Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

“Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova


Catedra de Pneumologie și Alergologie

SINDROAMELE PLEURALE

A ELABORAT : VALEANU ION, GR-M1815 FACULTATEA MEDICINA NR. I

CONDUCĂTORUL GRUPEI: STĂVILĂ ECATERINA


 Sindromul clinic din pleurita uscată.
 Sindromul pleural lichidian .
 Sindromul pleural gazos ,pneumotoraxul .
 Sindromul pleural mixt hidroaeric,
hidropneumotoraxul.
 Sindromul pleural în pahipleurite.
SINDROMUL CLINIC DIN
PLEURITA USCATĂ
Definiţie- afectarea foiţelor pleurale prin depuneri fibrinoase, invazia celulelor
neoplazice, inflamatorii, care perturbează glisarea normală a pleurei viscerale şi parietale
în ciclul respirator

Etiologie
 Tuberculoză
 Meta- sau parapneumonic
 Boli de colagen
 Infarctului pulmonar
 Abcesului pulmonar
 Infarctului miocardic (sindrom Dressler)
 Uremie
 Tumori primare ale pleurei
 Afecţiunilor virale (îndeosebi virusul Coxsackie).
TABLOUL CLINIC
Durerea toracică -intensitate variată, accentuată de tuse şi
mişcări respiratorii (junghi toracic) constituie simptomul
principal.
Polipnee superficială-cauzată de durere .
Tusea uscată- în accese (“chintoasă ,măgărească” ) ca
rezultat al excitării receptorilor tusigeni pleurali (“tusea
pleurală”).
Inspecţia- decubitul homolateral ( pentru pleurita
diafragmatică) poziţia forţată tipică (efectul antalgic prin
micşorarea frecării foiţelor pleurale secundar ampliaţiilor
respiratorii mai mici).
Palparea - rar frecătura pleurală , de aceea palparea cutiei
toracice nu este revelantă
Auscultaţia- elementul fundamental al examenului obiectiv
–atestă prezenţa frecăturii pleurale.
EXPLORĂRI PARACLINICE

Biopsie – în tumori pleurale primare


Toracoscopia - ingrosarea pleurala si amputarea Alte explorări paraclinice nu aduc date semnificative pentru
unghiului costo-diaphragmatic diagnostic
SINDROMUL PLEURAL LICHIDIAN
Definiţie - acumularea de lichid în cavitatea pleurală , poate
avea caracter de transudat (hidrotorax, hemotorax, chilotorax)
sau de exsudat (pleurezie).

Caracteristica Exudat Transudat


Aspect seros palid, incolor
Densitate >1018 <1015
Proteine pleura/ser) >3g% (>0,5) <3 g% (<0,5)
Reacţia Rivalta Pozitiva Negativa
LDH pleural/LDH seric >0,6 <0,6
Citologie Bogată Săracă
TABLOU CLINIC
Acuzele: astenie, febră, scădere ponderală, transpiraţii
nocturne, inapetenţă , dispneea; uneori "tusea pleurală".
Inspecţia – primele semen la colecții de 300-500 ml, la
exsudatul masiv (peste 1500 ml) -bombări ale
hemitoracelui afectat , lărgirea spaţiilor intercostale ,
diminuarea mişcărilor respiratorii.
Palparea- diminuarea vibraţiilor vocale (abolirea în
colecţiile masive).
Auscultaţia- abolirea murmurului vezicular în zona de
matitate. La limita superioară a lichidului se poate
percepe suflul pleuretic şi egofonia (condensarea
parenchimului pulmonar prin comprimare). În colecţiile
lichidiene exsudative,frecătura pleurală poate fi
prezentă la marginea superioară a matităţii,
Percuţia- se depistează colecţiile lichidiene > 300 ml.
Limita superioară a matităţii (submatităţii) bazale rămâne
orizontală la volume ±800 ml.
În colecţiile > 1500 ml limita superioară a matităţii formează
(linia Damoiseau) , la comprimarea plămânului de către lichid
în regiunea paravertebrală a hemitoracelui afectat apare o
submatitate (triunghiul Garland). Matitatea paravertebrală pe
hemitoracele opus (triunghiul lui Grocco-Rauchfuss) –
datorată deplasării mediastinului spre plămânul sănătos.
Semnificativă este deplasarea lichidului liber cu schimbarea
poziţiei bolnavului: matitate orizontală dorsală în decubit,
matitate apicală în poziţia Trendelenburg.
Colecţiile masive de stânga deplasează cordul la dreapta,
cauzează dispariția sonorităţii spaţiului Traube. În colecţiile
masive de dreapta deplasarea cordului spre stânga şi coborârea
limitelor inferioare ale ficatului.
Explorări paraclinic
Radiografia.
Hemoleucograma.

Analiza lichidului pleural prelevat


prin toracocenteză.

CT. Examenul ecografic.


SINDROMUL PLEURAL GAZOS
(PNEUMOTORAX)
Definiție -pătrunderea aerului în cavitatea pleurală cu colabarea
plămânului spre hil .

Etiologie
 Complicaţie a tuberculozei pulmonare.
 Abces pulmonar.
 Traumatism.
 Emfizem (ruptură de bulă emfizematoasă).
 Iatrogen.
 Idiopatic.
Tablou clinic.
Acuzele: junghi toracic violent, dispnee polipneică, tuse,
anxietate, transpiraţie.
Inspecţia ipsilateral se observă dilatarea moderată şi
hipomobilitatea hemitoracelui.
Palparea- diminuarea sau abolirea vibraţiilor vocale
Percuţia- sunetul percutor timpanic cu nuanţă metalică.
Auscultaţia- abolirea murmurului vezicular. Comunicarea cu
bronhia poate conduce la apariţia suflului amforic.
Explorări paraclinice
Radiografia.
Radiografia în expir profund.
CT.
SINDROMUL PLEURAL MIXT HIDROAERIC,
HIDROPNEUMOTORAXUL.

Definiţie-prezenţa concomitentă a colecţiei gazoase şi


lichidiene în cavitatea pleurală.
Cazuri particulare hemopneumotoraxul (sânge + aer)
Piopneumotoraxul (lichid purulent +aer , lichid purulent
+ gaz produs de flora gazoasă în gangrena pleurală).
Etiologie
Mai des reprezintă o complicaţie în evoluţia pneumotoraxului.

Tablou clinic
Asocierea semnelor de colecţie aerică cu semnele unei colecţii
lichidiene bazale (datorită gravitaţiei lichidul ocupă partea
inferioară).
În urma conflictului dintre aerul şi lichidul pleural uneori atesta
succusiunea hipocratică (zgomot de "glu-glu").
În piopneumotorace se evidenţiază semnele şi simptomele
determinate de starea toxică
 Febră.
 Tahicardie.
 Paloare.
 Hipotensiune.
Explorări paraclinice

 Radiografia.
 Analiza lichidului pleural.
SINDROMUL PLEURAL ÎN
PAHIPLEURITE.
Definiţie-îngroşarea şi alipirea celor două foiţe ale pleurei
(parietală şi viscerală) secundar unui proces inflamator.
Etiologie
Pleureziile tuberculoase şi netuberculoase.

Tablou clinic
Acuzele: în funcţie de extinderea procesului (pot apărea jena
toracică,dispneea, tusea iritativă).
La inspecţie se poate constata retracţia hemitoracelui afectat
cu diminuarea amplianţelor respiratorii.
La palpare diminuarea freamătului vocal.
La percuţie submatitate fixă (nemodificabilă la schimbarea
poziţiei bolnavului).
La auscultaţie diminuarea murmurului vezicular.
Explorări paraclinice
 Radiografia.
 CT.
 Probele funcţionale respiratorii.

S-ar putea să vă placă și