Teste

La tema „ Malformaţiile congenitale ale sistemului nervos central “

1. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

hidrocefalia poate fi univentriculară
a. când este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii monro sunt obstruate
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie
e. cind este blocat numai un orificiu Monro si stenoza de apeduct Sylvius

2. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

hidrocefalia poate fi biventriculară
a. cind este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie
e. in stenoza de apeduct Sylvius si atrezia găurilor Magendie

3. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

hidrocefalia poate fi triventriculară
a. cind este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie
e. cind este blocat numai un orificiu Monro si atrezia găurilor Magendie

4. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

hidrocefalia poate fi tetraventriculară
a. cind este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. din procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul
Magendie
e. cind ambele orificii Monro sunt obstruate si stenoza de apeduct Sylvius

5. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi

externă:
a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
b. numai sistemul ventricular este dilatat
c. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este dilatat
d. compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
e. este dilatată cisterna Magna
6. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi internă:
a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
b. Numai sistemul ventricular este dilatat
c. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este dilatat
d. compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
e. este dilatată cisterna Magna

7. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi mixtă:

a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale

b. Numai sistemul ventricular este dilatat
c. Lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este
dilatat
d. Compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
e. este dilatată cisterna Magna

8. Hidrocefalia comunicantă este provocată de:

a. un blocaj al resorbţiei LCS
b. hipersecreţie a plexurilor coroide
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
e. când este blocat numai un orificiu Monro

9. Simptomele hidrocefaliei sunt reprezentate de :

a. Creşterea rapidă in dimensiuni a neurocraniului
b. Tulburări oftalmologice
c. Tulburari neuropsihice
d. Sindromul de hipertensiune intracraniană
e. dismorfia craniofacială, fruntea forma triunghiulară

10. Procedeele de drenaj intracranian sunt:

a. Derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen

b. Drenajul ventriculo-peritonial
c. Ventriculocisternostomia
d. Drenajul ventriculo-cardiac
e. Toate corecte

11. Dolicocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi
craniene cu excepţia:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice
e. sinostoza tuturor suturilor
12. Acrobrahicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor
suturi craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice
e. sinostoza tuturor suturilor

13. Pahicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi
craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice
e. sinostoza tuturor suturilor

14. Turicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi
craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice
e. sinostoza tuturor suturilor

15. Plagiocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi
craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza unilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice
e. sinostoza tuturor suturilor

16. Oxicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi
craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza tuturor suturilor
e. sinostoza suturii metopice
17. Semnele cardinale ale craniostenozelor sunt :

a. dismorfia craniofacială
b. sindromul oftalmologic
c. sindromul neuropsihic
d. tulburări endocrine
e. microcefalia

18. Alegerea momentului optim pentru tratament chirurgical al craniostenozelor :

a. după 12 luni
b. nu mai tîrziu de vîrsta de 6 luni.
c. virsta de 2 ani
d. virsta de 3 ani
e. virsta de 5 ani

19. În encefalocele herniază:

a. ţesut cerebral
b. meninge
c. LCS
d. ventricul
e. ţesut osos

20. În meningocele herniază:

a. meninge
b. ţesut cerebral
c. LCS
d. ventricul
e. ţesut osos

21. În meningoencefalocele herniază:

a. ţesut cerebral
b. meninge
c. LCS
d. ventricul
e. ţesut osos

22. În encefaloventriculocele herniază:

a. ţesut cerebral
b. meninge
c. LCS
d. ventricul
e. ţesut osos

23. În meningoencefaloventriculocele herniază :

a. ţesut cerebral
b. meninge
c. ţesut osos
d. ventricul
e. LCS
24. Meningoencefalocelele (ME) de convexitate cuprind:
a. ME occipitale
b. ME parietale
c. ME frontale
d. Sfenoorbitare
e. ME laterale (de pterion)

25. Meningoencefalocelele (ME) bazale vizibile cuprind:

a. frontoetmoidale
b. nazofrontale
c. sfenoetmoidale
d. nazoorbitare
e. nazoetmoidale

26. Meningoencefalocelele (ME) bazale nevizibile cuprind:

a. ME sfenoorbitare
b. ME sfenomaxilare
c. ME sfenofaringiene
d. nazoetmoidale
e. nazofrontale

27. În meningocele herniază:

a. acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian

b. măduva
c. canalul central
d. ţesut adipos
e. nu există participare medulară

28. În mielocistocel herniază:

a.nu există participare medulară
b. măduva
c.canalul central dilatat şi împlut cu lichid
d. acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian
e.ţesut adipos

29. În mielocistomeningocel herniază :

a. acumularea de lichid în canalul central şi în spaţiul subarahnoidian
b. măduva
c. nu există participare medulară
d. acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian
e. ţesut adipos
30. Simptomalogia clinica a meningomielocelelor cuprinde :
a. semnele neurologice
b. semnele locale
c. malformaţii însoţitoare
d. tulburări endocrine
e. toate corecte

31. Procedeele de drenaj extracranian sunt:

a.derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen

b.drenajul ventriculo-peritonial
c.ventriculocisternostomia
d.drenajul ventriculo-cardiac
e. toate corecte

32. Trigonocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi
craniene cu excepţia:
a.sinostoza suturii sagitale
b.sinostoza suturii lambdoide
c.sinostoza bilaterală a suturii coronare
d.sinostoza suturii metopice
e. sinostoza unilaterală a suturii coronare

Teste

la tema "Traumatismele cranio-cerebrale" V. 2

41 Cefalhematomul este
a) hematomul epicranian produs supragleal
b) necesită puncţie evacuatorie
c) hematom subgleal
d) are aspect de bosă parietală
e) radiologic se manifestă printr-o excrescenţă

42 După aspectul radiologic fracturile craniene se împart în

a) complexe
b) închise
c) distazice
d) liniare
e) depresive
 43 Fracturile craniene se deosebesc de amprenta vaselor prin
a) traiect rectiliniu
b) contrast mai slab
c) contrast mai puternic
d) traiect ondulant
e) nu de pot deosebi

44 Efectele traumatice imediate secundare ale traumatismelor

endocraniene
cuprind
a) abcese
b) comoţia
c) dilaceraţia
d) meningita seroasă
e) fongus cerebral

45 Un pacient cu contuzie cerebrală minoră prezintă

a) abolirea stării de conştienţă mai multe ore
b) la puncţia lombară LCR <1000 hematii/ml
c) la puncţia lombară LCR>1000 hematii/ml
d) alterarea stării de conştienţă mai puţin de o oră
e) poate avea predominenţă emisferică

46 Contuzia cerebrală tempororinoencefalică este

a) contuzie minoră
b) contuzie gravă
c) contuzie moderată
d) are prognostic bun
e) are prognostic sever

47 Tratamentul medicamentos al contuziei cerebrale include droguri

a) antiedematoase
b) antibiotice obligatoriu
c) antiemetice
d) sedative
e) antisecretoare

48 Gradul IV de comă din clasificarea Arseni cuprinde

 a) bolnav incoştient
b) leziuni în segmentele bulbare inferioare
c) reflexele oculocefalogire abolite
d) leziuni în partea inferioară a punţii
e) reflexul de tuse abolit

49 Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitoare în tratamentul din faza de

spital a TCC
a) ventilaţie asistată obligatorie la GCS<12
b) corectarea hTA
c) corectarea hipertermiei
d) administrarea manitol
e) tratametul crizelor convulsive

50 Sindroamele clinice postcontuzie cerebrală prin leziuni situate în cortex

determină
a) sindrom de dezaferentare
b) surdomutitate
c) sindrom Kluver-Bucy
d) sindrom vegetativ prefrontal
e) agitaţie

51 Următoarele modificări CT sunt prezente în gradul III de afectare cerebrală

difuză
a) absente
b) cisterne bazale absente
c) cisterne bazale comprimate
d) linia mediană deplasată pînă la 5 mm
e) toate

52 Sindromul diencefalic constă în

a) tulburări de conştiină
b) apatie
c) stupor
d) logoree
e) torpoare

53 Hematoamele extradurale
a) se dezvoltă între arahnoidă şi duramater
 b) se dezvoltă între endocraniu şi duramater
c) sunt circumscrise
d) sunt difuze
e) sunt mai frecvent la genul masculin

54 Prognosticul hematoamelor extradurale depinde de

a) precocitatea diagnosticului şi intervenţiei chirurgicale
b) sursa sîngerării
c) obiectul cauzator
d) leziuni cerebrale asociate
e) nici una din variante

55 Fongusul cerebral
a) constă în hernierea substanţei cerebrale infectate la exterior
b) este consecinţă unui tratament incorect al plăgilor
craniocerebrale
c) nu are indicaţie chirurgicală absolută
d) tratamentul presupune controlul tensiunii intracraniene
e) este prezent mai frecvent la sexul feminin

56 Prin TCC deschis se subînţelege

a) orice TCC
b) contuzie a ţesuturilor moi epicraniene
c) fractură liniară parietală
d) plagă prin scalpare
e) plagă cu lizarea aponeurozei epicraniene

57 Prin TCC penetrant se subînţelege

a) plagă cu lizarea aponeurozei epicraniene
b) fractură liniară parietală
c) fractura oaselor craniene cu lizarea durei mater
d) licvoree nasală
e) contuzie a ţesuturilor moi epicraniene

58 Comoţia cerebrală face parte din

a) TCC uşoare
 b) TCC de gravitate medie
c) TCC grave
d) TCC asociate de fracturi al ebolţii craniene
e) TCC asociate de fracturi ale batei craniului

59 În caz de contuzie cerebrală pot fi constatate

a) pierdere de conştienţă cu o durată de peste 1 oră
b) pierdere de conştienţă cu o durată de peste 3 ore
c) prezenţa hemoragiei subarahnoidiene
d) prezenţaa fracturilor craniene
e) toate corecte

60 Contuzia cerebrală gravă se manifestă prin

a) pierdere de conştienţă cu o durată de pînă la 1 oră
b) pierdere de conştienţă cu o durată de cîteva zile
c) semne primare de afectare a trunchiului cerebral
d) semne de focar
e) toate corecte

61 Compresia cerebrală se manifestă prin

a) pierdere de conştienţă din momentul traumei
b) pierdere de conştienţă după o perioadă lucidă
c) semne de afectare primară a trunchiului cerebral
d) progrtesarea semnelor de afectare a trunchiului cerebral
e) nici un răspuns corect

62 Caracteristic pentru compresia cerebrală dezvoltată pe fondal de contuzie

este

a) predominarea semnelor generale

b) predominarea semnelor de focar
c) prezenţa semnelor meningiale
d) pierdere îndelungată a conştienţei
e) toate corecte

63 Caracteristic pentru compresia cerebrală dezvoltată fără de contuzie

este
 a) predominarea semnelor generale
b) predominarea semnelor de focar
c) prezenţa semnelor meningiale
d) pierdere îndelungată a conştienţei
e) toate corecte

64 Plaga epicraniană tăiată are

a) margini drepte
b) margini contuzionate
c) margini dilacerate
d) grad înalt de hemoragie
e) risc major de contaminare

65 Plaga epicraniană înţepată are

a) orificiu punctiform de întrare
b) margini drepte
c) grad înalt de hemoragie
d) risc major de contaminare
e) margini dilacerate

66 Plaga spintecată epicraniană are

a) margini drepte
b) margini contuzionate
c) grad înalt de hemoragie
d) risc major de contaminare
e) orificiu punctiform de intrare

67 Plaga ruptă epicraniană are

a) margini drepte
b) margini neregulate
c) margini dilacrate
d) risc major de contaminare
e) aponeuroza intactă

68 Plaga contuzionată epicraniană are

a) margini drepte
 b) margini neregulate
c) grad înalt de hemoragie
d) grad mediu de hemoragie
e) margini contuzionate

69 Plaga dilacerată epicraniană are

a) margini necrotic modificate
b) margini neregulate
c) orificiu punctiform de intrare
d) risc înalt de contaminare
e) nici un răspuns corect

70 Plaga muşcată epicraniană are

a) margini neregulate
b) cîteva orificii de intrare
c) margini necrotic modificate
d) margini drepte
e) grad înalt de hemoragie

71 Plaga scalpată se caracterizează prin

a) lambou cutaneo-aponeurotic
b) margini drepte
c) marginineregulate
d) orificiu punctiform de intrare
e) cîteva orificii de intrare

72 Plaga împuşcată se caracterizează prin

a) margini rotund-ovoide, regulate
b) magini neregulate, necrotic modificate
c) combustie a marginilor
d) margini drepte
e) nici un răspuns corect

73 În caz de comoţie cerebrală durata pierderii de conştienţă constitue

a) pînă la 3 ore
b) pînă la 6 ore
c) pînă la 12 ore
d) pînă la 24 ore
e) nici un răspuns corect
74 Durata perioadei tardive a traumatismului cranio-cerebral constituie
a) 3 săptămîni
b) 4 luni
c) 6 luni
d) 9 luni
e) 1 an

75 Un traumatism cranio-cerebral deschis subînţelege

a) orice lizare a ţesuturilor moi epicraniene
b) plagă cu lizarea aponeurozei
c) contuzia ţesuturilor moi epicraniene
d) fractura oaselor craniene
e) toate corecte

76 Prin contuzia cerebrală se subînţelege

a) pierdere de cunoştinţă pe mai mult de 1 oră
b) pierdere de cunoştinţă pe cîteva secunde
c) prezenţa hemoragiei subarahnoidiene
d) prezenţa fracturilor oaselor craniene
e) corecte toate cu excepţia B

77 Compresia cerebrală se caracterizează prin

a) pierderea cunoştinţei din momentul traumatismului
b) pierderea cunoştinţei după o perioadă lucidă
c) simptome primare de afectare a trunchiului cerebral
d) progresarea simptomelor de afectare a trunchiului cerebral
e) nici un răspuns corect

78 Pentru hematomul intracerebral este caracteristic

a) pierdere de cunoştinţă după suportarea traumatismului fără o
perioadă lucidă
b) ierdere de cunoştinţă, perioadă lucidă, ulterior pierdere de
cunoştinţă repetată
c) pierdere de cunoştinţă peste un anumit interval de timp după
suportarea traumatismului
d) lipsa pierderii de cunoştinţă
e) posibilă orice variantă de evoluţie
 79 LCS în caz de hematom intracerebral acut este
a) transparent
b) intens sanguinolent
c) xantocrom
d) moderat sanguinolent
e) toate corecte

Traumatismele vertebromedulare

1 Aspectul LCR în contuzia medulară gravă este

A LCR clar, microscopic cu hematii

B LCR intens sanguinolent

C LCR rozat

D LCR normal

E LCR purulent

2 Traumatisme fără afectarea funcţiei medulei spinale sunt următoarele, cu

excepţia

A contuzia coloanei vertebrale

B luxaţii vertebrale

C fracturi de apofize spinoase

D fracturi mielice de corp vertebral

E contuzia medulei spinale

3 Complicaţii precoce ale lezunilor vertebromedulare sunt

 A epidurita purulentă

B hematomielia

C meningomielita purulentă

D abces al medulei spinale

E toate corecte

4 Sindromul dereglărilor de sensibilitate în cazul afectării caudei equina

include

A hipestezie conductorie

B hipestezie radiculară în extremităţile inferioare

C hipestezie anogenitală "în şa"

D hipestezii segmentare tip disociat

E toate corecte

5 Pentru afectarea segmentelor lombare superioare (LI-LIII) este caracteristic

A pareză periferică a m. ilio-psoas, quadriceps

B lipsa reflexului cremasterian

C pareză centrală a m. ilio-psoas, quadriceps

D pareză centrală a muşchilor gambei

E pareză periferică a muşchilor gambei

6 Despre întreruperea anatomică a medulei spinale vorbesc

A lipsa sensibilităţii profunde în articulaţiile proximale ale membrelor

 B apariţia precoce a dereglărilor trofice

C erecţie, poluţie

D sensaţii neplăcute în timpul cateterizării vezicii urinare

E toate corecte

7 Caractere spondilografice ale unei leziuni vertebro-medulare stabile sunt

A fracturi izolate a apofizelor spinoase

B luxaţii vertebrale

C fracturi-luxaţii

D fracturi izolate a arcurilor

E subluxaţii

8 Traumatisme vertebromedulare deschise sunt leziuni cu afectarea

A integrităţii tegumentelor

B ligamentului galben

C durei mater

D conductibilităţii medulei spinale

E aponeurozei spinale

9 În caz de hematomielie apar

A dereglări de sensibilitate caracter disociat

 B dereglări de sensibilitate tip segmentar

C dereglări de sensibilitate tip conductor

D pareze, paralizii

E toate corecte

10 Complicaţii infecţioase tardive ale lezunilor vertebromedulare sunt

A epidurita purulentă

B epidurita cronică

C meningomielita purulentă

D arahnoidita

E toate corecte

11 Un pacient cu traumatism asociat craniocerebral şi vertebromedular

cervical se va transporta în poziţia

A pe burtă

B pe o parte

C pe spate cu capul rotit lateral

D pe spate cu capul fixat cu saci de nisip

E toate corecte

12 În caz de afectare traumatică a intumiscenţei cervicale apar următoarele

semne, cu excepţia
 A tetrapareză spastică

B parapareză flască superioară

C parapareză spastică inferioară

D sindrom Horner

E tetrapareză

13 Afectarea traumatică a segmentelor cervicale superioare este sugerată de

prezenţa la pacient a

A tetraplegiei spastice

B tetraanesteziei

C dereglărilor de respiraţie

D hipestezie pe zonele Zelder

E toate corecte

14 În caz de comoţie medulară apar urmăroarele semne, cu excepţia

A pareză tranzitorie

B hipestezie tranzitorie

C sînge în LCR

D dereglări tranzitorii de control sfincterian

E dureri în regiunea afectată

15 Diagnosticul de contuzie medulară va fi stabilit dacă la pacient se determină

 A pareză tranzitorie

B hipestezie tranzitorie

C sînge în LCR

D dereglări tranzitorii de control sfincterian

E teste licvoro-dinamice pozitive

16 În caz de hematomielie se pot determina

A dereglări de sensibilitate de tip disociat

B dereglări de sensibilitate de tip segmentar

C areflexie

D pareze şi paralizii

E toate corecte

17 Dereglările de respiraţie sunt mai pronunţate în caz de afectare la nivelul

A C4

B C5

C C8

D D1

E D3

18 Dereglările cardio-vasclare sunt mai pronunţate în caz de afectare la nivelul

A C5
 B D1

C D4

D D5

E D12

19 În caz de afectare unilaterală a măduvei spinării la nivelul D11 se denotă

A dereglarea sensibilităţii algice şi termice în piciorul omolateral

B dereglarea sensibilităţii musculo-articulare pe partea afectată

C reguine de hipestezie în formă de panglică de partea afectată

D dereglarea sensibilităţii algice şi termice în piciorul contralateral

E toate corecte

20 În caz de afectare a măduvei spinării la nivelul cervical superior de denotă

A tetraplegie spastică

B dereglări de respiraţie

C anetezie facială tip disociat

D tetrahipestezie

E toate corecte

21 În caz de afectare a măduvei spinării la nivelul toracic nu se de denotă

A paraplegie inferioară spastică

 B paraplegie inferioară flască

C diminuarea reflexelor abdominale

D apariţia reflexelor de apărare

E dereglări sfincteriene

22 Hematomielia traumatică apare cel mai frecvent la nivelul

A cervcal

B intumiscenţelor cervicală şi lombară

C toracic

D lombar

E sacral

23 Hemoragia subarahnoidiană la nivel spinal va fi sabilită în baza

A parezei

B hipotoniei musculare

C singelui în LCR

D semnelor de dereglare a permeabilităţii spaţiuluiu subarahnoidian

E proteinelor în LCR

24 TVM prin flexie nu subînţelege

A fracturi compressive de corp vertebral

B lizarea LLP
 C lizarea LLA

D dislocarea vertebrelor

E fracture multiple de corpuri vertebrale

25 TVM prin extensie nu subînţelege

A fracturi compressive de corp vertebral

B lizarea LLP

C lizarea LLA

D dislocarea vertebrelor

E fracture multiple de corpuri vertebrale

26 Imobilizarea unui pacient cu TVM cervical nu subînţelege

A utilizarea atelelor

B poziţie ventrală

C poziţie dorsală

D utilzarea pungilor cu nisip

C utilizarea cervicostatului

Teste
La tema „ Tumorile cerebrale şi vertebro-medulare. Parazitozile SNC”

1. În caz de crize adversive globili oculari şi a capul se deplasează

 A în direcţie opusă focarului
B spre focar
C nu depinde de lateralizarea focarului
D mişcarea este limitată în plan frontal

2. Cel mai frecvent la copii se întîlnesc

A craniofaringioame
B glioame de chiasmă
C tumori neuroectodermale
D tumori hipofizare

3. Sindromul convulsiv in cadrul afectării lobului parietal include

A crize adversive
B paroxisme viscero-vegetative
C paroxisme operculare
D crize sensitivo-motorii

4. Metamorfopsia poate fi calificată drept

A variantă a hemianopsiei
B variantă a agnosiei vizuale
C variantă a dereglării vederii cromatice
D halucinaţii vizuale

5. Tumori neuroepiteliale sunt toate, cu excepţia

A neurinoamelr
B astrocitoamelor
C ependimoamelor
D oligodendroglioamelor

6. Noţiunea „sindrom optico-chiasmal” încadrează următoarele simptome

A hemianopsie binasală
B stază papilară
C hemianopsie bitemporală
D atrofie optică primară

7. Majorarea dimensiunilor şeii turceşti pe radiografie craniană sugerează

A hipertensiune intracraniană
B craniofaringiom
C tumoare hipofizară
D tumoare de lob temporal

8. În caz de tumoare de trunchi cerebral dereglările de motilitate sunt

A mai frecvent prezentate printr-o hemipareză profundă
B mai frecvent prezentate printr-o hemipareză superficială
C mai frecvent prezentate printr-o tetrapareză polimorfă
D mai frecvent prezentate printr-o tetrapareză omogenă

9. Cel mai frecvent craniofaringioamele se manifestă prin

A dereglări de vedere
B sindrom adipozo-genital
C hidrocefalie tetraventriculară
D gigantism
10. Simptomele cele mai frecvente în caz de adenom hipofizar sunt
A acromegalie, cefalee
B cefalee, dereglări de vedere, acromegalie, slăbiciuni
C acromegalie, dereglări vizuale, diabet insipid, amenoree
D gigantism, dereglări sexuale

11. Modificări oftalmoscopice în cadrul adenomului hipofizar sunt

A stază papilară
B atrofie primară a nervilor optici
C atrofie secundară a nervilor optici
D tablou oftalmoscopic normal

12. Tabloul clinic al unei tumori intramedulare de intumiscenţă cervicală se

compune din
A dureri cervicale
B limitarea mobilităţii coloanei cervicale
C hipertonus în muşchii braţului
D simptomul Horner

13. Tumori provenite din adenohipofiză sunt toate, că excepţia

A adenoamelor eozinofile
B adenoamelor bazofile
C ganglioamelor
D adenoamelor cromofobe

14. În caz de tumori hipofizare craniografia determină

A hiperostoza apofizelor clinoidale
B mărirea dimensiunilor şeii tuceşti
C erodare a apofizelor clinoidale posterioare
D mărirea dimensiunilor orbitei

15. Voma în cazul tumorilor de fosă posterioară este cauzată de următoarele, cu excepţia
A creşterea tensiunii intracraniene
B scăderea tensiunii intracraniene
C excitarea fundului fosei romboide
D alterarea circulaţiei lichidiene

16. În cazul tumorilor intraventriculare la copii de vîrsta pînă 1 an cel mai frecvent se
constată
A creştere progresivă a dimensiunilor capului
B exoftalm
C enoftalm
D simptomul Kernig

17. Metode contemporane de depistare a tumorilor intracerebrale sunt

A angiografia cerebrală
B metoda radiologică
C CT, RMN
D EchoEG
18. Tumori primare ale coloanei vertebrale sunt
A meningioame
B osteoame
C neurinoame
D colesteatoame

19. Indicaţie pentru ablaţia tumorilor extramedulare este

A prezenţa tumorii propriu-zisă
B sindromul Brown-Sequard
C sindrom algic radicular
D atrofia muşchilor membrelor inferioare

20. Indicaţia de bază pentru tratamentul chirurgical urgent al tumorilor intramedulare este
A sindrom dolor progresiv
B prezenţa atrofiei muşchilor membrelor
C progresarea dereglărilor sfincteriene
D progresarea dereglărilor de motilitate

21. În stadiul iniţial al tumorilor de ventricol IV la copii cel mai frecvent se constată
A dureri abdominale, vome izolate
B dereglări de somn
C manifestări disurice
D anemii

22. Simptomul „undei lichidiene” este

A durere locală în coloana vertebrală
B accentuarea durerilor la tuse
C accentuarea simptomelor tip conductor la efectuarea probelor licvorodinamice
D ? accentuarea durerilor spinale la suprasolicitarea fizică a coloanei vertebrale
?

23. Simptomul cel mai informativ licvorodinamic de compresie a medulei spinale la diverse
nivele este
A simptomul sacral
B simptomul de angajare
C simptomul undei licvoriene
D simptomul apofizei spinoase

24. Tumori de tip „clepsidra” sunt prezentate de

A colesteatoame
B meningioame
C sarcoame
D neurinoame

25. Primul simptom în caz de şvanom de vestibular este

A anacuzie unilaterală
B anacuzie bilaterală
C sensaţia de zgomot în craniu
D zgomot în ureche

26. Metode de tratament a echinococozei cerebrale sunt

A puncţia chistului
 B conservativă
C chirurgicală
D depinde de forma echinococozei

27. Sindromul Parinaud include următoarele, cu excepţia

A nistagmus vertical
B pareza vederii pe verticală
C pareza vederii pe orizontală
D alterarea acomodaţiei

28. În caz de afectare a polului lobului frontal se denotă

A pareză izolată de nerv facial
B dereglări de comportament
C bradichinezie
D astazie – abazie

29. În caz de afectare a lobului occipital dereglările vizuale au caracter de

A hemianopsie de cvadrant
B agnosie vizuală
C hemianopsie binasală
D hemianopsie bitemporală

30. Pînă la apariţia semnelor clinice tipice, tumoarea de emisferă cerebelară se caracterizează
prin
A sindrom HIC pronunţat
B ataxie
C dureri cervicale
D dereglări sfincteriene

31. Semiologia caracteristică a tumorilor lobului frontal

A. Dereglări auditive
B. Afazia motorică
C. Crize Jaksoniene motorii
D. Tulburări psihice

32. Semiologia caracteristică a tumorilor lobului temporal

A. Halucinaţii auditive, olfactive

B. Afazia motorică
C. Hemianopsie laterală omonimă sau cvadranopsia superioară omonimă
D. Afazia senzorială

33. Simptoamele caracteristice pentru adenoamelor hipofizare

A. Acromegalia
B. Dificite de câmp vizual
C. Hemipareze
D. Dereglări auditive

34. Semiologia caracteristică tumorilor cerebelului

A. Hipotonia musculară în muşchi membrelor din partea tumorii
B. Nistagmul orizonal
C. Dereglări olfactive
 D. Edemul papilar

35. Semiologia caracteristică pentru neurinomul de acustic

A. Tiuituri,suflu în urechi
B. Hipoacuzia
C. Hemipareză
D. Hemihiperestezia

36. Semiologia caracteristică a tumorilor lobului parietal

A. Tulburări de sensibilitate
B. Crize focale de tip senzitiv
C. Tulburări somatognozice
D. Dereglări auditive

Teste

la tema "Leziunile nervilor periferici"

1Care radiculi formează plexul brahial

A C3-C5

B *C5-Th1

C C7-Th1

D C8-Th2

E nici un răspuns corect

2 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar lateral

A radial

B *median

C ulnar

D *musculo-cutaneu

E toţi cei enumăraţi

3 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar medial

A *ulnar

B radial

C *median

D axilar

E femoral

4 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar posterior

A *radial

B *axilar

C median

D subscapular

E intercostal

5 Ce structuri nervoase suferă în caz de plexopatie brahială Duchene-Erb

A *radiculele C5-C6

B radiculele C8-Th2

C fasciculele primare

D fasciculele secundare

E nici un răspuns corect

6 Plexopatia de tip Dejerine-Klumpke se dezvoltă la lezarea

A radiculelor C6-C8

B *radiculelor C8-Th1
 C fasciculelor primare

D fasciculelor secundare

E toate corecte

7 Sursele de irigare arterială a plexului brahial

A a. subclaviculară

B a. vertebrală

C *a. cervicală transversă

D trunchiul tireo-cervical

E a. femorală

8 Simptomele majore de afectare prin mecanism de tracţie a plexului brahial

A sindromul algic

B atrofia musculară considerabilă

C sindromul Claude-Bernar-Horner

D tulburările trofice ale membrului superior

E *toate corecte

9 Metodele optime de investigare a pacienţilor cu lezarea traumatică a

plexului brahial sunt

A *studiul electrofiziologic

B *electromiografia

C angiografia

D mielografia

E examen cu izotopi
10 Lezarea căror structuri osoase poate cauza plexopatie brahială

A omoplat

B stern

C *colona cervicală

D *clavicula

E vertebre C1, C2

11 În chirurgia plexului brahial sunt posibile următoarele complicaţii

postoperatorii

A lezarea maduvei spinării

B *hemoragie arterială

C *limforee

D *pneumotorace

E toate corecte

12 Care din funcţiile trunchiurilor nervoase lezate se restabileşte în primul rînd

A *motorie

B secretorie

C sensitiv-sensorială

D trofică

E nici un răspuns corect

13 Paralizia Dejerine-Klumpke se manifestă prin

A sindromul Claude-Bernard-Horner
 B sindromul dolor

C deficit motor proximal

D *deficit motor distal

E plegie totală brahială

14 Leziuni deschise a nervilor periferici sunt

A lizare tracţională a plexului brahial

B lizarea nervului radial prin fractură de os radial

C *lizarea nervului median cu fragment de sticlă

D lizarea nervulului intercostal în timpul toracotomiei

E toate corecte

15 Poziţa mîinii tip “labă de maimuţă” este specifică pentru afectarea

A plexului brahial primar inferior

B nervului ulnar

C nervului median

D nervului radial

E *corect A şi C

16 Paralizia Duchene-Erb se manifestă prin:

A sindromul Claude Bernard-Horner

B sindromul dolor

C *deficit motor proximal

D deficit motor distal

E plegie totală brahială

17 Leziuni închise a nervilor periferici sunt

A lizare tracţională a plexului brahial în accident rutier

B lizarea nervului radial prin fractură de os radial

C lizarea nervului median cu fragment de sticlă

D lizarea nervulului intercostal în timpul toracotomiei

E toate corecte

18 Endoneuroliza subînţelege

A delimitarea trunchiului nervos de cicatricii adiacente

B delimitarea fibrelor nervoase (de cicatricii) - cicatrice a nimerit

automat, ca atare așa cum este, răspuns corect pe jumate

C delimitarea fibrilelor nervoase de cicatricii

D înlăturarea epinevrului cicatricial modificat

E corect C şi D

19 Abordul infraclavicular permite accesarea

A tuturor fascicolelor secundare a plexului brahial

B trunchiului primar inferior

C trunchiului primar mediu

D trunchiului primar superior

E muţchilor scaleni

20 Abordul transaxilar permite acccesarea

A fascicolelor secundare ale plexului brahial

 B trunchiului primar inferior şi radicolilor C8, D1

C trunchiului primar mediu

D trunchiului primar superior

E nici un răspuns corect

21 Nervul ulnar este format din radicolele

A C5

B C5-C6

C C7-C8

D C8-D1

E D1

22 După secţionarea nervului procesele de degenerare debutează peste

A cîteva ore

B cîteva zile

C 10 zile

D 1 lună

E 1 an

23 În caz de lizare a unui nerv periferic se denotă

A pareză cu hipertonus muscular

B pareză cu hipotonus muscular

C parezăcu reflexe exagerate

D pareză cu reflexe diminuate

E nici un răspuns corect

24 Abordul supraclavicular permite accesarea

A *fascicolelor secundare a plexului brahial

B trunchiului primar inferior

C trunchiului primar superior

D trunchiului primar mediu

E toate corecte

25 În neurochirurgie se efectuiază următoarele tipuri de operaţii

A endo- şi exoneuroliza

B plastia nervului cu autogrefon

C sutură epineurală

D sutură endoneurală

E toate corecte

26 Endoneuroliza subînţelege

A separarea nervului de cicatricii

B separarea fascicolelor nervoase de cicatricii

C separarea fibrelor nervoase de cicatricii

D extirparea epinevrului cicatricial modificat

E extirparea sectorului de nerv implicat în procesul cicatricial

27 Neuroliza subînţelege

A *separarea nervului de cicatricii

B *separarea fascicolelor nervoase de cicatricii

 C separarea fibrelor nervoase de cicatricii

D extirparea epinevrului cicatricial modificat

E extirparea sectorului de nerv implicat în procesul cicatricial

28 Pentru sutura interfasciculară se utilizează fire

A 3/0

B 4/0

C 6/0

D *8/0

E 10/0

29 Pentru sutura epineurală se utilizează fire

A 3/0

B 4/0

C *6/0

D 8/0

E 10/0

30 Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune preganglionară este

A primele zile

B *pînă la 3 luni

C pînă la 1 an

D pînă la 2 ani

E pînă la 3 ani
31 Tehnica microchirurgicală de secţionare a unui nerv subînţelege

A secţionarea cu foarfeca microchirurgicală

B secţionarea cu bisturiul

C *secţioanarea unimomentană perpendiculară a nervului cu lama

D secţionare separată a fiecărui fascicol nervos după o preparare prealabilă

E secţionare după coagulare prealabilă

32 Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune postganglionară este

A primele zile

B pînă la 3 luni

C *pînă la 1 an ( de la 3 până la 6 luni) revăzut

D pînă la 2 ani

Teste

la tema "Traumatismele cranio-cerebrale" V. 1

1 Aspectul LCR în contuzia cerebrală gravă este

a) LCR clar, microscopic cu hematii

b) LCR intens sanguinolent
c) LCR rozat
d) LCR normal
e) LCR purulent

2 Traumatismele craniocerebrale de gravitate medie

a) corespund unui scor GCS de 9-12 puncte

 b) stcuprind bolnavilor care "vorbesc si mor"
c) area generală se deteriorează lent
d) apar hematoame intracraniene
e) frecvenţa este crescută

3 Hygroma subdurală

a) delimitată de o membrană, cu lichid limpede

b) fară membrană, cu lichid limpede
c) pe CT prezintă o zonă hiperdensă , intracraniană
d) evoluţia este întotdeauna gravă
e) dezvolta sindrom de HIC

4 Leziunile osoase 

a) pot realiza o comunicare între spaţiile intra- şi extractaniene

b) fractura de baza craniului în fosa medie și anterioară poate
determină apariţia fistulei de LCR
c) la copil fracturile de masiv facial au potenţial septic mai agresiv
ca la adult
d) fracturile craniului neural sunt rare şi lipsite de gravitate
e) fracturi craniene se grupează in fracturile bazei şi calotei
craniului

5 Indicaţiile operatorii ale fracturilor craniene sunt:

a) fracturi multieschiloase înfundate în endocraniu

b) în prezenţa unui hematom intervenţia chirurgicală trebuie
amânată
c) fracturi craniene însoţite de fistule
d) fracturi progresive întîlnite la copii (0-3 ani)
e) fractura depresivă simplă la adult

6 Scara Glasgow se bazează pe testarea următoarelor elemente

a) activitate cardiovasculară
b) deschiderea ochilor
 c) funcţie respiratorie
d) răspunsuri verbale
e) activitate motorie

7 Hematoamele intraventriculare

a) sunt reprezentate de hemoragii şi hematoame in cavitatea

ventriculara
b) apar tardiv posttraumatic
c) inundaţia ventriculară determină stare de comă profundă
d) hemoragia intraventriculară acută se însoţeste de LCR normal
e) tulburările vegetative sunt mult diminuate în comparaţie cu
cele
din cazul hematoamelor intraparenchimatoase

8 Efectele traumatice imediate primare asupra structurilor endocraniene sunt

următoarele, cu exceptia

a) comoţia
b) contuzia
c) meningita seroasă
d) dilacerarea
e) fistulele de LCR

9 Comoţia cerebrala

a) se manifestă clinic printr-o scurtă abolire a conştienţei

b) are subsrtat lezional anatomic cerebral
c) o abruptă depolarizăre a membranei neuronilor din
formaţia reticulată a trunhciului cerebral
d) efectul este de durată lungă, parţial reversibil
e) dupa comoţie pacientul îşi revine complet

10 Traumatismele cranio-cerebrale pot fi produse prin următoarele

mechanisme directe

a) impact direct asupra scalpului si oaselor craniene

b) capului i se imprimă o mişcare de acceleraţie prin lovirea sa cu
un corp în mişcare
c) excursia craniului este oprita brusc prin lovirea capului de un
 corp rezistent
d) penetrarea endocraniană a unor corpi străini
e) aplicarea simultană a două planuri dure asupra craniului

11 Evoluţia unui pacient în stare de comă traumatica depinde de ?

a) afectarea trunchiului cerebral

b) vârstă
c) leziuni organice asociate
d) starea encefalului preexistentă traumatismului
e) existenţa de hematoame intraabdominale

12 Investigaţiile paraclinice specifice pentru contuzia cerebrală sunt:

a) EEG
b) EcoEC
c) examenul LCR
d) CT
e) angiografia cerebrală

13 Plăgile scalpului pot avea următoarele aspecte, cu excepţia

a) tocit
b) tăiat
c) strivit
d) contuz
e) liniar

14 Despre tratamentul contuziilor cerebrale se poate afirma

a) în contuzia cerebrală medie tratamentul este chirurgical

b) în contuzia cerebrală minoră tratamentul este antiedematos,
antiemetic, antitermic, sedativ
c) aplicarea de antibiotice este justificată în cazul plăgilor
scalpului
d) contuzia cerebrală propriu-zisă necesită obligatoriu
antibioticoterapie
e) tratamentul chirurgical este rezervat numai efectelor
traumatice secundare 
15 Comele traumatice ?

a) presupun abolirea totală a stării de conştienţă

b) pentru menţinerea sau abolirea stării de conştienţă un rol
important îi revine formaţiei reticulare
c) unda de şoc are intensitate mică, se propagă in linie dreaptă,
indiferent de locul in care agentul contondent va întâlni calota
craniana
d) pierderea de conştienţa nu este însoţita de alte semne
neurologice
e) dacă leziunile ajung la periferia trunchiului cerebral apar
semne neurologice

16 După aspectul radiologic, fracturile craniene se împart în

a) diastazice
b) rotunde
c) cominutive
d) depresive
e) penetrante şi perforante

17 Hematoamele intraparenchimatoase

a) se dezvoltă în substanţa cerebrală intr-un focar de contuzie

b) nu constitutie o urgenţă chirurgicală
c) incidenţa este de 15-18%
d) volumul este de 15-25 ml
e) cea mai frecventă localizare este cea occipitală

18 Gradele de gravitate ale traumatismelor cranio-cerebrale minore sunt 

a) grad 0 – fără pierdere de conştienţă, dureri locale, eventual

tumefacţie sau echimoză asociată cu alcoolism, HTA sau
consum de droguri
b) grad 1 – fără pierdere de conştienşa, cefalee persistentă si
vomismente, evntual plăgi mari ale scalpului
c) grad 2 – pacienşi somnolenţi, fara semne neurologice focale
d) grad 0 cu risc - fără pierdere de conştienţa, dureri locale,
eventual tumefacţie sau echimoză asociat cu terapie
anticoagulantă
 e) grad 1 – pierdere minimă de conştienţă si amnezie retrogradă,
cefalee persistentă şi vomismente

19 Următoarele afirmaţii despre punctajul la scara Glasgow sunt false

a) punctaj 4-5 reprezintă coma de grad II

b) punctaj 4-5 reprezintă coma de grad III
c) punctaj 5-7 reprezintă coma de grad II
d) punctaj 9-12 corespunde unor tulburari de conştienţa
e) punctaj mai < de 8 reprezintă coma de grad III

20 Leziunile scalpului

a) sunt întîlnite mai frecvent în traumatismele cranio-cerebrale

închise
b) sunt întîlnite mai frecvent în TCC deschise
c) infiltratele hemoragice ale scalpului apar mai ales în leziuni
prin decelerare
d) escoriaţiile scalpului apar mai ales în leziunile «prin târâre»
e) infiltraţiile hemoragice pot realiza hematoame exocraniene

21 Obiectivele tratamentului comelor traumatice sunt

a) asigurarea funcţiilor vitale, respiraţie şi circulaţie

b) profilaxia antitetanică
c) aprecierea stării de conştienţa şi a leziunilor cranio-cerebrale
d) protecţia şi stabilizarea provizorie a rahisului cervical
e) recunoaşterea şi primul ajutor în leziunile extracraniene

22 Următoarele afirmaţii despre contuzia cerebrală sunt false

a) are un efect traumatic imediat cu implicaţie directă, primară

asupra encefalului
b) este elementul major din patologia cranio-cerebrala
traumatică
c) efectul lezional este indus de perturbări vasculare derecte sau
reflexe vasomotorii la distanţă
d) în contuzia cerebrală minoră pacientul prezintă o alterare a
stării de conştienţă de 1-2 ore
e) în contuzia cerebrală gravă pacientul nu-şi pierde starea de
conştienţă
23 Măsurile terapeutice în timpul transportului dupa comele traumatice includ

a) capul pacientului ridicat la 45 grade

b) bolnavii instabili hemodinamic vor fi transportaţi complet
culcati
c) imobilizare facultativă a rahisului cervical in funcţie de
gravitatea traumatismului
d) imobilizarea fracturilor instabile ale membrelor
e) menţinerea normovolemiei

24 Sindroamele clinice evolutive care apar în urma leziunilor situate în partea

a) superioară a trunchiului cerebral sunt

b) sindrom diencefalic
c) mutism achinetic
d) sindrom de dezaferentare
e) sindrom Korsakov
f) stare vegetativă persistentă după leziuni cerebrale

25 Factorii de prognostic ai contuziei cerebrale sunt

a) vârsta pacientului
b) starea pretraumatică a encefalului
c) evaluarea corectă a leziunii membrelor centurii scapulare si
pelvine
d) gravitatea traumatismului
e) aspectul LCR

26 Dilacerarea cerebrală

a) implică o lipsă de continuitate la suprafaţa parenchimului

cerebral
b) poate fi determinată de penetraţia unui corp străin
c) dilacerarea cerebrală indirectă este produsă de eschile osoase
rupte din tabla internă
d) constitutie o leziune independentă izolată
e) dilacerarea cerebrală indirectă este rezultatul proiectării masei
cerebrale pe reliefurile transante endocraniene sau durale

27 Hematoamele intracraniene traumatice

 a) au efect compresiv asupra parenchimului
b) hematoamele extradurale se dezvolta între dura mater si
arahnoidă
c) hematoamele extradurale apar mai ales la pacienţii de sex
masculin
d) hematoamele subdurale nu au efect compresiv asupra
encefalului
e) hematoamele subdurale sunt de obicei unilaterale, mai
frecvent pe partea stângă

28 Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre traumatismele

craniocerebrale severe

a) include pacienţii cu GCS peste 8

b) pacienţii sunt in stare de comă
c) pacienţii cu scor GCS 8 sunt in comă de gradul I
d) pacienţii cu scor GCS 7-6 sunt in comă de gradul III
e) pacienţii cu scor GCS 3 sunt in comă de gradul II

29 Hematoamele subdurale

a) afectează preponderant copiii

b) incidenţa este de aproximativ 2-3%
c) etiologia este exclusiv traumatică
d) volumul este 300-500 ml
e) este dispus într-o capsulă cu membrană parietală şi viscerală

30 Pentru relevarea leziunilor subiacente orice fractură craniană se urmăreşte

prin

a) RMN
b) CT-scan
c) Rx
d) endoscopie
e) ecografie
31 Pierderea stării de conştiinţă din comele traumatice este dată de o
tulburare fucţională sau o leziune patologică a

a) hipotalamusul
b) diencefalului
c) trunchiului cerebral
d) substanţei albe
e) toate

32 Gradul IV de comă din clasificare Glasgow corespunde unui punctaj de

a) 4-5 puncte
b) 6-7 puncte
c) 3 puncte
d) 8 puncte
e) 9-12 puncte

33 Scala Glasgow a fost completată cu scala Liege care investighează în plus

reflexele

a) oculare
b) trunchiul cerebral
c) verbale
d) rotuliene
e) bicipitale

34 Propriu pentru dilacerare cerebrală este faptul că

a) evoluează ca un proces expansiv intracranian

b) este însoţită de hematoame
c) este însoţită de fistule LCR
d) este o leziune cu caracter restructiv
e) are prognostic grav

35 Topografia hematoamelor extradurale este tipică în regiunea

a) fosa craniană superioară

b) endobazală
c) fosa temporală
 d) capsula internă
e) parietală

36 Hematoamele subdurale acute şi subacute survin în majoritatea cazurilor în

urma

a) accidentelor de muncă
b) accidentelor casnice
c) accidentelor de circulaţie
d) agresiunii fizice
e) infecţiilor greu de tratat

37 Topografia HSD acute poate fi considerată tipică pentru zona de elecţie a

contuziilor cerebrale indirecte şi a dilacerărilor cerebrale

a) fosa temporală
b) zona frontotemporală
c) baza craniului
d) zona parietală
e) zona occipitală

38 Hematoamele intraparenchimatoase sunt produse cel mai frecvent de

a) acceleraţie
b) decceleraţie
c) leziuni de contralovitură
d) fenomenul de compresie bilaterală
e) suflul exploziilor

39 Din pacienţii cu grad 0 al TCC minor necesită CT şi supraveghere 24 ore cei

cu
a) HTA
b) drogaţii
c) vîrsta 30-40 de ani
d) terapie antigoagulantă
e) drenaj ventricular