinci nivele de ierarhizare.

Această ierarhie trebuie bine înțeleasă pentru ca oamenii să poată fi motivați.

I) Necesitățile fiziologice (hrană, aer, reproducere) reprezintă probleme de bază ale funcțiilor

biologice și de supraviețuire. În organizații aceste necesități sunt în general satisfăcute prin

salarii adecvate și printr-un anumit mediu de muncă care oferă camere de odihnă, lumină

adecvată, temperaturi confortabile și ventilație.

II) Necesitățile de securitate și siguranță (siguranță fizică și emoțională). Aceste necesități sunt

satisfăcute de condiții de muncă sigure, continuitatea slujbei (fără somaj), de reglementări

corecte și realiste la locul de muncă, de existența unui mediu confortabil la serviciu, de

asigurarea de către organizație a plăților asiguratoare de sănătate și a contribuților la fondurile

de pensii. Totuși, în condiții de declin economic oamenii pot intra în șomaj, pentru ca mai târziu
necesitățile de securitate a slujbei să fie restabilite.

III) Necesitățile privind asigurarea unor relații sociale (de dragoste, afecțiune, acceptare de către

semeni, sentimentul de apartenență la o organizație și la un segment al societății). Aceste

necesități sunt satisfăcute, de cei mai mulți oameni, prin întemeierea de familii, prin sistemul de

relații în comunitate și prin relații de prietenie la slujbă. Un manager poate satisface aceste

necesități permițând interacțiunea socială și asigurând asemenea condiții pentru ca angajatul să

se simtă ca o parte a echipei sau a grupuli de muncă. De asemeni managerul poate fi indulgent

cu angajatul în anumite cazuri (absenteism, performanțe scăzute) mai ales când el are probleme

familiale.

IV) Necesitățile de stimă și respect, care exprimă nevoia pe care o simte fiecare persoană de a avea

un statut social, de a fi conpetent, independent, de a fi recunoscut de membrii societății.

Managerul poate stimula realizarea acestor necesități prin metode extrinseci ca: titluri de

funcții, birouri spațioase, și alte recompense similare sau prin metode intrinseci cum ar fi sarcini

și oportunități pentru angajat astfel ca acesta să aibă senzația realizării lui ca om.

V) Necesitățile de autorealizare/autoafirmare, care se găsesc în vârful ierarhiei lui Maslow.

Implică realizarea potențialului unui angajat pentru ,,creșterea” lui contiunuă și pentru

dezvoltarea individuală. Aceste necesități vin din ineriorul individului. Necesitățile de

autoafirmare sunt cel mai greu de realizat de către manager. Acesta poate ajuta la realizarea

acestor necesități printr-un climat de muncă adecvat. Astfel managerul poate da o șansă

angajaților să participe la luarea unor decizii de la locul lor de muncă sau să ofere facilități

pentru dobândirea de noi cunoștințe cu privire la munca și organizația lor. Oamenii care se

autoîmplinesc au percepții clare asupra realității, sunt independenți, creativi și apreciativi cu

lumea din jur. Ierarhia necesităților oamenilor se reprezintă, grafic, astfel:

autoîmplinesc au percepții clare asupra realității, sunt independenți, creativi și apreciativi cu

lumea din jur. Ierarhia necesităților oamenilor se reprezintă, grafic, astfel:

La baza ierarhiei se află necesitățile fiziologice, ce trebuie satisfăcute primele. După satisfacerea

acestor prime necesități, pe termen lung, oamenii nu vor mai fi satisfăcuți și atunci, ei se vor

îndrepta spre a doua treaptă din scara ierarhiei și se vor concentra pentru realizarea

necesităților de securitate la acțiunea mediului fizic. Acest proces continuă până la atingerea

nivelului de autorealizare.

Maslow ia în discuție diferențele dintre trebuințele secundare și cele primare din cadrul

ierarhiei. El afirmă că trebuințele secundare au apărut mai târziu în cursul evoluției și de

asemenea, că apar mai târziu în fiecare individ. Trebuințele secundare sunt mai puțin presante și

pot fi amânate mai multă vreme. Satisfacerea acestor trebuințe îl face pe om mai fericit și

conduce la o mai bună dezvoltare personală. De asemenea, ea necesită un mediu extern mai

bun.

Categoriile 1 și 2 formează grupa nevoilor primare și fizice în timp ce 3,4,5, formează grupa

nevoilor secundare și sociale. Acestea acționează, în concepția lui Maslow, doar când nevoile

primare sunt satisfăcute ca o manieră convenabilă. Managerii trebuie să ofere garanția că

necesitățile primare vor fi satisfăcute o perioadă mai îndelungată. Momentul de atingere a unui

grad înalt de satisfacere și a unei perioade convenabile este greu de stabilit. El este diferit de la

un individ la altul. Momentul în care un manager realizează că anumite nevoi au fost satisfăcute

este foarte important, deoarece după acest moment el trebuie să aplice modalități de

satisfacere a unor nevoi superioare.

În esență, concluzia acestei teorii este: o nevoie satisfăcută nu mai reprezintă un factor de

motivație. Maslow consideră că singura exepție o constituie nevoia de autorealizare. El afirmă că

acestea sunt nevoi de dezvoltare și devin din ce în ce mai puternice pe măsură ce sunt

stisfăcute. Persoanele ce se află la baza piramidei sunt sensibile la motivarea extrinsecă. Pe

măsură ce persoanele urcă treptele piramidei, aceștia devin sensibili la motivarea intrinsecă.

Pentru aceștia manageri trebuie să stabilească sarcini de muncă care să îi automotiveze.

Acest concept, acceptat de mulți manageri, are două deficiențe: 1) cele cinci tipuri de necesități

nu sunt prezente întotdeauna; 2) ordinea necesităților nu este mereu aceeași. Ierarhia nevoilor

a devenit o paradigmă larg folosită în afaceri, publicitate și alte domenii aplicative ale

psihologiei. Multe dintre noțiunile și condițiile care sunt acum confirmate drep căi de a atinge
excelența la locul de muncă au fost descsrise de Maslow la începutul anilor 1960.

măsură ce persoanele urcă treptele piramidei, aceștia devin sensibili la motivarea intrinsecă.

Pentru aceștia manageri trebuie să stabilească sarcini de muncă care să îi automotiveze.

Acest concept, acceptat de mulți manageri, are două deficiențe: 1) cele cinci tipuri de necesități

nu sunt prezente întotdeauna; 2) ordinea necesităților nu este mereu aceeași. Ierarhia nevoilor

a devenit o paradigmă larg folosită în afaceri, publicitate și alte domenii aplicative ale

psihologiei. Multe dintre noțiunile și condițiile care sunt acum confirmate drep căi de a atinge

excelența la locul de muncă au fost descsrise de Maslow la începutul anilor 1960.

2.3. Impactul teoriilor lui Maslow asupra sănătății

Influența lui Maslow s-a făcut simțită în două direcții majore în domeniul sănătății. Prima a

condus la aplicarea concretă a teoriilor sale în instituțiile medicale, iar cea de a doua constă în

explozia perspectivei holistice asupra sănătății.

Există sute de studii care folosesc modelele lui Maslow în domeniul asistenței medicale,

medicinei, administrației spitalicești, educației și gerontologiei. Multe dintre aceste studii au

introdus conceptul trebuințelor superioare în instituții precum spitalele, clinicile, spitalele de

psihiatrie și căminele de bătrâni. Medicii, asistentele și alți specialiști din domeniul sănătății au

început să ia în considerare o gamă mai largă de trebuințe ale pacienților și să încurajeze

preocuparea mai personală față de acestea. Politica multor instituții a reflectat această

schimbare. De exemplu, medicii dintr-o clinică londoneză si-au consolidat practica în jurul

premisei că „sănătatea este mai puternică și mai contagioasă decât boala”. În domeniul sănătății

există numeroase dovezi că abordările holostice au îmbunătățit starea de bine și, de asemenea,

au dus la o atitudine de preocupare față de aspecte fizice, mentale și spirituale ale pacienților.

Medicina holistică subliniază unicitatea genetică, biologică și psihologică a pacienților, ca și

importanța adaptării tratamentului în funcție de nevoile fiecărui individ (Gordon, 1980).

2.4. Proiectul VALS: o aplicație directă a ierarhiei trebuințelor

Una dintre cele mai directe și reușite aplicații în afaceri ale teoriei lui Masow a fost realizată la

Stanfors Research International (SRI) din Menlo Park, California. Proiectul cunoscut drep VALS

( Valori și Stiluri de Viață) a realizat profilul cetățenilor americani într-un mod cu totul original.
Construind pe baza ierarhiei trebuințelor a lui Maslow, sistemul VALS a realizat portretele

complexe a nouă tipuri umane. Fiecare tip descrie „ un mod de viață unic, definit printr-o gamă

personală de valori, dorințe, convingeri, trebuințe, vise și puncte de vedere speciale” (A.

Mitchell, 1983, p. 4)

Numit informații despre stilul de viață, VALS este folosit pentru a stabili cum pot fi atrași și

păstrați angajații, cum să găsești indivizi potriviți pentru fiecare slujbă, astfel încăt să fie

productivi și mulțumiți și cum să construiești grupuri de lucru. Tipologia VALS a fost, de

asemenea, folosită pentru a determina mărimea și segmentarea pieței și pentru a contribui la

elaborarea, ambalarea și designul produselor. Unii agenții de publicitate folosesc psihograficele

VALS pentru a afla preferințele consumatorilor. Aplicarea acestei ierarhii a trebuințelor

influențează astăzi viața a milioane de americani într-un mod persuasiv.

Capitolul III. Opera lui Maslow

3.1. Publicații importante

Firmele americane privesc succesul din propria țară și din întreaga lume cu alți ochi și multe

dintre inovațiile și condițiile care sunt acum confirmate drept căi de a atinge excelența la locul

de muncă au fost descrise de Maslow la începutul anilor 1960 în publicațiile sale.

Abraham Maslow a fost unul dintre promotorii psiholigiei umaniste sau ,, cea de-a treia forță”,

iar cartea ,,Motivație și personalitate” (Motivation and Personality), publicată inițial în 1954,

conține întrebările semnificative și primele sale explorări asupra psiholigiei umane. Ideile

elaborate în această carte au alcătuit temelia operi sale de o viață. De asemenea, cartea a avut o

influență imensă în crearea unei concepții pozitive și complete asupra naturii umane. ,,Motivație

și personalitate” rămâne în continuare un material unic, pătunzător și influent, după cum arată

curentele actuale din psihologie, educație, afeceri, cultură.

Cartea lui Maslow ,,Management eupsihian” (Eupsychian Management), o colecție de însemnări

(scrisă in tmpul în care lucra la Non-Linear Systems) publicată în 1965 sub formă de jurnal, a

prefigurat multe idei care au apărut în unele scrieri de management mai recente, de mare
popularitate, precum cartea lui Peters și Waterman „In Search of Excellence” (1982), cartea lui

Pascal și Athos „ The Art of Japanese Management” (1981). El a inventat cuvântul ,,eupsihian”

pentru a descrie ,,cultura pe care ar crea-o 1000 de persoane în curs de autoactualizare pe o

insulă, unde n-ar fi deranjat de nimic”.

,,Toward a Psychology of Being” publicată în 1962. Această carte a fost descrisă ca și o carte

inspirațională și de la care ai multe de învățat, de asemenea este o carte care îți schimbă viața și

viziunea despre viață. În această carte Maslow încearcă să demostreze că oamenii pot fi nobili,

creativi și iubitori și că ei sunt capabili să-și urmeze aspirațiile daca se ambiționează.

3.2. Citate din operă „Îmi este limpede faptul că , într-o întreprindere, dacă toată lumea are o imagine
foarte clară cuprivire la obiectivele și scopurile îndepărtate ale organizației, practic toate celelalte
chestiunidevin simple probleme de ordin tehnic, care țin de corelarea mijloacelor cu țelurile. Este însă
lafel de adevărat că, în măsura în care aceste scopuri îndepărtate creează confuzie din cauză căintră în
conflict unele cu altele, sunt echivoce sau doar parțial înțelese, toate discuțiile cu privirela diverse
tehnici, metode și mijloace de realizare sunt de puțin folos.” „Natura umană a fost subapreciată. Omul
are o natură sperioară, la fel de instictoidă ca și cea inferioară, și aceastainclude nevoia de a desfășura
o muncă cu sens, nevoia de responsabilitate, de cretivitate, de a fidrep și corect, de a face ceea ce
merită și de a prefera să o facă bine.” „Oamenii motivați de deficiență trebuie să aibă mereu alți oameni
în jurul lor, din moment cegratificarea trebuințelor lor principale (de iubire, siguranță, respect,
prestigiu, apartenență)poate veni numai de la ceilalți. Dar pentru oamenii motivați de dezvoltare,
ceilalți pot fi de fapto piedică.” „Cineva m-a întrebat (...) cum a reușit un tânăr timid să se transforme
într-un lider și un orator(în aparență) curajos. Cum de eram dispus să spun pe față ce gândesc, să-mi
asum punctele devedere nepopulare, când majoritatea celorlați nu îndrăzneau? Primul meu impuls a
fost să spun„Inteligența - pur și simplu perceperea realistă a faptelor”, dar mi-am reținut vorbele,
fiindcăsigur erau greșite. „Bunele intenții, compasiunea și inteligența”, am spus în final. Cred că
amadăugat și că pur și simplu am învățat multe de la subiecții mei aflați pe calea actualizării sinelui,din
modul lor de viață și din metamotivațiile lor, care acum deveniseră și ale mele. Așa căreacționez
emoțional în fața nedreptății, răutății, minciunii, neadevărului, urii și violenței,vinovat și lipsit
de bărbăție când nu spun pe față ce gândesc. Așadar, într-un anumit sens,trebuie să o fac. „Lucrurile de
care au nevoie copiii și intelectualii, dar și toți ceilalți oameni sunt etos, un sitemde valori științific, un
mod de viață științific și o politică umanistă, în care teoria, faptele etc. sunttoate stabilite foarte riguros
(...). așadar, trebuie să-mi spun iarăși: la muncă!” „Viața este un proces permanent în care alegem între
siguranță (din frică și confort) și risc(pentru progres și creștere). Fă alegerea să riști de 12 ori pe zi.”
„Dacă planifici în mod deliberat să fii mai puțin decât ești în stare să fii, atunci trebuie să teavertizez că
vei fi nefericit pentru tot restul vieții tale.” „Ne temem de posibilitățile noastre cele mai înalte. Ne este,
în general, frică să devenim cezărim în momentele noastre perfecte, în condiții de mare curaj. Ne
bucurăm și chiar vibrăm deemoția posibilităților creatoare pe care le vedem în noi înșine în astfel de
momente. Și totuși,concomitent, tremurăm de frică în fața acelorași posibilități. Evident, cea mai
frumoasă soartă,11

cel mai mare noroc din viața unui om, este să fie plătit pentru ceea ce iubește să facă cupasiune.
777777777777777777]

1. „Piramida nevoilor” a lui Maslow Abraham Maslow a realizat o ierarhizare a nevoilor umane, acestea
fiind cunoscută sub numele de piramida lui Maslow. Pornind de la baza piramidei spre vârf Maslow a
stabilit următoarele categorii de nevoi: - Nevoi fiziologice, cum ar fi nevoia de hrană, adăpost,
îmbrăcăminte. Acestea sun nevoile care trebuie satisfăcute pentru ca o persoană să poată trăi. Ele sunt
satisfăcute prin stimulente materiale băneşti. - Nevoia de siguranţă, unde sunt incluse nevoia de
securitate, nevoia de stabilitate, lipsa de ameninţări şi teamă. Aceste nevoi sunt satisfăcute de condiţii
de muncă sigure, de reglementări corecte şi realiste la locul de muncă, de existenţa unui mediu
confortabil la serviciu, de asigurarea de către organizaţie a plăţilor asigurătorilor de sănătate şi a
contribuţilor la fondurilor de pensii. - Nevoia de apartenenţă, care include nevoia de afecţiune, de
dragoste, companie şi prietenie. - Nevoia de stimă, care exprimă prin necesitatea pe care o simte fiecare
persoană de a avea un statut social, de a fi competent, independent, de a fi recunoscut de membrii
societăţii. - Nevoi de autorealizare sunt reprezentate de dorinţa de a dezvolta potenţialul real al unei
persoane până la posibilităţile lui maxime. În concepţia lui Maslow oamenii care se autoâmplinesc au
percepţii clare asupra realităţii sunt independenţi, creativi şi apreciativi cu lumea din jur. Grafic
„piramida nevoilor” a lui Maslow se prezintă astfel: Categoriile 1 şi 2 formează grupa nevoilor primare în
timp ce categoriile 3,4,5 formează grupa nevoilor sociale, a nevoilor superioare. Acestea acţionează, în
concepţia lui Maslow, doar când nevoile primare sunt satisfăcute ca o manieră convenabilă. Managerii
trebuie să ofere garanţia că necesităţile primare vor fi satisfăcute o perioadă mai îndelungată.
Momentul de atingere a unu grad înalt de satisfacere şi a unei perioadede o durată convenabilă este
greu de stabilit. El este final diferit chiar de la un individ la altul. Momentul în care un manager apreciază
ca anumite nevoi au fost satisfăcute este foarte important, deoarece după acest moment el trebuie să
aplice modalităţi de satisfacere a unor nevoi superioare. În esenţă, concluzia acestei teorii este: o nevoie
satisfăcută nu mai reprezintă un factor de motivaţie. Maslow consideră că singura excepţie o constituie
nevoile de autorealizare. El afirmă că acestea sunt nevoi de dezvoltare şi devin din ce în ce mai puternice
pe măsură ce sunt satisfăcute. Persoanele ce se află la baza piramidei nevoilor a lui Maslow sunt sensibili
la motivarea extrinsecă. Pe măsură ce persoanele urcă treptele piramidei, aceştia devin sensibili la
motivarea intrinsecă. Pentru aceştia managerii trebuie să stabilească sarcini de muncă care să îi
automotiveze. 2. Teoria ERG a lui Alderfer Denumirea teoriei ERG vine de la iniţialele din limba engleză a
cuvintelor: existenţă (existence), relaţii (Relatedness) şi dezvoltare (Growth). Cele cinci categorii de
nevoi stabilite de Maslow sunt regrupate de alderfer în trei. Acestea sunt: - nevoi existenţiale
(existence): securitatea muncii, condiţiile de muncă, plata adecvată a salariilor şi beneficiilor etc. – ele
corespund primelor două categorii de nevoi din piramida lui Maslow; sunt foarte importante în
desfăşurarea muncii şi, conform teoriei, ele trebuie satisfăcute înainte ca individul să ajungă la nevoile
relaţionale; - nevoi relaţionale (relatedness) – implică relaţii de prietenie cu familia, colegii, şefii,
subordonaţii şi alţii; corespund categoriilor 3 şi 4 din piramida lui Maslow; satisfacerea lor depinde în
mod esenţial de raportul cu ceilalţi: fie de tip ostil, fie de tip amical; - nevoi de dezvoltare (growth),
împlinire – sunt nevoile ce fac ca eforturile să devină creative, stimulative pentru sine; corespund ultimei
categorii de nevoi din piramida lui Maslow; îşi au geneza în nevoia intimă ca experienţa să completeze
devenirea umană; satisfacerea acestor nevoi este expresia modului de realizare a capacităţilor şi
talentelor personale şi presupune implicare puternică la locul de muncă. Alderfer este de acord cu
Maslow nu numai în ceea ce priveşte gruparea nevoilor ci şi în ceea ce reprezintă mecanismul de
motivaţie a muncii, adică, pe măsura ce sunt satisfăcute nevoile inferioare, nevoile superioare reprezintă
factorii motivaţionali. Teoria ERG susţine următoarele: - cu cât mai mult sunt satisfăcute nevoile de nivel
inferior, cu atât mai mult este dorită satisfacerea necesităţilor de rang superior; - cu cât mai puţin sunt
satisfăcute nevoile de nivel superior, cu atât mai mult este dorită satisfacerea necesităţilor de inferioare;
Alderfer consideră că toate cele trei categorii de nevoi pot fi operaţionale in acelaşi timp şi că o
necesitate aparent satisfăcută poate acţiona ca factor motivator, substituindu-se altei nevoi
nesatisfăcute. Motivaţiile extrinseci satisfac în special necesităţile existenţiale şi relaţionale, în timp ce
motivaţiile intrinseci satisfac în special nevoi de dezvoltare. Specific teoriei ERG este şi faptul că factorii
motivatori extrinseci pot servi ca substituenţi pentru factorii motivatori intrinseci şi invers.